Lumea satului 750x100

Angajații ROMSILVA hrănesc animalele sălbatice din fondurile cinegetice

Angajații Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva sunt implicați în perioada rece a anului în acțiunea de hrănire a animalelor sălbatice din fondurile cinegetice gestionate, suplimentând hrana naturală, puțină și sărăcăcioasă pe perioada iernii.

Romsilva gestionează la nivelul întregii țări 254 de fonduri cinegetice, în care animalele sălbatice sunt atent monitorizate de specialiști.

Pentru asigurarea necesarului de hrană, aceștia administrează în fiecare an cantități substanțiale de furaje, numai anul trecut fiind asigurate, de exemplu, 2.284 de tone de porumb, 1.430 de tone de fân, 230 de tone de cereale, 266 de tone de plante furajere, 197 de tone de rădăcinoase și suculente și 42,1 de tone de hrană granulată, în special pentru cervide și mistreți. De asemenea, au mai fost furnizate 234 de tone de frunzare, 202 de tone de fructe și semințe și 321 de tone de sare.

În 2016, pe fondurile cinegetice gestionate de Romsilva au fost construite 75 de observatoare noi, 230 de hrănitori pentru cervide, 60 de hrănitori pentru mistreți și 570 de sărării.

Anual, în medie, Romsilva cheltuie peste 1,93 de milioane de lei pentru asigurarea hranei suplimentară a animalelor sălbatice din fondurile cinegetice gestionate.

La Romsilva, un an bun prevestește altul și mai bun

„Romsilva a încheiat anul 2016 cu rezultate foarte bune. În același timp, au fost create premisele ca și în anul 2017 activitatea Regiei să se desfășoare în condiții bune, care să conducă la rezultatele scontate“, a apreciat domnul Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA.

Venituri mai mari, cu mai puțin lemn tăiat

Conform datelor prezentate de domnia sa, veniturile totale obținute în anul 2016 sunt de 1,932 miliarde lei, față de 1,842, câte erau prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli. Aceasta în condițiile în care au fost recoltați cu aproximativ 820.000 metri cubi de lemn mai puțin decât era planificat. „Este un lucru bun că am reușit să menținem în rezervă această cantitate de lemn. Este o presiune mai mică pe care am pus-o asupra pădurilor“, apreciază conducătorul regiei.

Una dintre cele mai mari realizări în domeniul depășirilor este la capitolul reîmpăduriri. Aproape 16.000 ha de pădure au fost regenerate în mod artificial sau natural în cursul anului trecut.

Cu acestea, suprafața totală de pădure rege­nerată în ultimii 25 de ani a ajuns să depășească 528.000 ha.

Cea mai mare parte a veniturilor realizate, aproape 87%, au provenit din vânzarea de masă lemnoasă. Alte cinci procente au fost obținute în urma serviciilor asigurate altor proprietari de păduri. Cele 30 de păstrăvării au produs 531 tone de pește, cu 23 mai mult decât era planificat. Au fost valorificate 173,8 tone carne de vânat, iar cele trei fazanerii ale Romsilva au obținut 28.598 de fazani.

O reușită importantă a celor 16.500 de angajați ai regiei a fost și reducerea furturilor de lemn. În primele nouă luni ale lui 2016, cantitățile de lemn tăiat ilegal din pădurile statului s-au ridicat la 36.000 mc, adică 0,3 – 0,4%, din cantitatea totală de lemn tăiat.

Lemnul de foc, o prioritate esențială

„Lemnul de foc a fost, în ultima parte a anului 2016, una dintre prioritățile esențiale pentru regie“, a ținut să precizeze dl Pahonțu. „În prima jumătate a anului 2016 legislația nu ne permitea să punem lemn pe piață în mod direct decât dacă rămânea neadjudecat după două licitații și o negociere directă. Lucru care, evident, nu se întâmpla.

Începând din toamnă, am putut vinde direct lemn de foc. Având în vedere situația, am făcut un efort să putem asigura cantități suficiente. Așa se face că, dacă în primele opt luni ale anului au fost puși pe piață direct 450.000 mc, în ultimele patru luni au fost vândute încă 400.000“, a mai adăugat directorul Romsilva.

„Punerea pe piață a acestor lemne de foc a reprezentat un efort major, în condițiile în care Romsilva administrează doar 49% din fondul forestier existent în România, iar 85% din dreptul de recoltare a fost vândut societăților comerciale atestate, în conformitate cu legislația existentă. Ca urmare, toate aceste cantități au fost obținute din cele 15 procente din masa de recoltat, rămase în patrimoniul regiei“, a ținut să sublinieze Dragoș Pahonțu.

Prețul mediu pentru metrul cub de lemn de foc oferit de Romsilva a fost de 132 lei, de trei – patru ori mai mic decât cel de pe piața liberă.

Licitațiile pentru 2017, aproape încheiate

Pentru anul 2017 au fost deja adjudecate, prin licitații publice, drepturile de recoltare pentru 3.336.590 mc de lemn, reprezentând 78% din volumul brut oferit agenților economici pentru anul acesta. Prețul mediu de pornire a licitației a fost de 149,48 lei/mc, iar cel de vânzare a urcat până la 185,64. La licitația principală au fost oferiți 1.223.491 mc rășinoase, 549.977 mc fag, 330.913 mc stejar, 552.577 mc diverse specii tari și 636.39 mc esențe moi.

În ceea ce privește modul în care au fost cheltuiți banii Romsilva, conducerea Regiei a fost la fel de transparentă. 88,5 milioane lei au fost cheltuiți pentru investiții, iar alte 100 milioane au fost adăugate fondului de accesibilizare. În acest din urmă capitol sunt incluse investițiile necesare pentru construcția a 127 de drumuri noi și 210 reabilitări/refaceri. Lungimea totală a drumurilor pe care s-a intervenit a fost de 1.626 kilometri. Alte drumuri, cu o lungime de 513 km au fost proiectate, lucrările urmând să înceapă în 2017.

Din fondul de investiții, 56,3 milioane de lei au fost cheltuite pentru cumpărarea de utilaje productive. 4,48 milioane lei reprezintă suma pusă la dispoziția hergheliilor aflate în administrarea Romsilva. O sumă însemnată, 777.000 lei, a fost cheltuită pentru funcționarea pepinierelor, care au furnizat puieții nece­sari regenerărilor de pădure.

„E important să fim alături de proprietarii de păduri!“

Dincolo de toate cifrele prezentate, cele mai importante realizări ale Romsilva sunt legate de modul în care personalul regiei cooperează cu ceilalți proprietari de păduri. Această chestiune este cu atât mai importantă cu cât, deși Romsilva reunește cei mai numeroși specialiști în domeniu, administrează mai puțin de jumătate din pădurile din România.

„Față de alte țări, în România nu s-a făcut niciodată educație forestieră, în adevăratul sens al cuvântului. Tocmai de aceea este important să fim alături de proprietarii de păduri“, consideră dl Pahonțu.

Noua legislație, recent intrată în vigoare, face posibil ca posesorii de păduri cu suprafețe de sub 30 ha să poată solicita Romsilva, cu titlu gratuit, atât paza pădurilor, cât și supravegherea stării de sănătate. „Acesta este un pachet de măsuri de minimis, cuprins în HG 864. O altă prevedere legală obligă regia să intervină și pentru combaterea dăunătorilor“, a mai arătat șeful Romsilva.

„În concluzie, 2017 poate fi un an bun pentru pădurile României, dacă lucrurile vor continua să se mențină pe făgașul acesta“, nădăjduiește directorul general al Romsilva.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 44-45

Alarmă „Este nevoie de educație în domeniul silvic!“

Dintotdeauna, pădurea a reprezentat una dintre cele mai importante și evidente componente ale avuției noastre naționale. Numai că, până în urmă cu mai bine de un sfert de secol, doar silvicultorii realizau că nu este și o rezervă inepuizabilă. Însă, în ultimele decade, tot mai mulți dintre noi am devenit conștienți că fondul forestier nu se poate regenera de la sine. În acest context se desfășoară programele de împădurire ale Regiei Naționale a Pădurilor, Romsilva.

Peste 34 milioane de puieți plantați în 2016

„Multe dintre cele ce se petrec sunt cauza necunoașterii cu adevărat a ceea ce se întâm­plă în silvicultură. Din acest motiv am conceput și am început derularea unui program de educare, în special pentru cei mai tineri, în acest sens. În 2017, acest program se va desfășura la o scară mai mare și va fi foarte vizibil“, ne-a declarat dl Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general Romsilva.

Cu ocazia lansării campaniei de împăduriri din anul 2016, care a avut loc în zona Ocolului Ghimpați, s-a dat startul programului de educare, prin plantarea de către pădurari, împreună cu elevii Școlii Gimnaziale din comuna Schitu, a unei suprafețe de cca 0,55 ha de pădure. Este doar o părticică minusculă din totalul de 3.500 ha, câte sunt programate pentru reîmpădurire în această toamnă. Dintre acestea, 1.471 ha vor fi regenerate natural, restul urmând a fi împădurite artificial. În plus, mai sunt prevăzute lucrări de completări curente pe 211 ha și de refacere pe 258 ha.

Acestea vin să se adauge celor 11.582 ha de pădure regenerate în această primăvară. Per total, anul acesta Romsilva și-a propus să reușească regenerarea a 14.570 ha de pădure, dintre care 8.640 ha pe cale naturală și 5.930 ha pe cale artificială. Pe încă 576 ha pădurea distrusă în urma unor calamități va fi refăcută, iar pe 2.525 ha vor fi completate golurile.

34,2 milioane de puieți produși în pepinierele proprii a folosit Regia Națională a Pădurilor pentru realizarea acestui plan. Costurile se ridică la peste 86 milioane de lei. Banii au fost obținuți prin alocarea unei cote din prețul obținut pentru vânzarea materialului lemnos tăiat.

Pădurile, armă împotriva schimbărilor climatice

Cele mai întinse suprafețe forestiere pe care se desfășoară în această toamnă activități de reîmpădurire se află în județele Tulcea – 712 ha, Dolj – 231 ha și Brăila – 176 ha. Suprafețe importante vor fi împădurite și în județele Ialomița, Călărași și Constanța. După cum se poate observa, se urmărește extinderea pădurilor, cu precădere în zonele din sudul Munteniei și din Dobrogea, cele mai afectate de secetă și arșiță. Conform studiilor specialiștilor, în ultimele decade temperatura medie anuală a crescut cu 0,8°C, ceea ce a provocat schimbări majore în ecosistemele de la noi.

În anii anteriori, în zone foarte sensibile, cum sunt cele din Lunca Dunării și din Delta Dunării, au fost efectuate experimente privind utilizarea unor noi specii sau crearea unor noi combinații de specii în aceeași pădure. Acum, rezultatele sunt transpuse în practică. S-au creat condiții pentru producerea de puieți de salcie selecționată și clone de plopi euroamericani.

Unul dintre principalele obiective urmărite este utilizarea cu precădere a speciilor autohtone și utilizarea celor hibride doar în zone unde acestea au condiții mai bune decât cele tradiționale.

Reîmpădurire, dar nu oricum

O altă chestiune care poate părea măruntă, dar în realitate este foarte importantă, este cea a stabilirii celei mai avantajoase combinații de specii, în funcție de condițiile zonei. Spre exemplu, la Albele, în zona Ocolului Silvic Ghimpați, unde s-a dat startul campaniei de toamnă, specia principală folosită a fost gârnița, specifică zonei. Dar, pentru a-i da un sprijin mai bun în dezvoltare, la fiecare trei rânduri de gârniță a fost intercalat câte unul de meri și peri pădureți, combinați cu sânger. De asemenea, s-a mai introdus, la câte cinci rânduri, și unul de cer. O astfel de combinație face ca puieții din cultura principală să aibă condiții optime de dezvoltare. Pădurea care va crește ulterior va fi una armonioasă, echilibrată și cu o structură omogenă.

Silvicultorii caută, după cum preciza dl Pahonțu, să stimuleze, cât mai mult posibil, regenerarea pe cale naturală a pădurilor, din cel puțin două motive. Primul dintre ele este de natură biologică. Pădurea regenerată pe cale naturală se va autoregla în privința soiurilor și asocierilor. Al doilea considerent este de natură economică. În cazul reîmpăduririlor naturale, costurile sunt reduse semnificativ. O împădurire artificială presupune o serie de operațiuni, unele destul de costisitoare. Se începe cu des­țelenirea terenurilor și scoaterea rădăcinilor vechi. În multe situații, având în vedere că este vorba despre foste păduri, rădăcinile sunt adânci și au dimensiuni deloc neglijabile. Urmează apoi scarificarea tere­nului, după care se realizează o arătură și o discuire, apoi pichetarea. Aceasta din urmă constă în marcarea pe teren a locului fiecărui puiet ce va fi plantat. O parte din aceste lucrări, Romsilva le realizează în regie proprie. Pentru altele, încheie contracte cu prestatori de servicii. Spre exemplu, în toamna anului trecut au fost încheiate contracte pentru lucrări de pregătire a terenului cu 22 de agenți economici, pentru 1.600 ha.

Nu doar suprafața contează

O privire neavizată aruncată pe statistici ar putea duce la concluzia că a te îngrijora de soarta pădurilor românești e doar un alarmism ieftin. La ora actuală, suprafața împădurită a țării noastre se ridică la peste 6,55 milioane ha, conform datelor INS. Adică, aproximativ la fel ca în 1950, de exemplu, când aveam 6,7 milioane ha. Dar suprafețele nu spun totul. În timp ce acum 40 de ani ponderea speciilor ce populau pădurile românești o dețineau esențele tari, valoroase, acum o dețin speciile repede crescătoare. Fagul și stejarul au fost înlocuite de tei, plop și arin, esențe cu o valoare economică redusă. Tocmai de aceea sunt cu atât mai mult de apreciat eforturile Regiei Naționale a Pădurilor și sub aspect calitativ, nu numai cantitativ.

În acest context, noul Cod Forestier, publicat la sfârșitul lunii noiembrie, creează un cadru legislativ care permite o mai mare eficiență a ajutorului pe care Romsilva dorește și poate să-l asigure deținătorilor privați de suprafețe forestiere. Doar în ultima lună, ONG-uri și persoane fizice au primit gratuit de la Regie aproape 180.000 de puieți.

