reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Dec 2019

Material săditor pomicol din specia „Păr” returnat în Republica Moldova

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, a luat măsura returnării unui transport de 1600 bucăți material săditor pomicol specia păr, (Pyrus communis), proveniența Republica Moldova, cu destinația finală Bulgaria.

Măsura a fost luată ca urmare a identificării organismului dăunător de carantină „Pear decline mycoplasm” (Declinul părului) . Intercepția a fost făcută, în intervalul 13-14 aprilie 2018, conform Ordinului ministrului 582 din 13 iulie 2007 privind stabilirea unei proceduri pentru notificarea intercepției unui transport de marfă sau a unui organism dăunător din țări terțe și care prezintă risc fitosanitar iminent.

Plantele de „Pyrus communis” destinate plantării, conform Hotărârii Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România sunt reglementate pentru controlul fitosanitar la import.

România are obligativitatea efectuării controlului fitosanitar în vederea respectării prevederilor legale. Având în vedere că destinația finală a transportului era Bulgaria, iar România ar fi fost doar țară de tranzit, nu poate fi vorba de un impact economic asupra țării noastre.

Sursa: madr.ro

Comune și orașe prahovene, înfrățite cu sate din Republica Moldova

  • Grație acestei salutare acțiuni, în diferite așezări basarabene sunt construite, în sistem de parteneriat, centre de cultură, muzee, biblioteci școlare, biserici, grădinițe și diferite alte obiective edilitare.

Cu câțiva ani în urmă, la inițiativa Consiliului Județean Prahova, a demarat o lăudabilă acțiune de înfrățire între comune și orașe din Prahova și administrații locale din Republica Moldova, care în prezent a ajuns să cuprindă aproape totalitatea comunelor și a orașelor din județ.

În legătură cu aceasta am avut un dialog, în exclusivitate pentru revista Lumea Satului, cu doamna Ludmila Sfârloagă, vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova, coordonatoare a acestei lăudabile și frumoase acțiuni.

– Am început acțiunea noastră la 27 august 2000 cu fostul județ Lăpușna și am continuat apoi cu raioanele formate după reforma administrativă a acelor ani din Basarabia. Acțiunea a fost repede îmbrățișată de ambele părți, astfel că în momentul de față aproape toate cele 86 de comune și cele 14 orașe din Prahova au ajuns să fie înfrățite cu diferite așezări din diferite zone ale Republicii Moldova, ne spune interlocutoarea noastră.

De remarcat că noi, cei de la CJ Prahova, avem astfel de acte de înfrățire cu șapte raioane. Astfel, municipiul Ploiești, cu raionul Hâncești, municipiul Câmpina și orașul Vălenii de Munte au fost înfrățite cu orașul și raionul Cimișlia.

Prahova dsc 1151 import

La rândul lor, acte de înfrățire au și orașele Boldești – Scăeni, Băicoi, Azuga, Bușteni, Sinaia, Breaza și Mizil cu diferite orașe și comune din Basarabia.

Asemenea acte au încheiat și un mare număr de comune din județul nostru. Între acestea menționăm comunele Gorgota, Lipănești, Măgurele, Dumbrăvești, Drajna, Cocorăștii Mislii, Albești Paleologu, Păulești, Ariceștii Rahtivani, Măneciu, Gornet, iar de curând comuna Chiojdeanca s-a înfrățit cu satul Căpriana, așezare apărută din vremea lui Ștefan cel Mare și Sfânt, cel care a și ctitorit aici celebra mănăstire, cu același nume, din spațiul de puternică românitate de peste Prut.

– Practic, în ce stadiu se află acum acțiunea de înfrățire?

– Se poate spune că acum este o veritabilă competiție între comunele și orașele Prahovei, care mai de care vor să încheie astfel de acte de înfrățire cu diferite localități basa­rabene, astfel că județul Prahova se află, în prezent, pe primul loc pe țară între județele României. Dar alături de noi, cei din Prahova, sunt și săteni și orășeni din județele Iași, Arad, Bistrița-Năsăud, Dâmbovița, Cluj și altele. Precizăm, de asemenea, că acțiunea de înfrățire este susținută și coordonată de către Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România.