În condițiile în care doar 3,15 milioane ha de pădure din cele 6, 55 milioane, câte are România, se află în proprietatea statului, astfel de colaborări devin de o importanță strategică. Și iată cum revenim la mesajul directorului general Romsilva, care insistă asupra importanței educației silvice!

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 1, 1-15 ianuarie 2017 – pag. 48-49

ROMSILVA ÎNCEPE VÂNZAREA POMILOR DE CRĂCIUN

Peste 61.000 de pomi de Crăciun sunt oferiți în acest an spre vânzare de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, cei mai mulți, peste 41.000, fiind brazi și restul, molizi.

Aproape 36.000 de pomi de Crăciun sunt recoltați din culturi dedicate, precum cele sub culoarele electrice, din operațiunile silvice de rărituri, prin îndepărtarea arborilor tineri care împiedică dezvoltarea pădurii din care provin, iar peste 25.000 sunt puieți ornamentali, din pepinierele proprii, aceștia putând fi vânduți cu rădăcină protejată sau direct în ghivece, urmând să atingă dimensiunile pomilor de Crăciun în timp de șapte ani.

Cei mai mulți puieți ornamentali de brad provin din pepinierele Romsilva din județele Suceava, Ilfov, Prahova și Cluj.

Prețurile de vânzare sunt aceleași ca în ultimii ani - pentru pomii de Crăciun recoltați din regenerări naturale, între 10 și 30 de lei, în funcție de specie și înălțime, iar pentru pomii cu înălțimea de peste 3 metri, considerați comenzi speciale, prețurile sunt stabilite de direcțiile silvice, pornind de la 20 de lei pentru fiecare metru înălțime.

Pentru puieții ornamentali, prețurile variază între 30 și 150 de lei.

Vânzarea pomilor de Crăciun se face de către fiecare direcție silvică în parte, în funcție de comenzile primite de la agenții comerciali, sau direct către persoanele fizice.

Romsilva dă startul campaniei de împăduriri din toamna 2016

Aproape 3.500 de hectare vor fi regenerate artificial sau natural de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în urma campaniei de toamnă de împăduriri, care a debutat vineri, 25 noiembrie, la Ocolul Silvic Ghimpați, din cadrul Direcției Silvice Giurgiu.

Romsilva va investi peste 30 de milioane de lei în regenerarea a 3.456 de hectare, urmând să folosească în jur de 5,5 milioane de puieți, din producție proprie. În cursul acestei campanii de toamnă, vor fi regenerate natural 1.471 de hectare, alte 1.985 de hectare urmând să fie împădurite artificial. În plus, mai sunt prevăzute lucrări de completări curente pe 211 de hectare și altele de refacere pe 258 de hectare.

Cele mai întinse suprafețe parcurse cu lucrări de împădurire se află în județele Tulcea, 712 de hectare, Dolj, 231 de hectare și Brăila, 176 de hectare.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a programat pentru întreg anul regenerarea a 14.570 de hectare, aflate în proprietatea statului, din care 8.640 hectare prin regenerări naturale și 5.930 de hectare prin regenerări artificiale. În plus, au fost planificate completări curente de 2.525 de hectare și lucrări de refacere în urma calamităților pe 576 de hectare.

Din aceste suprafețe, în campania derulată în primăvară, au fost regenerate 11.582 de hectare, adică 79,5% din programul anual, 7.418 de hectare pe cale naturală și alte 4.164 de hectare pe cale artificială. Romsilva a investit în campania de primăvară 56,4 milioane de lei, folosind 28,7 milioane de puieți din pepiniere proprii.

Romsilva a sprijinit și acțiunile de plantare inițiate de organizații non-guvernamentale sau persoane fizice oferind, gratuit, 177.600 de puieți, cu o valoare de 68.642 de lei.

”Dezvoltarea durabilă a pădurilor este prioritatea noastră și facem acest lucru de decenii, investind masiv, an de an, în regenerări. Refacem suprafețe mari de pădure și astfel le salvăm, împădurim altele de la zero, unele pe terenuri degradate, iar de aceste investiții vom beneficia și noi și generațiile viitoare, pentru că întreaga societate își dorește un mediu curat”, a declarat Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Romsilva, prezent la acțiunea de împădurire de la Ocolul Silvic Ghimpați.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,15 milioane de hectare fond forestier de stat și a regenerat, în ultimii 25 de ani, peste 528.000 de hectare.

Codul Silvic, o altă lege negociată de grupuri de interese?

Tăierile ilegale de pădure par a fi o problemă fără sfârșit. La adăpostul unei legi care nu se aplică, în umbra sărăciei proprietarilor care nu își pot păzi pădurile, hoții de lemn, mai mari sau mai mici, au făcut prăpăd în peste 400.000 ha de pădure. O situație nepermisă în alte state, la noi pare că nu poate fi oprită nici cu presiunea ONG-urilor, nici cu cea a societății civile. Ne întrebăm atunci de ce avem un Cod Silvic și de ce nu se aplică? Avem o altă lege negociată de grupuri de interese? Care este situația în sectorul silvic, în opinia celor care încearcă să lupte cu drujba nemiloasă a prăduitorilor de pădure, aflăm de la Marian Stoicescu, președintele Federației pentru Apărarea Pădurilor.

– Domnule Stoicescu, reprezentați Apărarea Pădurilor, un ONG, dar și o structură europeană. Despre ce este vorba și în ce măsură vă implicați în domeniul silvic?

– Reprezint Federația pentru Apărarea Pădurilor, un ONG reprezentativ pentru societatea civilă din sectorul silvic, ce are ca președinți de onoare pe academicianul Victor Giurgiu, singurul silvicultor care este academician în Academia Română, pe domnul academician Mircea Malița, prof. univ. Ioan Milescu. În componența acestui ONG sunt multe organizații profesionale, dar și sindicale. Este vorba de Societatea Inginerilor Silvici din România – Progresul Silvic, Confederația – Consilva, Asociația Constructorilor Forestieri din România, Asociația Proprietarilor de Păduri din România, Asociația Pensionarilor Silvici din România. Sindicatele din silvicultură activează extrem de puternic în această organizație, noi punem mare accent pe modul de administrare a pădurilor, pe statutul personalului silvic și luptăm ca demnitatea acestei profesii să nu fie știrbită.

– Ați enumerat mai multe structuri care fac parte din acest ONG, dar v-aș întreba cât de eficientă este activitatea tuturor acestor structuri în contextul în care știm ce se întâmplă în păduri?

– Federația pentru Apărarea Pădurilor își face datoria, apără pădurea, dar și pe cei care slujesc pădurea, iar lucrul acesta îl facem prin diferite acțiuni, manifestări și, dacă este nevoie (și a fost nevoie), prin organizarea unor acțiuni de protest la nivelul ministerului de resort, a Guvernului, pentru a apăra pădurea în primul rând printr-o legislație normală, astfel încât pădurea româ­nească să fie manageriată corect.

– Cu toate acestea, se defrișează ilegal păduri. Este adevărat?

– Din păcate, este adevărat. Problema cea mare este în sectorul silvic privat. Să nu uităm că, din totalul de 3,1 mil. ha de păduri private din România, 600.000 ha de sunt neadministrate, nepăzite, iar din această suprafață circa 400.000 ha sunt deja distruse. Acest lucru s-a întâmplat prin acțiunea unor grupuri bine organizate, grupuri de interese care acum acționează pentru a accede la lemnul pădurilor statului, intervenind chiar la unele structuri guvernamentale și autorități pentru a obține o legislație favorabilă accesului la aceste păduri. Totodată, Apărarea Pădurilor își va face datoria și va reacționa. Am organizat până acum 8 acțiuni de protest, pentru că a fost nevoie de ele, 6 pichetări la Ministerul Mediului și la Guvern și 2 mari mitinguri în Piața Victoriei.

– Dar avem legislație. Orice pădure, indiferent în proprietatea cui se află, trebuie exploatată în regim silvic. De ce nu se întâmplă lucrul acesta? Organele care ar trebui să impună și să verifice aplicarea legii nu își fac datoria?

– Aşa este. În primul rând nu respectă legislația. Avem Codul Silvic și există un articol 97 în Codul Silvic ale cărui prevederi sunt clare. Statul, prin Guvern, acordă subvenții proprietarilor de păduri private care au proprietăți forestiere până în 30 ha pentru a-și putea administra, păzi aceste păduri. Din păcate, de când a apărut Codul Silvic și până în prezent nu s-a acordat niciun ban proprietarilor de păduri. De aceea sunt acele 400.000 ha de păduri din sectorul privat distruse. Statul, prin Guvern, prin Autoritatea Publică Centrală care răspunde de silvicultură, prin Ministerul Mediului – Departamentul pădurilor trebuie să-și facă datoria și să respecte legea.

– Reprezentați și o structură silvică la nivel euro­pean. Ați apelat la sprijinul lor pentru a pune ordine în sistemul silvic românesc?

– Am avut onoarea să fiu ales în aprilie anul acesta ca președinte al Consiliului Silvicultorilor Europeni, cea mai importantă organizație profesională a silvicultorilor din Europa, cu aproape 60.000 de membrii din 13 țări. Acest consiliu este informat despre situația terenurilor forestiere din fiecare țară și își face datoria. Noi am făcut apel prin acest consiliu la autoritățile române să ia măsuri, astfel încât instituțiile abilitate să aplice acel management forestier durabil în toate pădurile României.

– În ultimele luni s-au produs schimbări radicale la conducerea RNP – Romsilva. Este benefică sau a perturbat oarecum activitatea din domeniul silvic?

– Noi considerăm că această schimbare era nece­sară în contextul în care se afla fosta conducere. Sperăm ca noul director general al Romsilva, ing. Ciprian Pahonțu, să dea dovadă de performanța profe­sională pe care noi știm că o are și să ajute pădurile de stat și cele 1,9 mil. ha de păduri din sectorul privat și pe care le administrează, un total de 4,3 mil. ha. Așteptăm lucruri bune de la noua conducere.

– Credeți că se vor reglementa lucrurile de așa manieră încât să nu se mai defrișeze ilegal în sectorul silvic? În viitor să nu se mai vorbească de astfel de acțiuni?

– La nivelul regiei sunt sigur că așa se va întâmpla, nici până acum în sectorul de stat nu au fost tăieri ilegale pe suprafețe mari, dar cred că aceste tăieri ilegale vor fi eradicate, iar în sectorul silvic privat noi, ca reprezentanți ai societății civile, ne vom face datoria și vom trage de mânecă autoritățile dacă nu se vor lua măsuri de salvare a acestor păduri.

Ion Banu, Patricia Pop

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2016 – pag. 46-47

Crăciunescu: Ministrul Mediului a folosit toate pârghiile pentru a lovi în Romsilva

Ministrul Mediului a folosit toate pârghiile pentru a lovi în Romsilva pentru destabilizare, iar Regia Naţională nu a blocat piaţa lemnului, aşa cum a fost acuzată, a afirmat, la conferinţa de presă de final de mandat, directorul Romsilva, Adam Crăciunescu. Acesta este trimis în judecată de DNA într-un dosar care vizează retrocedări ilegale de zeci de milioane de euro.

S-a dorit destabilizarea Romsilva

„În ultima perioadă, de 3-4 luni, am avut mari divergențe cu autoritatea publică după venirea la putere a Guvernului de tehnocrați. Doamna ministru a Mediului, Apelor și Pădurilor a folosit toate pârghiile pentru a lovi în Regia Națională a Pădurilor pentru destabilizare. Vreau și eu un răspuns deschis din partea doamnei ministru: unde a blocat Romsilva piața lemnului? Eu, în decembrie, am informat-o că acest Regulament de valorificare a masei lemnoase nu este bun. Marele noroc al nostru a fost că am avut o întâlnire cu prim-ministrul, care a văzut, încă de atunci, că este nevoie de modificarea Regulamentului. Pentru că s-a produs această modificare, s-a revenit la prețuri destul de mici, după care au continuat aceste licitații. Regia Națională a Pădurilor a demonstrat, din nou, că a dat dovadă de transparență. Romsilva nu a blocat piața lemnului, așa cum a fost acuzată, ci a dat dovadă de responsabilitate în administrarea fondului forestier proprietate publică a statului și a principalei resurse pe care o administrează, resursă regenerabilă strategică — lemnul. În aceste condiții, Romsilva a putut interveni în revizuirea prețurilor de pornire la licitație și organizarea licitațiilor intermediare (...) În urma desfășurării licitațiilor de masă lemnoasă s-a adjudecat o cantitate de 3,78 milioane metri cubi, cu un preț mediu de 177 lei/mc“, a declarat Adam Crăciunescu.

Revocarea - abuzivă

Fostul director general al Romsilva a ținut să precizeze că revocarea sa din Consiliul de Administrație al Romsilva „este abuzivă și fără o justă cauză“. „Revocarea mea din Consiliul de Administrației a fost abuzivă și fără o justă cauză. Doamna ministru nu a avut argumente decât că sunt trimis în judecată, mai ales în condițiile în care eu am avut o discuție cu doamna ministru în care i-am spus că vom găsi pârghiile necesare să-mi încetez mandatul. Faptul că m-a revocat din Consiliul de Administrație nu a contribuit la decizia mea de încetare a mandatului. Mi-am dorit acest lucru și vă asigur că, începând cu luna mai, intenționam oricum să-mi notific la Consiliu decizia de revocare, tocmai pentru a veni o echipă nouă. Sunt pregătit să fac orice pentru interesul pădurii, dar pentru interesul meu personal nu am de gând încă să fac o plângere în instanță. Dar pot face orice, mă mai gândesc“, a spus Crăciunescu. Totodată, el a atras atenția asupra faptului că numirea noului CA al Romsilva nu a respectat prevederile OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare. „Doamna ministru a numit un nou Consiliu de Administrație fără să respecte prevederile din Ordonanța nr. 109. Numai după ce respecta procedura și nu putea să desemneze membrii Consiliului putea să apeleze la un articol, la numirea unor membri pe durată limitată de 4 luni. Fiecare își asumă ceea ce face! Din câte cunosc, Consiliul de Administrație la ora actuală este format din ingineri silvici care au rezultate în carieră, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să respectăm procedurile legale. Totodată, modul în care au fost revocați ceilalți membri ai Consiliului m-a surprins puțin, pentru că, la vremea respectivă, Ministerul Justiției a făcut precizări că, în cadrul Consiliilor de Administrație, pot fi incluși și angajați ai acestei entități“, a explicat Crăciunescu. În final, acesta a ținut să sublinieze că tot ceea ce prezintă mass-media, din partea ONG-urilor, cum că se taie ilegal lemn, sunt de fapt suprafețe din afara fondului forestier administrat de Romsilva, iar „asta trebuie să înțeleagă populația“. „Regia Națională a înregistrat pierderi din cauza boicotului la licitații, iar aceste pierderi trebuie să și le asume cineva, dar în niciun caz Regia, pentru că noi am respectat legea. Faptul că autoritatea nu a vrut să spună adevărul și să modifice Regulamentul de valorificare a masei lemnoase pentru mine a rămas un mare semn de întrebare și ce interese s-au urmărit“, a adăugat Adam Crăciunescu.

Bogdan Panțuru

Romsilva - la ceas de bilanț. Adam Crăciunescu explică deciziile luate cât a fost la conducerea RNP

Directorul general demisionar, Adam Crăciunescu, a prezentat presei principalele date ale Raportului directorului general privind modul de îndeplinire a programului de activitate pentru anul 2015, raport prezentat și aprobat cu o zi înainte în Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor.

Deși convocarea presei s-a făcut „din scurt“, interesul și prezența au fost mari

Camerele de luat vederi ale televiziunilor, dar și reportofoanele redactorilor de știri s-au deschis flămânde de senzațional. Din păcate pentru aceștia, conferința de presă a fost axată pe prezentarea raportului de activitate al directorului general și doar în planul doi s-a discutat câte ceva despre problemele ridicate la mitingul organizat în fața Guvernului de mai multe organizații și sindicate din domeniul lemnului în 26 ianuarie. Chiar dacă Adam Crăciunescu a încercat să fie zâmbitor pe tot parcursul conferinței, nu a reușit să-și ascundă amărăciunea. Mai ales că raportul, așa cum veți vedea și dumneavoastră, este strict de partea directorului general. Absolut toate criteriile de eficiență au fost depășite, de exemplu unele cifre, cum ar fi cea de 220 mil lei a profitului brut obținut pe 2015, care a fost cu 72,6% mai mare față de 2014, în condițiile în care cifra de afaceri s-a ridicat și ea cu 15,5%, la o valoare netă de 1.588 milioane lei. O altă cifră care vine în sprijinul managerului general este redu­cerea cheltuielilor la mia de lei venituri de la 919 lei la 881 lei, în principal prin investițiile făcute în achiziționarea de utilaje noi folosite în exploatare, dar și de echipamente de lucru sau în retehnologizări ale proceselor de producție (aproape 74 milioane de lei).

Anul trecut s-au recoltat din pădurile RNP Romsilva aproape 9 mil. metri cubi de masă lemnoasă, după cum urmează: 6,43 mil. mc prin contracte de vânzare-cumpărare de masă lemnoasă pe picior; 901.300 mc prin prestări servicii de exploatare și 1,638 mil. mc în regie proprie.

De la „nivel de piață“ la „condiții de piață“ e ca de la iad la rai

Sau cel puțin aceasta este opinia directorului general al Romsilva. În conformitate cu articolul 20, aliniatul 4, din HG 924/2015, fundamentarea prețului de pornire la licitațiile pentru masă lemnoasă pe picior se pornește de la nivelul de piață al prețurilor de referință pe specii, pe grade de accesibilitate, pe sortimente și în funcție de tehnologia de exploatare, apro­bate în condițiile legii prin decizia nr. 691/12.11.2015. Mai mult decât atât, spune directorul general, „corectitudinea modului de calcul al prețurilor de referință a fost recunoscută și de către MMAP la analiza din 29.12.2015 după boicotul agenților economici din decembrie. Conform regulamentului de valorificare (articolul 20, aliniatul 5), nivelul prețurilor se actualizează anual, înainte de licitația principală, și deci „conform legislației actuale ele nu pot fi modificate decât la licitația principală aferentă anului de producție 2017“.

Cu toate aceste nemulțumiri și acțiuni de boicotare, susține directorul general, Romsilva a vândut, din cele 4,3 mil metri cubi de lemn pe picior oferit spre licitație, până pe 26.01.2016, peste 1,3 mil. metri cubi, respectiv 32% din producția propusă la valorificare pentru anul acesta. În condițiile în care mai sunt 15 direcții silvice care nu au făcut licitații. „Iar la lemnul fasonat s-au licitat prețuri de achiziție și cu 40% mai mari decât nivelul de piață“. Deci, susține Adam Crăciunescu, „nu este vorba de exces de zel, ci doar de respectarea legislației și a regulamentului în vigoare“.

La ora când scriu textul, MMAP a catadicsit să înlocuiască „nivelul de piață“ cu sintagma „condiții de piață“, așa cum Romsilva propusese la început. Cât de mult pot însemna un cuvânt, o sintagmă și uneori chiar și o virgulă pusă aiurea (sau special) într-un text de lege sau regulament de funcționare. Să sperăm că acum toată lumea va fi mulțumită.

Romsilva nu deține monopol pe piața lemnului

Pădurea administrată de RNP Romsilva aduce pe piață sub 50% din totalul volumului comercializat în țară. Deci nici aici nu se susțin acuzațiile aduse de protesta­tari. De fapt, spune directorul general, suprafața exploatată de Romsilva este acum de 3.154.661 ha, în scădere cu 62.356 ha (48.000 ha au fost retrocedați către proprietarii care au obținut decizii definitive în instanțe, iar restul a fost trecut în proprietatea fostului ICAS) față de anul trecut. Romsilva mai are în administrare și 767.000 ha păduri ale persoanelor fizice, dar și 376.000 ha ale diverselor UAT (primării, în special).

Regenerarea fondului forestier și administrarea parcurilor naționale

Regenerarea pădurilor s-a asigurat anul trecut pe o suprafață de 16.907 ha, conform raportului directorului general Adam Crăciunescu. Din această suprafață, circa 60% (10.037 ha) s-a regenerat natural prin aplicarea tratamentelor de regenerare sub adăpostul pădurii mature. În județele Botoșani și Olt s-au împădurit, pentru reconstrucția ecologică a unor terenuri degradate, 49 ha. Iar pentru consolidarea plantațiilor din anii trecuți s-au făcut completări pe 3.442 ha și s-au refăcut plantații calamitate pe 354 ha.

Pentru aceste lucrări s-au folosit 37,3 mil. puieți forestieri din pepinierele Romsilva, iar valoarea totală a cheltuielilor s-a ridicat la aproape 110 mil. lei. Romsilva a asigurat și materialul săditor (962.892 puieți), alături de asistența tehnică, prin sponsorizare. În plus, au oferit contra cost aproape 5 mil. puieți forestieri.

Pe 99.048 ha s-au efectuat lucrări de îngrijire și conducere a arboretului tânăr. Un alt aspect important al activității a constat în lucrările de combatere a dăunătorilor și păstrarea unei stări fitosanitare bune a pădurilor. Deși nu a fost un an cu probleme mari din acest punct de vedere, s-au efectuat lucrări pe 1.211 ha în pepiniere și solarii și pe 126.760 ha cu arborete, costurile fiind de peste 6 mil. lei.

Adam Crăciunescu susține că a demisionat din motive personale

„Am motivele mele personale pentru demisie. Nu îmi este teamă de nimic. Atâta vreme cât știu că am respectat întrutotul legislația și mi-am făcut datoria cu onestitate. A venit vremea să mă mai ocup și de altceva.“ A promis însă presei că în conferința de final de mandat o să comunice mult mai multe despre toate aceste motive care l-au îndemnat să-și depună mandatul de director general înainte de termen (termenul era 2017), începând cu data de 21 martie.

Reamintim că pe 14 ianuarie anul acesta Cristiana Pașca Palmer, ministrul Mediului Apelor și Pădurilor, l-a revocat din Consiliul de Administrație al RNP Romsilva pe Adam Crăciunescu. „Decizia de a-l revoca pe domnul Crăciunescu din Consiliul de Administrație are la bază un motiv simplu, deși nu a fost o decizie ușoară: cu toată prezumția de nevinovăție, nu este normal ca un om asupra căruia există suspiciuni să rămână într-o poziție pentru că acest lucru se răsfrânge și asupra Romsilva.“

Dacă există acest fel de presiuni e poate normal să dai înapoi. Deși Adam Crăciunescu nu vrea să aducă în fața presei adevăratele motive e clar că s-au făcut presiuni pentru ca domnia sa să plece din funcție în ciuda rezultatelor economice care plasează, în sfârșit, regia în rândul agenților economici viabili. „E clar că deranjează faptul că prin Romsilva s-au creat ordine și disciplină în sistem“, a mai spus în final, zâmbind amar, Adam Crăciunescu.

Tudor CALOTESCU

Scrisoare deschisă, adresată doamnei Cristiana Pașca Palmer, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

Sunt nevoit să mă adresez dumneavoastră prin intermediul mass-media (așa cum am constatat că vă place să comunicați cu instituțiile pendinte de ministerul pe care vremelnic îl coordonați), în calitatea pe care o am de președinte al Consiliului Științific Consultativ din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, organism profesional - științific, în cadrul căruia se regăsesc toții angajații regiei, care au titlul de doctor în științe.

Acest demers îl fac, după urmărirea cu atenție și cu mare îngrijorare, timp de peste două luni, a acțiunilor, gesturilor, afirmațiilor și declarațiilor dumneavoastră în legătură cu ROMSILVA și, nu în ultimul rând, cu conducerea acesteia.

Sintetizând, iată la ce constatări am ajuns, noi, membrii Consiliului Științific Consultativ, pe care dorim să le aducem nu doar la cunoștința dumneavoastră, ci și a Primului Ministru și a Președintelui României și, nu în ultimul rând, la cunoștința tuturor românilor care încă nu au ajuns să-și piardă credința, sentimentul național și judecata limpede:

1) Ați declanșat atacul furibund asupra regiei, a personalului angajat al acesteia, a Consiliului de Administrație și a conducerii executive, în mod cu totul ,,întâmplător”, imediat după marcarea celor 25 de ani de existență, a singurei regii de stat care, timp de un sfert de secol, a fost permanent singurul mare contribuabil cu profit, care a contribuit la bugetul statului român, cu sume cumulate, uriașe.

2) Motivul principal (de fapt, singurul) al declanșării acestui atac furibund, a fost acela al refuzului decent și argumentat al directorului general în funcție de a da curs solicitării dumneavoastră, total nefondată și, în egală măsură, nelegală, de a-și da demisia.

De ce nefondată?

Pentru că nu ați avut nici cel mai mic argument, prin care să-i reproșați, fie managementul defectuos, fie neîndeplinirea criteriilor de performanță!

De ce nelegală?

Pentru că legea nu vă permitea să faceți o asemenea solicitare, directorul general al Romsilva fiind, conform legii,  selectat și numit de către Consiliul de Administrație al regiei.

3) V-ați solidarizat cu secretarul de stat pentru păduri, Erika Stanciu și ați acuzat, ori în necunoștință de cauză, ori (și mai grav!) în mod deliberat, ROMSILVA, că poartă întreaga vină, pentru neinițierea modificării HG nr 924/2015 privind Regulamentul de vânzare a masei lemnoase, în condițiile în care ar fi trebuit, ca ministru, să știți procedurile de inițiere a proiectelor de acte normative, conform  cărora, procedura vă revenea integral.

Prin declarațiile publice în acest sens, ați dezinformat și ați manipulat agenții economici de bună credință, cei mai mulți, parteneri tradiționali ai Romsilva și de 15-20 de ani, și v-ați câștigat ca fani, unele ONG-uri care, datorită intereselor diametral opuse regiei, din varii motive, de mai multă vreme, au speculat în folosul propriu, atitudinea dumneavoastră.

4) V-ați dezis total, de misiunea și obligația morală de garant al respectării legii, comițând, în serie, în decurs de mai puțin de o lună, patru grave abuzuri în serviciu și încălcări ale OUG nr. 109/2011, privind guvernanța corporativă, sub al cărei incident se află ROMSILVA, prin:

a) Emiterea ordinului de revocare a directorului general din Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, fără just temei, în condițiile în care acesta fusese selectat și numit, după parcurgerea procedurii prevăzută de lege;

b) Emiterea ordinului de numire a domnului Viorel Gheorghe Marinescu în Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, prin eludarea procedurii legale de selecție, fără să mai vorbim despre multiplele conflicte de interese în care acesta se află, în raport cu regia;

c) Emiterea ordinului de revocare a Consiliului de Administrație, selectat și numit conform procedurii prevăzute de lege, fără motivarea unui asemenea demers și, deci, fără just temei;

d) Emiterea ordinului de numire a unui Consiliu de Administrație provizoriu, prin încălcarea flagrantă a prevederilor O.U.G. nr. 109/2011, concretizată în eludarea procedurii de selecție, fără să mai vorbim de faptul că, majoritatea acestora se află în evident conflict de interese cu ROMSILVA.

5) Prin toate aceste măsuri nelegale și profund tendențioase, ați reușit cu brio să creați o atmosferă de panică în rândul angajaților regiei, de instabilitate instituțională și, nu în ultimul rând, ați adus o atingere inadmisibilă, demnității și prestigiului celei mai importante componente a CORPULUI SILVIC din România, în memoria căruia aveți marea șansă, de a rămâne ministrul de cea mai de tristă amintire din istoria silviculturii românești.

Oare aceasta a fost principala misiune pe care ați primit-o cu prilejul investirii Dumneavoastră?

Stimată Doamnă Ministru,

Sperăm că ceea ce v-am adresat într-o extrem de scurtă sinteză, prin această scrisoare deschisă, să se constituie într-un prilej de profundă reflecție, pentru puținele luni pe care le mai aveți până la încheierea mandatului.

Sperăm din toată inima, să nu cumva să vă amăgiți cu ideea că, dacă vă veți întoarce la Bruxelles, veți scăpa de imaginea pe care v-ați creat-o în fața CORPULUI SILVIC ROMÂNESC și, îndrăznim să spunem, chiar în fața românilor!

Să vă dea Dumnezeu gândul cel bun!

Consiliul Științific Consultativ din Regia Națională a Pădurilor – Romsilva
Președinte
dr. ing. ION MACHEDON

  • Publicat în Social

Vă rugăm, plătiți natura pentru serviciile oferite!

România a fost jefuită constant și premeditat de bogățiile pe care le avea. Și totuși nu au fost irosite toate comorile țării. Natura dăruită de Providență nu a putut fi luată. Din cele nouă bioregiuni ale Europei, cinci se află aici: bioregiunea alpină, panonică, pontică, stepică și continentală. Aproximativ 7,5% din suprafața țării este ocupată de arii protejate constituite în parcuri naționale și naturale, rezervații științifice și naturale, monumente ale naturii. Însă conservarea și protecția lor trebuie să fie o preocupare permanentă, pentru că, spune Mircea Vergheleț, președintele Asociaţiei Administraţiilor de Arii Naturale Protejate şi director al Administraţiei Parcului Naţional Piatra Craiului, lumea se află într-un proces intens de schimbare. O schimbare care poate mutila natura. Este important să reamintim oamenilor că ariile protejate sunt o bogăție inestimabilă, dar și că destinul lor depinde de sistemul de administrare financiară, de promovarea și conștientizarea valorii lor. România are 28 de parcuri (Parcul Natural Maramureș este cel mai mare cu 120.000 de ha), din care 13 sunt declarate parcuri naționale. O parte a grădinii sălbatice a Europei este ocrotită prin Reţeaua de Arii Naturale Protejate din Munţii Carpaţi, alcătuită din 285 de arii protejate care se întind pe o suprafaţă de 31.978 km2. Acești munți colosali prin importanța lor pentru Europa au fost incluşi de WWF în lista celor mai importante 200 de ecoregiuni din lume. Având granițele întinse pe o suprafață de 210.000 km2 – România deţine 54% din lanţul muntos carpatic de altitudine – Carpații sunt acoperiți de cele mai întinse suprafeţe de pădure montană, cele mai mari ecosisteme naturale montane intacte de păduri de fag, de păduri mixte de fag şi brad. Europa a reușit să păstreze aici cea mai mare suprafaţă de păduri virgine. În plus, peste 80% din sursele de alimentare cu apă ale României (fără Dunăre) şi 40% din sursele de alimentare cu apă ale Ucrainei se găsesc în Munţii Carpaţii.

România regresează

În perioada comunistă România a fost probabil unica țară din estul Europei care nu a avut înființate administrații pentru parcuri. Acest lucru s-a realizat abia după anul 1990, primul consiliu de administrație fiind creat în Delta Dunării, ca urmare a vizitelor lui Jacques-Yves Cousteau, oceanograf, cercetător și explorator francez. Astfel a luat ființă, prin desemnarea internațională UNESCO, Rezervația Biosferei Delta Dunării, o zonă protejată cu 500.000 de hectare. A fost o premieră urmată de înființarea altor trei administrații de parcuri în Carpați la Piatra Craiului, Retezat și Vânători Neamț. Astăzi aceste trei administrații au planuri de management după un model aprobat, replicat ulterior și de către administrația celorlaltor parcuri. Acum există și o versiune nouă de management realizată de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului în cadrul unui proiect POS, motiv pentru care se încearcă îmbinarea celor două tipuri de plan de management. În 2004 a fost abrogată și prima lege a ariilor protejate. Potrivit dlui Vergheleț, după anul 1990 s-au făcut pași importanți spre protecția naturii, au fost create arii protejate și au fost înființate administrații de parcuri. Însă în momentul de față România regresează. În ultimul timp au fost alocate fonduri importante pentru implementarea unor programe de dezvoltare (microhidrocentrale, pensiuni, infrastructură etc.), dar din păcate această expansiune creează o presiune extraordinară asupra naturii, inclusiv asupra ariilor protejate. Rolul administrațiilor este de a încerca să găsească mijloace de contracarare a acestei dezvoltări sau de a o permite într-o măsură care să afecteze cât mai puțin aria protejată. Prevenirea pierderii ireversibile a biodiversităţii este însă o misiune dificilă care mizează, printre altele, pe promovarea parcurilor naturale și pe impactul conștiinței colective.

Ariile protejate, o comoară la propriu

Este o afirmație deloc forțată pentru că aceste arii, exploatate rațional și în mod durabil, pot aduce venituri extrem de importante. Această teorie este confirmată și de studiul „Evaluarea contribuţiei ecosistemelor din ariile naturale protejate la dezvoltarea economică şi bunăstarea umană în România“ realizat în cadrul proiectului UNDP/GEF „Îmbunătățirea sustenabilității financiare a rețelei de arii naturale protejate din Munții Carpați“. Realizat în cinci parcuri-pilot (Parcul Natural Apuseni, Retezat, Piatra Craiului, Vânători-Neamţ şi Parcul Natural Munţii Maramureşului), studiul a arătat că, deși cele cinci arii protejate au fost finanţate cu aproximativ 950.000 de euro în 2010, este nevoie de 1.600.000 de euro pentru acoperirea nevoilor de bază şi de 2.550.000 de euro pentru administrarea optimă a siturilor (PNUD 2011). În schimb, valoarea serviciilor de aprovizionare forestieră a celor cinci arii protejate pilot este estimată la aproximativ 9,1 milioane de euro pe an. Însă activităţile forestiere ar putea aduce economiei româneşti încă 2,8 milioane de euro în următorii 25 de ani. În 2010 valoarea activităţilor turistice şi recreative în cazul celor cinci parcuri a fost estimată la puţin peste 109,5 milioane de euro. Această sumă ar putea crește însă cu aproape 42 de milioane de euro pe an pentru că există multe oportunităţi turistice şi de agrement neexplorate, care ar putea fi dezvoltate pentru a creşte veniturile din ariile protejate.

• Pentru a-și mări bugetul de administrare unele parcuri au instituit o taxă de vizită, iar banii sunt folosiți pentru întreținerea traseelor și refugiilor, pentru derularea unor programe educaționale cu copiii etc. Este o măsură care, deși nu influențează în mod extraordinar bugetul administrațiilor, este justă în raport cu ce ne oferă natura.

• Regia Națională are în administrare 22 de parcuri, dintre care 12 naționale și 10 naturale, iar bugetul anual pentru ele este de aproximativ 3 milioane de euro. Ar fi nevoie de mai mulți bani care să fie redirecționați în special pe partea de marketing și promovare.

• Regia Națională a Pădurilor și alte Administrații silvice private care au în grijă arii protejate sunt obligate să plătească către Fondul de Mediu 2% din masa lemnoasă pe care o vând.  Potrivit dlui Vergheleț, s-a încercat modificarea Legii mediului, astfel încât celor care cheltuiesc pentru susținerea administrației parcurilor să li se scadă această datorie. Din păcate, nu s-a reușit acest lucru.

• În jur de 70% dintre bazinele hidrografice din ariile protejate sunt împădurite. Apele Române beneficiază de pe urma acestui lucru, dar nu returnează nimic înapoi naturii. Mircea Vergheleţ a avut o discuție cu cei de la Apele Române, în care a propus ca o mică parte a tarifului încasat pentru fiecare m³ de apă distribuit să revină proprietarilor de terenuri din aceste arii protejate. În final nu s-a concretizat nimic.

Laura ZMARANDA

Noul Cod Silvic, sub lama drujbei

În ciuda faptului că autorităţile au dat de înţeles că noul Cod Silvic va fi adoptat în procedură de urgenţă în prima parte a anului, faptele indică opusul. Până în acest moment (la data redactării prezentului material), nu numai că noua Lege a Pădurilor nu a intrat în vigoare, dar autorităţile par a se antrena într-o adevărată „alba-neagra“ cu respectivul cod.

Curat-murdar

Potrivit autorităţilor, Noul Cod Silvic (de fapt, este vorba de legi noi introduse în actualul cod) îşi propune combaterea tăierilor ilegale de pădure, sprijinirea industriei prelucrătoare autohtone sau dezvoltarea durabilă a pădurilor, acestea fiind câteva dintre prevederile conţinute în noua legislaţie. Astfel, după ani de dezbateri intense, după ce a fost adoptat în procedură de urgenţă la Senat, proiectul cu modificările la Codul Silvic a ajuns, tot în procedură de urgenţă, pe masa membrilor Comisiei de Mediu de la Camera Deputaţilor, iar deputaţii au dat raport favorabil noului Cod Silvic cu amendamente admise. Acest lucru s-a întâmplat la finele lunii septembrie 2014. Apoi, pe 18 februarie 2015, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de modificare a Codului Silvic, votul final având loc câteva zile mai târziu în şedinţa de plen. Numai că, după ce noua legislaţie a fost aprobată de guvern la jumătatea lunii martie, aceasta a fost retrimisă înapoi în Parlament de preşedintele Klaus Johannis. Aşadar Codul Silvic s-a „împiedicat“ acolo unde ne-am fi aşteptat mai puţin, la preşedinţie. Klaus Iohannis precizează că motivul retrimiterii legii pentru modificarea şi completarea Codului Silvic la Parlament se referă, printre altele, la faptul că „unele dintre intervenţiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi să aibă un impact nedorit asupra mediului concurenţial şi, implicit, asupra economiei, creând premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator“. „Aşa cum au fost redactate, unele dintre dispoziţiile acestei legi ar putea atrage posibilitatea ca statul român să fie acuzat de încălcarea obligaţiilor asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene“, a arătat Johannis într-un comunicat.

Ce se întâmplă?

Noul Cod Silvic schimbă practic regulile după care se face comercializarea lemnului, având prioritate la achiziţie producătorii locali de mobilă. Totodată, noua legislaţie stabileşte un procent de maximum 30% - nivelul pe care o singură companie îl poate achiziţiona din lemnul total scos la vânzare dintr-o anumită specie. Tocmai această prevedere a atras nemulţumirea administraţiei prezidenţiale, citată mai sus, chiar dacă „nemulţumirea“ respectivă a fost „amestecată“ cu altele patru, legate, bineînţeles tot de noile legi. Ce nu ne spune nimeni dintre oficiali e că există trei companii austriece care sunt şi cei mai mari jucători din industria lemnului şi care controlează un sfert din piaţa de profil. Iar unele voci susţin că tocmai aceste companii sunt vizate, ce e drept, indirect, de prevederile noului Cod Silvic dacă acesta va fi aplicat în forma actuală. Mai precis, este vorba de luarea unor „măsuri antimonopol prin care un operator economic nu va putea achiziţiona sau procesa mai mult de 30% din volumul unui sortiment industrial de masă lemnoasă, din fiecare specie“, după cum se arată în noua legislaţie. Iar „măsurile antimonopol“ fac parte din „principiile“ pe care se bazează noul cod.

Prima reacţie la „poziţia“ prezidenţială a venit de la fostul ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură Doina Pană. Acesta i-a trimis preşedintelui Klaus Iohannis o scrisoare pe tema Codului Silvic, în care îl acuză că a fost dezinformat de anumite companii. „Solicitarea dumneavoastră de reexaminare, transmisă Parlamentului României, este un drept constituţional şi respect acest lucru, dar motivele care stau la baza ei mă fac să cred că aţi fost dezinformat, inclusiv de către reprezentanţii unor companii cu interese în domeniu“, a arătat Doina Pană, referindu-se fix la companiile austriece.

Codrul nu mai e frate cu românul

Marian Stoicescu, preşedintele Confederaţiei Sindicale Consilva, a declarat pentru Lumea Satului că, în general, observaţiile preşedintelui Johannis la Codul Silvic au fost pertinente şi la obiect. „Acea prevedere din legea de modificare a Codului Silvic prin care pădurile până în 10 ha nu mai trebuie amenajate într-adevăr nu este o prevedere europeană. Pentru că, în spaţiul UE, toate, absolut toate pădurile sunt amenajate. În Suedia, de exemplu, există un plan silvic în care sunt prevăzute toate lucrările pe care le doreşte proprietarul pe o durată de 10 ani. În plus, în ţările UE există prevederi clare cât anume să exploatezi pe an, nu poţi să defrişezi când vrei şi cum vrei. Această modificare o vedem cu toţii salutară“, explică Marian Stoicescu. „Cealaltă prevedere, cu limita de 30%, este ambiguă, din punctul meu de vedere. Prima impresie pe care o lasă observaţia preşedintelui ar fi că se încalcă regimul concurenţial statutat în Uniunea Europeană. Dar, să ne spună domnii din Austria câţi români au putut să cumpere păduri austriece? Pentru că în Austria, dacă vrei să cumperi o pădure, autorităţile pun atâtea condiţii încât, în cele din urmă, te laşi păgubaş. De exemplu, în această ţară trebuie să faci dovada că eşti un administrator care cunoaşte funcţiile pădurii, care o respectă şi care o gospodăreşte durabil. Iar pentru asta ai nevoie de un certificat. Cu alte cuvinte, nu poate oricine cumpăra o pădure, trebuie să aduci dovezi care să-ţi certifice performanţa. Deci, când vine vorba de austrieci dar şi de alte ţări din UE nu se pune problema respectării a nu-ştiu-ce valori. Dar, într-adevăr, problema este de concurenţă. Pentru că aceste companii austriece care funcţionează în România sunt foarte puternice şi pot prin preţurile pe care le practică să preia cam tot ce se prelucrează ca masă lemnoasă. Practic, respectivii îşi distrug concurenţa şi au şanse să capete monopol pe pădurile româneşti, deci să practice ce preţ vor“, ne-a mai declarat Marian Stoicescu.

O afacere de 4 miliarde de euro

Industria lemnului este una dintre cele mai vechi din România şi este o afacere de peste 4 miliarde de euro pe an. În sector îşi desfăşoară activitatea mai mult de 11.000 de companii care activează atât în domeniul prelucrării, cât şi în cel al exploatării. Cel mai mare jucător este Holzindustrie Schweighofer, cu un profit de aproape 100 milioane euro în 2013 şi afaceri de 470 milioane de euro. Cele mai mari trei companii din prelucrarea lemnului au capital austriac şi au un portofoliu de afaceri de aproape 1 mld. euro.

Bogdan Panţuru

Anotimpul bilanţurilor. La Romsilva, iarna se numără pădurile

Dacă de mii de ani codrul e frate cu românul, încă de la înfiinţare, din anul 1991, Romsilva a încercat să devină adevăratul „frate“ al codrului. Numai că, de-a lungul ultimului sfert de veac, legi diletante au facilitat jefuirea „ca-n codru“ a pădurilor, cu toate semnalele de alarmă trase de Regia Naţională a Pădurilor. Însă, în anul care s-a încheiat Romsilva s-a organizat mai bine ca oricând, hotărâtă să protejeze „aurul verde“ al României, operând modificări radicale, în special la nivelul managementului administrativ.

Ca urmare a prevederilor OUG nr. 109/2011, privind guvernarea corporativă, anul 2014 poate fi catalogat, în istoria Regiei Naţionale a Pădurilor, drept un an al modificărilor radicale, în special la nivelul managementului administrativ. În virtutea acestui act normativ, începând cu luna ianuarie 2014, Romsilva are un nou Consiliu de Administraţie, format din 7 membri, cu un Plan de administrare pentru perioada 2014-2017, un director general selectat după procedura legală şi numit de către Consiliul de Administraţie, pentru o perioadă de patru ani, şi, totodată, un Plan de Management al directorului general, pe perioada 2014-2017, aprobat de către Consiliul de Administraţie al RNP-Romsilva. În ciuda dificultăţilor întâmpinate datorită condiţiilor meteorologice nefavorabile, dar şi a altor factori perturbatori, care n-au ţinut de managementul regiei, bilanţul de activitate pe anul 2014 al RNP-Romsilva se prezintă mai mult decât mulţumitor. Astfel, la o cifră de afaceri de 1.255.000 mii lei pe program, s-au realizat 1.440.000 mii lei, în timp ce profitul brut, care fusese programat la 101.206 mii lei, s-a ridicat până la cifra de 130.000 mii lei, adică 30% profit. În ceea ce priveşte masa lemnoasă recoltată a fost uşor sub estimări, fiind luat în calcul un volum de 9.600 mii mc, dar realizându-se numai 9.107 mii mc. Depăşiri au fost şi la lucrările de îngrijire în arborete tinere (96.048 ha) şi la regenerarea pădurilor (regenerări naturale 10.300 ha şi împăduriri 6.025 ha). Şi la fructele de pădure, ciupercile comestibile şi plantele medicinale colectate realizările au fost peste cifrele estimate iniţial. Asta arată că, în condiţiile unui an marcat de profunde schimbări, conducerile unităţilor teritoriale ale regiei au reuşit să mobilizeze resursa umană la nivelul acestora, pentru realizarea indicatorilor şi chiar pentru depăşirea semnificativă a multora dintre aceştia.

Romsilva apără pădurea de… uscături

În ultimii 2 ani, Romsilva a făcut eforturi susţinute în apărarea integrităţii pădurilor proprietate publică a statului. Un tablou general al retrocedărilor de terenuri forestiere din 1 decembrie 2014 arată astfel: suprafaţa de fond forestier validată pentru retrocedare – 3.341.505 ha; suprafaţa de fond forestier pusă în posesie – 3.177.846 ha şi suprafaţa de fond forestier ce mai face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate – 472.517 ha. Din această ultimă suprafaţă: validată prin hotărâri ale comisiilor judeţene de fond funciar, necontestate în instanţă şi nepuse în aplicare – 36.884 ha; validată prin hotărâri ale comisiilor judeţene de fond funciar şi contestate în instanţă – 64.625 ha; restituită prin sentinţe judecătoreşti şi nepuse în aplicare – 130.645 ha; aflate pe rolul instanţelor de judecată – 240.363 ha. În proprietatea publică a statului, graţie cazurilor soluţionate prin hotărâri judecătoreşti definitive, au rămas 269.656 ha dintre terenurile forestiere solicitate. Pe de altă parte, cazurile a căror soluţionare este în curs prin acţiuni în justiţie, aflate în diverse faze procesuale, totalizează 201.673 ha de terenuri forestiere. Există, însă, şi cazuri în care a fost reconstituit dreptul la proprietate cu încălcarea legislaţiei în materie de fond funciar şi care pot fi readuse în proprietatea publică a statului, cu o valoare totală de 15.006 ha. Referitor la forme asociative de proprietate, în care statul a fost coproprietar, suprafaţa este de cca 25.000 ha de teren forestier. Terenurile forestiere deţinute de formele asociative, de felul celor menţionate mai sus, au fost retrocedate unor entităţi înfiinţate după anul 2000, fără ca statul român să fie cooptat ca membru cu drepturi depline. Numai în două cazuri, ca urmare a demersurilor unităţilor din structura Romsilva, statul a devenit membru în forme asociative: în Composesoratul Cisla Borşa – judeţul Maramureş şi în Obştea Moşnenilor Câmpulungeni „Negru Vodă“ – judeţul Argeş.

Băiet fiind, păduri cutreieram...

Pentru o bună informare a societăţii civile Romsilva face câteva clarificări. Astfel, în fundamentarea necesităţii de a se realiza „institutio in integrum“ s-a acreditat ideea falsă că statul deţinea în 1948 cca 1,8 milioane ha de pădure. În realitate, în 1949 (şi nu în 1948), statul deţinea pe lângă aceste suprafeţe încă cca 1 milion hectare. O parte din acestea provenea din pădurile ce au aparţinut Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, Eforiei Spitalelor Civile, Eforiei Spitalului Sf. Spiridon, Casei Şcoalelor etc. desfiinţate prin acte normative anterioare momentului deposedării foştilor proprietari. O altă parte provenea din pădurile ce au aparţinut unor societăţi comerciale (societăţi anonime, bănci) ce nu fac obiectul retrocedării, în conformitate cu prevederile legislaţiei speciale în materie. Iar altele proveneau din pădurile pierdute în favoarea statului prin sentinţe definitive (de exemplu ipoteci), din pădurile naţionalizate, cu plata de despăgubiri, prin aplicarea Reformei agrare din 1921 sau prin alte reglementări legale (optanţii maghiari) sau mai proveneau din bunurile confiscate criminalilor de război, condamnaţi definitiv de instanţe de judecată. Demn de menţionat este însă şi faptul că dezastrul pădurilor României „descoperit“ de Curtea de Conturi a fost documentat pe baza informaţiilor furnizate de RNP-Romsilva, cu ocazia acţiunii de control desfăşurată în anul 2012.

Paul Rogojinaru

Radarul Pădurilor - o armă „mortală“ pentru braconieri

De peste 20 de ani pădurile din România au cunoscut un jaf sistematic. Sute de mii de hectare au fost distruse şi aproape nimeni nu a fost niciodată tras la răspundere. Situaţia părea disperată până acum o lună, când a intrat în vigoare un sistem care va scoate braconierii din joc: Radarul Pădurilor.

Sistem informatic complex

Radarul Pădurilor este de fapt nu un radar, aşa cum îl cunoaşte lumea, ci un sistem informatic complex care permite monitorizarea traseului lemnului de la plecarea din pădure şi până la prelucrarea sau ieşirea din ţară, în timp real. Printr-o hotărâre de guvern s-a stabilit că începând din prima săptămână a lunii octombrie toate transporturile de lemn, cu excepţia lemnului „pentru foc“, în volum de până la trei metri cubi, transportat cu atelaje, să se facă obligatoriu folosind acest sistem informatic. Astfel, la fiecare transport de lemn lucrătorul silvic sau firma care a cumpărat lemnul respectiv trebuie să se înscrie în sistemul informatic SUMAL, pe care îl accesează de pe un telefon inteligent (smartphone). Apoi, datele de pe avizul de însoţire a transportului vor fi verificate de sistem şi, dacă sunt corecte – avizul a fost procurat legal, cantitatea respectivă de lemn a fost recoltată legal, sistemul va emite un cod unic de înregistrare (CUI), care trebuie înscris în avizul de însoţire. În cazul în care datele înscrise pe aviz nu sunt corecte, aplicaţia nu generează codul unic, drept urmare serverul central emite un mesaj de avertizare pentru utilizator şi o alertă către organele de control. Odată plecat din pădure, în cazul unui control, transportatorul trebuie să prezinte avizul cu cod unic. Legalitatea trans­portului se poate verifica şi fără oprirea maşinii, căutând datele avizului în sistemul informatic după numărul de înmatriculare. Odată ajuns la destinaţie, lemnul nu poate fi recepţionat până când cei din depozit nu verifică în sistemul informatic corectitudinea codului unic. Oriunde pleacă mai departe lemnul, la un alt depozit, la fabrică sau la vamă, trebuie făcută aceeaşi verificare. Toate depozitele de lemn trebuie amplasate obligatoriu în zone cu semnal. Potrivit autorităţilor, în acest fel, în afara transportului cu atelaje al lemnului de foc, totul va fi monitorizat.

Jaful nu mai putea continua

Statisticile neoficiale arată că, până în acest moment, paguba produsă fondului forestier din România este de peste opt miliarde de euro, prin distrugerea a circa 400.000 de hectare de pădure, la un preţ mediu de 20.000 de euro pe hectar. Potrivit reprezentanţilor Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor, până în prezent circa 400.000 de hectare de pădure au fost distruse şi alte sute de mii de hectare sunt expuse distrugerii, având în vedere că 500.000 de hectare nu sunt nici păzite şi nici administrate. „Federaţia noastră salută orice măsură care poate împiedica distrugerile de păduri, pentru că acest jaf nu mai poate continua. Radarul Pădurilor este o măsură importantă, dar care trebuie completată de respectarea Codului Silvic, respectiv acordarea subvenţiilor pentru administrarea pădurilor particulare de până la 30 ha“, ne-a declarat Marian Stoicescu, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor. Potrivit lui Stoicescu, „aceste subvenţii sunt foarte importante dacă ne gândim că, din totalul de 6,4 milioane de ha de pădure din România, doar 3,1 milioane ha sunt administrate de stat. Tot statul administrează şi 1,1 milioane ha păduri din sectorul privat. Deci acest sector are o pondere uriaşă în totalul suprafeţei de pădure şi de aici şi problemele care au fost cu tăierile ilegale.“

Primele efecte, scăderea drastică a braconajului

De controlul transporturilor de lemn se ocupă deja poliţişti, angajaţi ai inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare şi vameşii. Iar primele efecte ale programului Radarul Pădurilor se văd deja. „Sistemul produce deja efecte serioase pe piaţă şi estimez că în ultima lună tăierile ilegale de pădure s-au redus cu până la 50%“, ne-a declarat Cătălin Tobescu, vicepreşedintele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România. „Efectele se văd deja în piaţă prin creşterea volumului de material lemnos, dar şi prin creşterea preţului la cherestea în depozite. Iar acesta este primul semn că sistemul este eficient, demonstrând totodată, dacă mai era nevoie, că pe aceste pieţe era lemn la negru. Acum totul iese la suprafaţă“, explică Cătălin Tobescu. În privinţa Poliţiei Române, aceasta arată într-un document că „prin implementarea acestui sistem se doreşte stoparea tăierilor ilegale de lemn şi combaterea evaziunii fiscale în domeniu (...) şi că toate transporturile de lemn, cu excepţia lemnului în volum de până la 3 m.c., transportat cu atelaje, se fac obligatoriu folosind sistemul informatic Radarul Pădurilor“.

Mai mulţi „NU“

În concluzie, nu se vor mai putea încărca materiale lemnoase şi implicit transporta cu acelaşi aviz de însoţire de mai multe ori, nu se vor mai putea legaliza materiale lemnoase tăiate ilegal întrucât se va memora locul de unde s-a încărcat materialul lemnos, nici nu va mai fi posibilă modificarea cantităţilor înscrise pe avizele de însoţire, după valorificarea acestora pe piaţă. Nu se vor mai putea transporta materiale lemnoase fără provenienţă legală fără ca organele de control să nu ştie, nu se vor putea transporta cantităţi mai mari decât cele care au fost procurate în condiţii legale. Nu va mai putea fi posibil ca un utilizator să vândă sau să transmită avize către un alt utilizator, pentru că acestea nu vor putea fi folosite. Într-un astfel de caz sistemul va genera o alertă care va fi comunicată organelor de control, acestea fiind obligate să dispună măsurile legale. Aceste alerte sunt memorate şi pot fi verificate oricând. Şi încă ceva... Radarul Pădurilor poate fi apelat şi prin numărul naţional de urgenţă 112, acest lucru însemnând că practic orice cetăţean care doreşte să fie verificat un mijloc de transport lemn „suspect“ poate apela serviciul comunicând numărul maşinii de transport al materialului lemnos.

Woodtracking şi Iwoodtracking

Aplicaţia Radarul Pădurilor are două componente informatice. Prima componentă, care este denumită Woodtracking, este destinată atât ocoalelor silvice, de stat sau private, cât şi operatorilor economici care exploatează, transportă şi comercializează material lemnos. În momentul încărcării materialelor lemnoase în mijloacele de transport operatorii vor introduce în sistem datele înscrise pe avizul de expediţie, inclusiv coordonatele geografice ale punctului de încărcare. Cea de-a doua componentă a aplicaţiei este Iwoodtracking. Aceasta este destinată organelor de control, respectiv tuturor celor care au atribuţii legale de control al circulaţiei materialului lemnos.

Bogdan Panţuru

La Bihor, nu doar lemnul face bani

• Interviu cu Adrian Florescu, director Direcţia Silvică Bihor

– Domnule director, aş vrea să începem cu începutul. Ce patrimoniu silvic are judeţul Bihor?

– Fondul forestier naţional regăsit pe teritoriul judeţului Bihor însumează aproximativ 189.000 ha, din care din proprietatea publică a statului, a mai rămas, 61.000 ha – o treime. Două treimi aparţin altor deţinători, suprafeţe redobândite în timp, după 1990, în baza legilor fondului funciar. În plus, DS Bihor, ca unic administrator al pădurilor proprietate publică a statului, în baza contractelor de administrare şi pază, prestări servicii silvice, are în administrare încă 54.000 ha, provenite din gestionarea suprafeţelor aparţinând primăriilor comunale şi orăşeneşti (parte din ele) şi persoanelor juridice (asociaţii, composesorate). Bisericile ortodoxe, catolice şi romano-catolice şi-au constituit propriile ocoale silvice.

Ca structură, DS Bihor are în componenţă nouă ocoale silvice, asigurând, ca teritorialitate, aproape întreaga suprafaţă a judeţului: Aleşd, Beiuş, Dobreşti, Marhita, Oradea, Remeţi, Sudrigiu, Săcuieni şi Tinca.

– Este clar, sunt de acum mai multe categorii de proprietari ai pădurilor. Se mai respectă amenajamentele silvice şi, ca o consecinţă, se exploatează pădurile în regim silvic?

– Amenajamentul silvic e baza, altfel nu putem funcţiona. Este cadrul legal pe care trebuie să-l respectăm, implementăm şi care aduce feedback-ul necesar pentru lucrările care trebuie executate în timp. Deci vorbim de durabilitate, noi trebuie să asigurăm acest lucru, asta-i menirea noastră.

– Se fac tăieri – mă refer la cele legale – dar în ce măsură este asigurată menţinerea suprafeţei împădurite prin regenerări şi plantări noi.

– Cam în fiecare an – mă voi referi aici numai la proprietatea statului, dar putem face o paralelă, cam 1 la 1, cu proprietatea privată administrată de noi – în jur de 400-600 ha sunt parcurse cu lucrări de regenerare. Ne obligăm ca în termenul prescris de lege, de doi ani, să asigurăm împăduririle acolo unde sunt tăierile rase ori ultimele tăieri şi, în plus, intervenim şi cu completări în regenerări acolo unde nu-i asigurată reuşita. Activitate avem, suntem mulţumiţi şi de faptul că dispunem de pepiniere silvice care să ne asigure materialul săditor pe care îl putem pune la dispoziţie inclusiv pentru cei care îşi doresc să planteze specii din zona noastră de activitate.

– Cea mai mare parte a sectorului silvic din Bihor se află în Munţii Apuseni. Aţi preluat suprafeţele de teren degradat, aţi plantat, se folosesc ele pentru sectorul silvic?

– Din suprafeţele degradate – alunecări de teren, eroziuni, abuzuri despre care nu ne face cinste să vorbim – am preluat prea puţin şi asta nu pentru că nu am dorit să ne implicăm, dar proprietarii lor cedează greu, nu înţeleg că noi le asigurăm continuitatea.

– Bănuiesc că nu vă este deloc indiferent când vedeţi ce se întâmplă uneori în păduri, indiferent ale cui sunt acestea…

– Într-adevăr, sunt ceva ani în spate în care am parcurs etapele necesare, dar nu suficiente, din cadrul administrării fondului forestier şi pot spune că am întâlnit toate situaţiile posibile. De la un ocol silvic de câmpie până la administrarea Parcului Natural Apuseni. Sigur că mă doare sufletul când văd că se taie şi un copac în afara exploatării planificate, dar încercăm să ţinem lucrurile sub control.

– În afara administrării şi protecţiei sectorului silvic, desfăşuraţi şi activităţi comerciale. Care sunt acestea?

– Activitatea de bază este asigurarea continuităţii pădurilor rezultată din lucrări de îngrijire, curăţire şi de igienă, Doamne fereşte, accidentale, însumând aproximativ 180.000 mc/an, suficient pentru a asigura atât desfăşurarea activităţii administrative, cât şi a executa, din surse proprii, toate lucrările care se impun. Principalul venit este adus de masa lemnoasă pe care o valorificăm la nivel superior prin modalităţile pe care le avem la îndemână.

Ca tradiţie, putem spune că ne îngrijim să aducem pe piaţă şi produse ale pădurii, cum sunt, de pildă, fructele de pădure. În perioada aceasta colectăm afine negre şi estimăm, pentru anul acesta, aproximativ 100-150 t, apoi până în toamnă continuăm cu mure, mai puţin cantitativ, şi în final, în septembrie, avem măceşele, porumbele…

– …probabil şi ciuperci.

– Ciupercile le-am concesionat, se ocupă altcineva de acest segment. Suntem poate printre puţinii din ţară care produc şi fructe mai puţin cunoscute cum este mălinul american, din care se face bitter-ul. Aşadar, nu doar lemnul face bani.

– Care-i piaţa de desfacere a produselor? În afară de lemn, care are direcţia lui?

– Beneficiarii depăşesc graniţele ţării – Austria, Germania, Franţa, dar a intervenit puternic pe piaţă anul acesta China. Aceasta a solicitat cam tot ce se obţine în pădurile României.

– Piaţă există, doar să avem ce vinde.

– Da, vremea ne este favorabilă – a plouat la timp, îngheţuri nu prea au fost… Din păcate, seceta prelungită din perioada verii ne-a afectat.

– Ştiu că aveţi şi păstrăvării, o activitate destul de dezvoltată. Face parte din activitatea dvs. comercială?

– De doi ani avem o cifră de afacere în creştere, nu vreau să spun de la cât am pornit, dar am ajuns la cifra de 35 milioane de lei.

– Atunci spuneţi de câte ori a crescut.

– În fiecare an, cu 10-20%, şi ne străduim să ne încadrăm şi să atingem toţi indicatorii de performanţă pe care ni-i propunem.

Ion BANU

Vorba prof. Marin Drăcea: „Ne lipseşte conştiinţa forestieră“

Interviu cu Ion Machedon, responsabil relaţii publice Regia Naţională a Pădurilor

– Domnule doctor, ne vedem nu doar la Regie şi nu numai la simpozioane, şedinţe, conferinţe de presă ci şi, iată, la pădure. Cu ceva vreme în urmă a avut loc o întâlnire a silvicultorilor, ocazionată de Ziua Silvicultorului, ediţia a 24-a. Aţi început imediat după 1989. Cine a fost iniţiatorul?

– Iniţiatorii acestei sărbători a celor care poartă haina verde şi slujesc cu devotament şi credinţă pădurea românească au fost sindicatele din silvicultură, proaspăt constituite atunci. Ţinând cont şi de perioadele în care suntem mai prinşi cu activităţi în sector, s-a stabilit ca această sărbătoare să se ţină în fiecare an în a doua sâmbătă a lunii iunie. Anul acesta, cum spuneaţi, a fost a 24-a ediţie, iar la anul vom avea ediţie jubiliară – 25 de ani. Aceasta va avea o semnificaţie aparte şi, cu siguranţă, se va vorbi şi de istoria acestei zile a breslei silvicultorilor din România.

– Şi nu numai despre aceasta. Cred că se va discuta şi despre ce s-a întâmplat şi se întâmplă cu pădurea şi ce ar trebui făcut pentru menţinerea, protecţia, dezvoltarea şi susţinerea ei.

– Categoric va fi nevoie de un bilanţ ca pentru un jubileu, pentru că 25 de ani înseamnă ceva, chiar dacă raportăm această perioadă la ciclul pădurii, care este de 100 şi mai bine de ani.

– Ne aflăm acum în mijlocul naturii, al pădurii, mai exact. Respirăm un aer curat şi cât de important şi de benefic este pentru omenire să avem pădure, care ne dă acest aer ozonat şi care reglează mediul în care existăm!

– Aşa este. Se vorbeşte mult de funcţia economică a pădurii – poate şi din necesităţi stringente de ordin economic – şi mai puţin de cea de protecţie. Mă refer acum, efectiv, la protecţia mediului, iar, prin clasificarea ştiinţifică făcută de specialişti, aceasta implică cinci aspecte: protecţie a apelor, a solurilor şi a terenurilor,  protecţia psihicului (prin funcţia de recreere) şi, nu în ultimul rând, funcţia de rezervaţie ştiinţifică şi de conser­vare a genofondului forestier naţional (rezervaţiile, parcurile naturale etc.). Aşadar, este vorba de o multitudine de funcţii de protecţie şi este important să conştientizăm că, pe măsură ce se dezvoltă populaţia, mai ales cea urbană, dar şi industrializarea în ansamblu, cu toate componentele sale, aceste funcţii de protecţie ale pădurii trec din ce în ce mai mult pe primul plan.

– Este foarte important ceea ce spuneţi şi minunat ar fi ca toată lumea să conştientizeze şi să res­pecte aceste cinci funcţii la care făceaţi referire. Şi este iarăşi foarte important ca orice proprietar de teren, mai cu seamă cel de fond forestier, să respecte cu sfinţenie fiecare copac.

– Aveţi dreptate, însă conştientizarea pleacă de la câteva coordonate care sunt esenţiale. Eu sper ca în timp scurt ele să devină o realitate şi să se afle pe tapetul guvernanţilor, politicienilor şi, nu în ultimul rând, al administraţiei silvice. Este vorba, în primul rând, de crearea acelui cadru legislativ, absolut necesar şi eu sper ca noul Cod silvic să aibă în componentele sale o amprentă mai viguroasă decât până acum în legătură cu aceste funcţii de protecţie a pădurii.

După aceea, educarea tinerei generaţii. În acest domeniu RNP are câteva obiective distincte în strategia pe termen mediu pe care a adoptat-o. Atât în ceea ce priveşte cuprinderea elevilor şi studenţilor în acţiuni practice, dar şi în manifestări cu caracter educativ în legătură cu rolul şi importanţa pădurii, pentru formarea acelei conştiinţe forestiere de care marele nostru profesor Marin Drăcea vorbea încă de acum mulţi ani în urmă. Din păcate, a rămas un deziderat.

Apoi este vorba de capacitarea ONG-urilor de profil, care nu sunt puţine la număr. Directorul general al RNP, de la începutul mandatului său, tot face apel în această direcţie şi cred că într-un timp scurt vom asista şi la o revigorare a acestor ONG-uri şi la o strângere mult mai puternică a relaţiilor cu administraţia silvică.

– Sunteţi vechi lucrător în domeniu şi aş vrea să vă întreb: în perioada de după 1990 şi până acum – în timp, pe parcursul anilor, în temeiul legilor fondului funciar şi al altor acte normative – au fost retrocedate pădurile din reţeaua de stat în sistem privat. Ca silvicultor, ştiind că trec dintr-un patrimoniu în altul, neavând (cel puţin la începutul perioadei) siguranţa că vor fi bine administrate, aţi avut o strângere de inimă? Plecau dintr-o zonă sigură în una mai puţin sigură. Ştiu, e o întrebare delicată.

– Mă bucur să continuăm discuţia în aceeaşi zonă de sinceritate şi cred că nu ar servi nimănui ca, în legătură cu această întrebare, răspunsul meu să fie incomplet sau ocolitor. E firesc să fi avut strângere de inimă, mai ales pentru generaţia mea, care a prins şi perioada de dinainte de ’90. Noi aveam obligaţia, pădurile toate fiind ale statului, să avem grijă de ele. În momentul retrocedării, prin natura profesiei, mai ales când am văzut că ce se retroceda în foarte scurt timp dispărea, a fost multă strângere de inimă la mulţi silvicultori. Dar, printr-un efort, nu uşor, am conştientizat faptul că, cel puţin sub aspect principial, nu contează cine este proprietarul pădurii, ci cum este administrată şi gospodărită. Acum suntem vecini, în virtutea a tot ceea ce s-a retrocedat (mai mult de jumătate din suprafaţa forestieră a ţării), cu foarte mulţi proprietari, persoane fizice sau juridice. Vreau să vă spun că riscăm să cădem, la un moment dat, într-o altă extremă, văzând că sunt atâtea atacuri la adresa personalului silvic şi atâta confuzie. Ce se întâmplă negativ tot Romsilva este de vină, există pericolul ca personalul silvic al Romsilva să intre într-o anumită stare de nepăsare faţă de ceea ce se întâmplă în pădurile private. Cu alte cuvinte, personalul silvic să abandoneze misiunea profesiei, şi anume aceea de a lua atitudine faţă de tot ce se întâmplă cu pădurea. Oricare ar fi proprietarul ei.

– Dar există deja în zona privată ocoale silvice private. Nu este responsabilitatea lor?

– Ba da, dar eu mă refeream la acele suprafeţe care nu sunt încă administrate. La acei proprietari care nu au răspuns prevederilor legii. Pentru că şi asta este o problemă – modul în care proprietarii înţeleg să respecte prevederile legislaţiei silvice şi care se ridică la mult peste 500 ha la nivelul ţării.

– În noul Cod silvic, pe care îl aşteptăm cu toţii, dorindu-ne să avem o pădure sănătoasă, sunt prevederi speciale privind modul de organizare şi administrare a pădurilor din sectorul privat?

– În legătură şi cu subiectul din întrebarea anterioară, vreau să vă spun că şi actualul Cod Silvic are prevederi suficient de acoperitoare. Noul Cod Silvic va veni, în mod cert, cu prevederi suplimentare celor existente. La noi problema este alta. Nu numai referitor la silvicultură, ci la respectarea legislaţiei în general. Nu s-a creat acea mentalitate a respectului şi a fricii chiar faţă de lege, ceea ce există la ora actuală în statele Uniunii Europene. Acest lucru se poate realiza prin componenta educativă, dar şi prin partea coercitivă, pentru că instrumentele de control ale statului nu întotdeauna îşi fac datoria. La ora actuală sunt insuficient dimensionate şi ajungem la partea cea mai dureroasă în momentul de faţă: felul cum sunt instrumentate în instanţă cele mai multe dintre sesizările personalului silvic ori ale poliţiei. Aceştia constată actele ilegale, le instrumentează până în instanţă iar aici, din nefericire, se găsesc soluţii în favoarea celor care sunt certaţi cu legea.

– Aşa este, din păcate. Sperăm ca lucrurile să se aşeze pe adevăratul lor făgaş, pădurea să fie respectată de noi toţi şi să plantăm fiecare măcar câte un pom pe an.

Ion BANU

Ziua Silvicultorului - noi obiective pentru Romsilva

Cu prilejul celei de-a XXIV-a ediţiei a Zilei Silvicultorului, sărbătorită de această dată într-o zonă specifică activităţii celor care, îmbrăcaţi sau nu în haina verde, slujesc cu credinţă şi devotament pădurile (Cheile Grădiştei, Fundata-Braşov), directorul general al RNP ROMSILVA, dr. ing. Adam Crăciunescu, a rostit în faţa celor peste 200 de delegaţi o alocuţiune în care a punctat obiectivele principale ale Regiei din acest an. Redăm câteva dintre acestea.

Marcarea la nivel naţional a ediţiei din acest an a Zilei Silvicultorului a avut loc sub semnul restructurărilor şi transformărilor în curs de desfăşurare, la nivel naţional, în domeniul administrativ – teritorial, economic şi social şi, nu în ultimul rând, al celor de ordin legislativ, sub al căror spectru se află şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva.

Recalibrarea birocratică a Romsilva

În perioada imediat următoare se va demara acţiunea de reorganizare a structurilor organizatorice şi funcţionale ale regiei. Pentru început va fi restructurat aparatul central, în aşa fel încât să asigurăm o structură mai eficientă, care să răspundă mai bine realităţilor actuale. Astfel, principalele activităţi tehnice din silvicultură vor fi coordonate de departamente, constituite după criterii moderne.

Un alt element de noutate îl constituie înfiinţarea unui departament cu atribuţii în elaborarea de strategii şi de rapoarte, la nivelul decizional central, precum şi pentru nevoile de evidenţe statistice. În cadrul acestor departamente vor fi reorganizate serviciile şi birourile, astfel încât să fie acoperite mai eficient domeniile specifice.

Cabalinele, o prioritate

O altă modificare importantă o constituie organizarea structurii distincte de administrare a cabalinelor în rasă pură. Astfel, pe lângă unităţile cu personalitate juridică existente, se va înfiinţa o nouă unitate, cu atribuţiuni în creşterea, exploatarea şi ameliorarea cabalinelor de rasă, în cadrul hergheliilor tradiţionale şi al depozitelor de armăsari. Finanţarea acestei unităţi se va face centralizat, pe baza unui buget propriu de venituri şi cheltuieli.

Perdele forestiere

Tot în acest an vor fi demarate şi acţiunile de înfiinţare a sistemului naţional de perdele forestiere de protecţie. În baza legislaţiei specifice, coordonatorul tehnic al acestui proces este autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, instituţie care asigură şi finanţarea activităţii. Prin hotărârea guvernului, Romsilva a preluat deja de la Agenţia domeniilor statului o suprafaţă de 24 hectare, în judeţul Ialomiţa, pentru înfiinţarea unor perdele forestiere de protecţie a autostrăzii A2 pe o lungime de circa 8 km.

Misiune

Romsilva nu poate şi nu va putea să existe şi să-şi îndeplinească menirea decât în condiţiile în care toţi angajaţii regiei, de la muncitori până la echipele manageriale din unităţile teritoriale şi ale centralei, vor conştientiza necesitatea responsabilităţii şi a profesionalismului, pe care le incumbă calitatea de salariat al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, iar pentru realizarea acestui obiectiv important în perioada următoare se va pune un accent deosebit pe formarea profesională a personalului.

În finalul discursului său, Adam Crăciunescu a adresat tuturor celor implicaţi în activitatea Romsilva urarea latinească VIVAT, CRESCAT, FLOREAT!

Zimbrul, un simbol naţional protejat de Romsilva

A umblat vorba prin târg cum că Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva ar intenţiona să pună zimbrii în bătaia puştii, prin amenajarea unor ţarcuri destinate vânătorii. Zvonerii şi răspândacii, fără a se documenta, au făcut mare tam-tam pe această temă, inflamând spiritele până la nivel guvernamental.

„Este adevărat că în Polonia şi Ucraina vânătoarea limitată a zimbrilor este permisă. Însă în România nu s-a pus niciodată această problemă“, a declarat Adam Crăciunescu, directorul general al Regiei, în cadrul unei recente conferinţe de presă, menite să liniştească apele.

Domnia sa a menţionat că, în ultima jumătate de secol, România a făcut eforturi mari pentru a readuce zimbrul în pădurile noastre. Aşa s-a ajuns ca, în acest moment, acest brand de ţară de odinioară să ajungă să numere numai 95 de exemplare, dintre care 12 la Haţeg (judeţul Hunedoara), 49 la Bucşani (Dâmboviţa) şi 34 la Vânători (Neamţ) şi numai 11 sunt în libertate în Chitele, zonă sălbatică, izolată, necirculată. Câţiva zimbri, dar prea puţini, au ajuns la grădini zoologice (în general, neinteresate de aceste animale).

RNP cheltuieşte anual peste 170.000 de euro (aproape 1.800 de euro/exemplar) numai din fonduri proprii pentru întreţinerea zimbrilor, bani în care intră plata îngrijitorilor, hrana animalelor şi paza lor.

„Romsilva dezminte zvonurile apărute în ultima perioadă, potrivit cărora extragerea exemplarelor bătrâne şi bolnave se va face prin vânătoare, cu atât mai mult cu cât legea în vigoare interzice acest lucru. Exemplarele bătrâne şi bolnave reprezintă, într-adevăr, un pericol pentru întreaga comunitate de zimbri, de aceea Regia are în vedere extragerea lor pentru a evita punerea în pericol a speciei. Pe această cale, Romsilva înştiinţează ONG-urile, mass-media şi orice altă sursă de informare că nu s-a luat în discuţie niciodată varianta uciderii zimbrilor contra cost, prin vânătoare“ – a menţionat Crăciunescu.

„Neagra“, cea mai mare zimbrărie

Pentru a elimina orice suspiciune Romsilva a organizat o vizită la Bucşani, care aparţine de Direcţia Silvică Dâmboviţa, pentru a vedea la faţa locului care este situaţia animalelor. Aici există Rezervaţia „Neagra“, cea mai mare zimbrărie din ţară, situată aproape de Târgovişte. Crăciunescu a reamintit presei că această unitate a fost înfiinţată în 1983 pentru a se urmări, cu caracter experimental, procesul de reaclimatizare şi dezvoltare a zimbrului în condiţiile din zona de câmpie premontană, unde aceste animale au trăit până la dispariţie, la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

Din păcate, ţarcul de la Bucşani, cu suprafaţa de 166 ha, a fost gândit pentru numai 30 de exemplare. Directorul general a spus că aceste animale superbe au nevoie de un areal mare, izolat, cu păduri întinse şi pajişti mănoase, cum erau cândva în Moldova.

„Problema noastră este ce facem cu exemplarele foarte bătrâne sau bolnave, care însumează 7-10%. De exemplu, a fost o situaţie în care un zimbru bătrân a alunecat iarna pe gheaţă şi s-a despicat în două. Pentru a-i curma suferinţa, a trebuit eutanasiat şi extras. Acest lucru nu se poate face decât cu avizul medicului veterinar“ – a adăugat Crăciunescu.

Extinderea rezervaţiei

Romsilva intenţionează să extindă rezervaţia de la Bucşani şi, în acelaşi timp, să o introducă într-un circuit turistic, să construiască o pasarelă de pe care turiştii să vadă şi să se bucure de frumuseţea unică a zimbrilor. În prima fază se va întocmi un studiu privind managementul populaţiei de zimbri de aici, pentru că mai există o problemă. În rezervaţie se află 25 de masculi şi 24 de femele, în timp ce raportul optim este de un mascul la cinci femele. Dacă sunt mai mulţi, masculii se luptă pentru femele şi se pot omorî. Pentru optimizarea raportului între sexe, se impune transferarea câtorva exemplare către alte rezervaţii şi grădini zoologice. De asemenea, se vor construi câteva ţarcuri mai mici, în care vor fi izolaţi masculii suplimentari, numai pe perioada împerecherii.

„Menţionez că extinderea ţarcului nu înseamnă că vrem să-l transformăm în ţarc de vânătoare. Niciodată nu s-a pus această problemă, pentru că zimbrul este protejat prin Legea nr. 407/2006, reactualizată, privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic“ – a precizat directorul general. În cazul în care numărul exemplarelor este suficient de mare, unele sunt recoltate/extrase şi redistribuite în ţară, la grădinile zoologice. Totodată, zimbrii fac obiectul unor schimburi cu alte ţări pentru a evita consangvinizarea.

Născuţi liberi

Adam Crăciunescu ne-a povestit că anul trecut, în Parcul Natural Vânători Neamţ, a avut loc un eveniment deosebit: s-au născut în libertate primii doi pui!

Domnia sa a menţionat că proiectul de reintroducere a zimbrului, derulat de administraţia acestui parc, a fost statuat ca unul dintre obiectivele planului de management al parcului, încă de la înfiinţarea acestuia, în cadrul proiectului „Managementul Conservării Biodiversităţii“ (1999-2006). Însă primii paşi consistenţi privind reintroducerea zimbrului s-au făcut începând cu 2003.

Parcul Natural Vânători Neamţ este sigurul loc din ţară în care zimbrul se întâlneşte în captivitate, la Grădina Zoologică din comuna Vânători, în semilibertate la Centrul de Management al Zimbrului din cadrul Administraţiei Parcului Natural şi în libertate în zona Chitele.

Iniţial, începând cu 22 martie 2012, au fost eliberaţi cinci zimbri cu vârste cuprinse între 7 şi 12 ani. Apoi li s-au alăturat alte exemplare, astfel încât acum s-a ajuns la un număr de 11.

Românii au uitat de zimbri

Anul trecut la „Neagra“ au fost doar vreo 200 de vizitatori, majoritatea elevi din Dâmboviţa, Argeş şi Prahova, în special în timpul săptămânii „Şcoala Altfel“.

Tot anul trecut rezervaţia a cheltuit 343.280 de lei şi a încasat aproape 58.000 de lei din vânzarea a doi zimbri la Grădina Zoologică din Reşiţa şi aproximativ 6.500 de lei din taxa de vizitare.

La Bucşani eu am stat aproape de zimbri, puteam să-i mângâi (ceea ce este interzis!) prin gardul care limitează ţarcul. Recunosc, am fost foarte emoţionat în faţa unor animale maiestoase, încărcate de istorie. Păcat că românii ajung în număr foarte mic la „Neagra“, chiar dacă biletul de intrare costă numai 4 lei pentru adulţi şi 2 lei pentru copii…

Însă m-am întristat când am văzut un mascul bătrân care abia se mai ţinea pe picioare, preferând să stea mai mult culcat. „Acest zimbru va muri în scurt timp. Vedeţi cum zace? S-a izolat de turmă şi nu avem cum să-l ajutăm“ – mi-a şoptit unul dintre îngrijitori.

Traian DOBRE

Strategia RNP pe termen mediu (2012-2017), reactualizată

Apariţia Strategiei forestiere a Uniunii Europene, la sfârşitul anului trecut, a determinat Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva să reactualizeze şi să adapteze la noile cerinţe Strategia RNP pe termen mediu (2012-2017). Aceasta a fost prezentată recent, în cadrul Simpozionului internaţional cu tema „Strategii forestiere în ţări din Europa“. Au fost expuse şi analizate aspecte privind situaţia pădurilor din câteva state europene şi strategiile lor.

Evenimentul a fost organizat la Bucureşti, de Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva, Con­federaţia Sindicatelor Silvicultorilor din România – Consilva şi Grupul de Consultanţă al Experţilor Forestieri din Europa (AGFEE).

Au participat reprezentanţi ai forestierilor din Bosnia, Ungaria, Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi România. A fost de faţă Doina Pană, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură.

În deschiderea manifestărilor, Adam Crăciunescu, directorul general al RNP, a urat bun venit celor prezenţi. De asemenea, a prezentat pe scurt evenimentul. Astfel, în prima parte a întâlnirii, a avut loc ceremonia de decernare a Diplomei de Merit şi a Trofeului de Cristal din partea AGFEE unor personalităţi din presă, care s-au remarcat în ţările lor, prin promovarea şi susţinerea intereselor pădurii, a rolului şi importanţei activităţii silvicultorilor.

Pentru ţara noastră, Diploma de Merit şi Trofeul de Cristal au fost acordate (pe merit!) cunoscutului gazetar George Nuţă de la Radio România Actualităţi.

Strategie proprie pentru dezvoltare

Nu insistăm pe strategiile altor state europene şi ne vom rezuma la Strategia RNP pe termen mediu (2012-2017). Aceasta a fost concepută şi pusă pe hârtie de dr. ing. Adam Crăciunescu şi de dr. ing. Ion Machedon. Se numeşte Strategia de dezvoltare a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva. A fost prezentată de Ciprian Pahonţu, consilier RNP.

„Regia Naţională a Pădurilor şi-a elaborat propria strategie pe termen mediu, pentru dezvoltarea organizaţiei. Această strategie, apreciată ca având un impact major, de natură să asigure o orientare clară pentru dezvoltarea ulterioară, a fost aprobată de către Consiliul de Administraţie al Romsilva, prin Hotărârea nr. 9/2012, şi a fost transmisă tuturor unităţilor teritoriale ale Regiei“ –, a spus Pahonţu.

Conform afirmaţiilor sale, pentru monitorizarea aplicării strategiei, la nivel central, a fost constituit un grup de lucru, prin decizia directorului general. Strategia a trebuit să fie reactualizată, pentru a fi pusă în concordanţă cu Strategia forestieră a Uniunii Europene, adoptată la finalul anului 2013, precum şi cu obiectivele prioritare din Programul de administrare pe următorii patru ani, al Consiliului de Administraţie al Romsilva.

„Obiectivul principal al Strategiei a fost identificat şi definit ca fiind Creşterea competitivităţii Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, în condiţiile gestionării durabile a fondului forestier administrat şi ale valorificării superioare a produselor pădurii“ – a explicat consilierul RNP.

Domnia sa a precizat că au fost identificate 27 de obiective strategice principale şi 81 de măsuri şi acţiuni pentru aplicarea acestora, structurate pe principalele domenii de activitate ale Regiei. În continuare au fost prezentate măsurile şi acţiunile specifice, în vederea realizării fiecărui obiectiv în parte, în condiţii optime. Din păcate, este un document mult prea stufos, pentru a-l prezenta în totalitate.

CE nu are o autoritate forestieră

Marian Stoicescu, preşedintele AGFEE, a prezentat Studiu privind cadrul instituţional al organizaţiilor mondiale şi europene de elaborare a obiectivelor generale şi a strategiilor forestiere. A afirmat că, încă de la înfiinţare, în anul 2011, Consiliul Silvicultorilor Europeni şi Grupul de Consultanţă al Experţilor Forestieri din Europa au solicitat Comisiei Europene şi Parlamentului European înfiinţarea unei autorităţi forestiere în cadrul Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Menirea autorităţii ar fi elaborarea şi coordonarea strategiilor forestiere, politicilor forestiere şi activităţii din domeniul forestier.

„Răspunsul primit din partea instituţiilor europene se rezumă la asigurări că o autoritate forestieră va fi creată după completarea Actului de constituire a Uniunii Europene cu termenul păduri“ – a declarat Stoicescu. Menţionăm că, la nivel european, funcţionează un cadru instituţional pe domeniu, Forest Europe, iar la nivelul Uniunii Europene strategiile şi politicile comune forestiere sunt elaborate de Comisia Europeană. În schimb, la nivel global, Organizaţia Naţiunilor Unite a creat instituţii care, reconsiderând rolul şi importanţa pădurilor, au ca obiective cooptarea tuturor statelor membre în procesul de conservare şi dezvoltare durabilă a pădurilor.

Stoicescu a adăugat că, în ultimele decenii, s-a constatat interesul organizaţiilor mondiale şi europene de a se implica în dezvoltarea durabilă a pădurilor, iniţiind în acest sens strategii forestiere. Necesitatea elaborării strategiilor forestiere şi aplicării politicilor forestiere la nivel global şi european este determinată, printre altele, de adâncirea crizei energetice, iminenţa crizei apei şi a hranei şi de potenţialul pădurilor de a atenua aceste crize.

Apel către instituţii internaţionale

La încheierea lucrărilor, participanţii au prezentat câteva concluzii care urmau să fie trimise instituţiilor Naţiunilor Unite, Forest Europe şi Uniunii Europene.

De exemplu, în apel se spune că rolul, activitatea şi expertiza silvicultorilor, a organizaţiilor regionale, naţionale sau internaţionale ale silvicultorilor în domeniul silvic trebuie luate în considerare la elaborarea strategiilor şi politicilor forestiere la nivel naţional şi internaţional.

De asemenea că propunerile silvicultorilor europeni către instituţiile şi autorităţile naţionale şi internaţionale sunt pentru a se asigura un management durabil forestier tuturor pădurilor şi să se ia în considerare, în egală măsură, funcţiile ecologice, sociale şi economice ale pădurilor.

În opinia forestierilor europeni, domeniul silvic, prin gospodărirea durabilă a pădurilor, poate să asigure locuri de muncă pentru toate categoriile socio-economice care au activitate în acest domeniu.

Nu în ultimul rând, învăţământul şi cercetarea forestieră trebuie consolidate prin strategii forestiere la nivel naţional şi internaţional, având în vedere contribuţia acestora la viitorul pădurilor.

Traian Dobre

O nouă campanie de împăduriri. Încă o speranţă pentru codri

Marcarea debutului Lunii Plantării Arborilor, desfăşurată în perioada 15 martie – 15 aprilie, a avut loc pe raza Ocolului Silvic Bolintin (Direcţia Silvică Giurgiu). Invitaţi de seamă au fost Doina Pană, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, şi Nina Carmen Crişu, prefectul Judeţului Giurgiu.

„Anul acesta codrii noştri vor fi refăcuţi pe 29.740 ha din fondul forestier naţional, din care 16.050 ha terenuri ale statului şi 13.690 ha particulare“, a afirmat Pană. Suprafaţa totală este de apreciat, dar nu este foarte mare, în contextul în care România are 27% din teritoriu acoperit cu păduri, în timp ce media europeană este de 32%.

Adam Crăciunescu, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva, a precizat că, anul acesta, plantarea puieţilor a început cu două săptămâni înainte de deschiderea oficială a campaniei de împăduriri, pentru că timpul a fost favorabil. Dacă se întârzia, exista riscul să nu se mai poată lucra în unele şantiere, pentru că puieţii ar fi intrat în vegetaţie. Cu această ocazie, Crăciunescu a făcut un apel către toţi cetăţenii să contribuie la înverzirea României!

Viorel Mitroi, liderul Direcţiei Silvice Giurgiu, ne-a informat că şantierul de împăduriri Suseni, cu suprafaţa de 0,5 ha, face parte din trupul de pădure Căscioarele – Malu Spart. În această zonă specia de bază este stejarul pedunculat, în proporţie de 36%. Mai există tei (15%), cer (26%), la care se adaugă diverse specii tari şi moi.

Şantierul voluntarilor

Şantierul de împăduriri Suseni a fost destinat voluntarilor, ziarişti şi o clasă a VII-a cu 30 de copii de la Şcoala Gimnazială „Nicolae Crevedia“ din localitatea Crevedia, însoţiţi de profesori de biologie.

Prof. Valentina Antonescu ne-a declarat că, în mediul rural, se pune accent pe educaţia ecologică a elevilor. În acest scop, există un parteneriat între şcoală şi Romsilva.

Adam Crăciunescu a adăugat că RNP doreşte să se implice în educaţia ecologică a tuturor copiilor din ţară. De aceea vor fi create nuclee la nivelul ocoalelor silvice, în cadrul cărora elevii se vor putea implica direct în viaţa pădurii.

Lecţia de plantare

Ionel Predan, şeful Ocolului Silvic Bolintin, a prezentat pe scurt unitatea pe care o conduce. Apoi, a explicat paşii care trebuie făcuţi, tehnologia necesară pentru a planta puieţii în bune condiţii.

Compoziţia de împădurire adoptată: şase rânduri de stejar (specie principală), două de frasin (specie principală de amestec), unul de arţar tătăresc şi altul de sânger (ambele, specii ajutătoare).

Schema de plantare: distanţa între rânduri de 2,2 m, iar între puieţi, 0,7 m. Pe 0,5 ha, numărul total de puieţi a fost de 3.350 (6.700/ha). Plantarea puieţilor se face cu 2 cm deasupra coletului. Pământul mărunţit se pune în groapă peste rădăcini şi se presează cu piciorul.

După ce am fost învăţaţi cum să plantăm, Adam Crăciunescu a dat „tonul“ şi toată lumea a trecut la munca „de jos“, fără excepţie, în frunte cu conducerea Romsilva. Sub atenta observare a specialiştilor silvici, voluntarii au pus mâna pe lopeţi şi au început plantarea. Un rând, două, trei... După vreo oră, suprafaţa pregătită cu migală de pădurari era împânzită de puieţi.

Cu satisfacţia că am dat viaţă unui petic de pădure, noi, gazetarii, ne-am retras pentru a participa la o conferinţă de presă.

Extinderea suprafeţei împădurite

Adam Crăciunescu a declarat că, pentru întregul an 2014, programul de regenerare a pădurilor are prevăzută pe terenurile statului o suprafaţă de 16.050 ha, dintre care 10.025 ha sunt regenerări naturale şi 6.025 ha împăduriri. De asemenea, se au în vedere lucrări de completări curente pe 2.686 ha şi refacerea plantaţiilor afectate de calamităţi pe 855 ha.

În primăvară, RNP va regenera pădurile pe 11.103 ha, adică 69,2% din programul anual, dintre care 7.242 ha prin regenerare naturală, iar 3.861 ha prin împăduriri.

„Necesarul de puieţi forestieri pentru lucrările ce se vor executa în campania de primăvară este de 31,3 milioane de bucăţi. Toţi provin din pepinierele Regiei, unde se găsesc peste 48 milioane de puieţi forestieri, obţinuţi pe plan local“ – a spus Crăciunescu.

Valoarea fondurilor necesare realizării lucrărilor de împăduriri integrale, completări şi refaceri în această primăvară este de 31,2 milioane lei din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor şi de 2,1 milioane lei din fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică.

„Consiliul de Administraţie al Regiei a aprobat ca unităţile teritoriale să acorde, prin sponsorizare, un milion de puieţi din diverse specii şi să livreze, contra cost, încă circa două milioane de puieţi forestieri şi ornamentali, pentru satisfacerea solicitărilor unor persoane fizice sau juridice, în vederea plantării“ – a menţionat directorul general.

Domnia sa a adăugat că, în premieră, anul trecut, Romsilva a preluat în administrare câteva terenuri ale unor persoane fizice, pe care le va împăduri în 2014 pentru că masa lemnoasă a fost recoltată integral. Este vorba de peste 700 ha. De exemplu, în judeţul Suceava vor fi împădurite vreo 400 ha ale persoanelor fizice. Mai sunt vizate şi alte suprafeţe, pentru care RNP aşteaptă să primească acordul proprietarilor.

Perdele forestiere, la toamnă

Aşa cum era de aşteptat, în cadrul discuţiilor care au urmat gazetarii au ridicat problema perdelelor forestiere, a căror plantare ar fi trebuit să înceapă în această primăvară.

Crăciunescu a explicat că au existat cauze obiective care au dus la amânarea acestor lucrări până la toamnă. Astfel, a fost pregătită o hotărâre de guvern care nu a putut fi semnată pentru că suprafaţa proprietate publică a statului, de aproape 24 ha, nu a avut cadastru şi intabulare, deci nu a putut fi dezmembrată pentru a fi predată la Romsilva. Cum chestiunea cadastrului e boală lungă, în ultimul moment s-a hotărât ca acea suprafaţă să fie aprobată în Guvern, urmând să se facă ulterior dezmembrarea.

Pană a mai precizat că, până acum, subvenţiile acordate pentru împădurirea terenurilor agricole nu acopereau cheltuielile de înfiinţare şi nici pierderile de producţie agricolă. Însă, în viitorul PNDR 2014-2020, este posibil să apară o măsură sau submăsură care să acopere integral aceste cheltuieli, stimulând astfel refacerea unor păduri şi înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie a culturilor de câmp, precum şi a localităţilor din mediul rural.

Traian DOBRE

Pădurea, la cheremul hoţilor

Interviu cu Adam Crăciunescu, dir. gen. Romsilva

Distinsul om de ştiinţă Marin Drăcea, întemeietorul silviculturii moderne, spunea: „Lemn se poate cumpăra, dar pădure nu“, un îndemn indirect la a proteja pădurea, aurul verde al unei naţiuni.

– Domnule director, cum asigură RNP protecţia pădurilor pentru că, ştiţi, pădurile sunt defrişate în masă pe unele suprafeţe?

– RNP şi-a luat nişte măsuri de autoapărare. Şi eu am constatat, în controalele dispuse, că în ultima perioadă s-au sustras cantităţi importante de masă lemnoasă din pădurile statului, fără documente legale. Am făcut demersurile necesare, plângere la instituţiile abilitate să facă cercetări, tocmai pentru a frâna această tendinţă. Sunt şi situaţii, în zone cu grad de sărăcie ridicată, unde mai atacă, dar nu acestea sunt problemele mari, ci faptul că din fondul forestier naţional, nu numai al Romsilva, se extrage lemn, uneori fără să se respecte regimul silvic. Eu sper că, prin înfiinţarea în cadrul Jandarmeriei Române a unei structuri specializate de jandarmerie forestieră (potrivit unei modificări a Codului Silvic), se va găsi o soluţie de a se reduce substanţial aceste sustrageri.

– O foarte mare suprafaţă din domeniul public, din domeniul statului – mă refer la suprafeţele de păduri – a fost retrocedată, a intrat în sectorul privat. Aceste suprafeţe trebuie sau nu exploatate în regim silvic?

– Normal. Tot fondul forestier naţional, care-l cuprinde şi pe cel de stat, şi pe cel privat.

– Ce trebuie să facă un proprietar de pădure în acest sens?

– În primul rând trebuie să aibă un proiect de amenajare care stabileşte regulile de respectare a regiunii. Aceste proiecte sunt realizate de firme specializate, inclusiv de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice. Proprietarii sunt obligaţi prin lege să facă aceste proiecte. Sunt obligaţi, în primul rând, să dea terenul în pază sau în administrarea unui structuri silvice, aceasta având acces la o asemenea firmă pentru a realiza proiectul.

– Ce i se poate întâmpla unui cetăţean care are în proprietate hectare de pădure şi taie din proprie iniţiativă?

– Aici este problema. Practic nu are voie să taie din proprietatea lui, pentru că trebuie respectat regimul silvic. În timp am întâlnit situaţii – şi pădurile se duc – în care, chiar ajunşi în instanţă, proprietarii aveau câştig de cauză declarând că ei au tăiat de pe proprietatea lor. Dar noul cod silvic va reglementa toate aceste situaţii.

Ştim foarte bine că, odată cu Legea nr. 1, când s-au retrocedat cca 500 mii ha, erau, la un moment dat, vreo 380 mii ha tăiate. O parte s-a regenerat natural, dar o parte…

– Să vorbim şi despre faună. Aţi discutat şi se discută despre protecţia zimbrilor. De ce numai a zimbrilor şi nu şi a altor specii care sunt ocrotite de lege şi chiar pe cale de dispariţie?

– Ştiţi, zimbrul este un brand pentru România. El este în captivitate şi s-a pus problema să extindem numărul exemplarelor pentru a fi recoltate prin împuşcare. Dar pentru că este specie protejată nu e supusă Legii nr. 407, căci e în captivitate, nu avem nicio reţinere privind gestionarea durabilă a acestor populaţii. Practic, Regia Naţională face un efort financiar deosebit să menţină aceste efective în regim de captivitate. Sunt şi situaţii în care apar animale îmbătrânite, bolnave, care trebuie extrase din populaţia respectivă pentru a nu crea probleme. Toate acestea sunt lucruri care se fac normal, sub protecţie sanitar-veterinară, într-o populaţie crescută în captivitate. Mulţi consideră că dacă această extragere se face prin tranchilizarea animalului folosind o armă aceasta înseamnă împuşcare. Împuşcarea, respectiv vânarea, definită în Legea vânătorii, înseamnă urmărire, capturare şi ucidere. Dar nu neapărat o tranchilizare. Nu e vânătoare. Asta nu s-a înţeles, au fost tot felul de speculaţii în presă, dar sper că se vor lămuri lucrurile.

– De ce nu şi la alte specii care sunt pe cale de dispariţie? Ursul brun, lupul, pisica, râsul?

– Aceste specii se extrag numai prin aprobare specială, prin ordin de ministru. Sunt în monitorizare şi normal că trebuie să ţinem populaţiile acestea sub control, pentru că avem de-a face cu multe situaţii de braconaj, ceea ce pune în pericol anumite specii aflate, cum spuneaţi, pe cale de dispariţie.

Ion BANU

Abonează-te la acest feed RSS