– Ce efecte imediate au astfel de acte de înfrățire între comunele și orașele prahovene și cele din Basarabia?

– Da, acestea au efecte deosebite asupra vieții fraților din Basarabia. Astfel, prin acțiuni în sistem de parteneriat, au fost și continuă să fie realizate numeroase obiective de cultură și artă, construcții social-culturale. Foarte important este și faptul că acțiunea de înfrățire este susținută atât prin donați, cât și prin colecte de fonduri. La donația de la sfârșitul anului 2017 au fost strânse câteva zeci de mii de lei moldovenești.

prahova dsc 1157 qpr

– Puteți menționa unele dintre reușitele notabile ale prahovenilor?

– Da. Bunăoară, CJ Prahova a realizat în orașul Hâncești Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului raional și Sala de conferințe „Constantin Stere“ din același oraș, iar în orașul Cimișlia au fost realizate: Muzeul de istorie și civilizație românească, precum și insolitul obiectiv edilitar denumit „Scările Prahovei“. Totodată, tot noi, cei de la CJ Prahova, am asigurat și dotarea cu mobilier și cărți a Bibliotecii orășenești din Cimișlia. La rândul său, Primăria Câmpina finanțează construirea unei biserici. În același timp, Primăria comunei Măneciu asigură pentru raionul Cimișlia alimentarea cu apă a unor localități din zonă. Tot grație CJ Prahova asigură cărți și mobilier pentru Biblioteca raională „Antonie Plămădeală“ din raionul Călărași. În curând, tot la Călărași, urmează să fie dezvelite statuia lui Mihai Viteazul și cea a lui Alexandru Ioan Cuza. Iar în comuna Ipoteni din același raion va fi construită și o grădiniță.

– Cum potoliți setea de carte a basarabenilor?

– Prin donații masive de carte românească la fiecare deplasare de a noastră , dar și a delegațiilor comunelor și orașelor înfrățite. La toate acestea se mai alătură și frecvente donații de carte de literatură din partea Bibliotecii județene Nicolae Iorga – Ploiești.

– Există și alte obiective?

– Avem, în vedere acum și alte solicitări de aici în plan cultural, așa cum sunt ridicarea mai multor statui. Pe lângă statuile lui Mihai Viteazul și ale lui Al. I. Cuza, în orașul Călărași vor mai fi realizate, în curând, busturile lui Ion Inculeț și al   lui Pantelimom Halippa.

prahova dsc 1166 qpr

– Ce mai aveți în vedere în perioada următoare?

– Acum, principala noastră preocupare este susținerea acțiunilor de UNIRE a Republicii Moldova cu România.

– Însă mai este ceva timp până atunci...

– Într-adevăr. Noi muncim, pe mai departe, pentru deplina reușită a acțiunilor noastre comune.

– Vă dorim mult succes!

Dialog realizat de Cristea BOCIOACĂ

prahova dsc 1170 qpr

  • Publicat în Sate

ACEBOP - “Suntem în alertă de 2 zile, porcii ajunși în Republica Moldova acum patru zile, nu mai sunt buni astăzi! ”

Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România (ACEBOP) își exprimă îngrijorarea față de modul în care țara vecină înțelege să comunice informații importante în relațiile comerciale dintre România și Republica Moldova – mai ales când este vorba de animale vii! Oare nu sunt suficiente fondurile pe care le plătim Moldovei să se pună la punct?

„Suntem în alertă de două zile pe fondul situației revoltătoare din vama Albița unde s-a blocat un export de porci, fără a se lua în considerare ce se întâmplă cu animalele din camion. Ca urmare, din cauza unui vid legislativ și a unui sistem informatic care nu permite redirecționarea animalelor, circa 200 de porci se află în situația de a muri de frig, foame și sete, cu pierderi însemnate pentru fermierul român. În urmă cu 4 zile același fermier a mai făcut un transport de porci în R. Moldova. Nu înțeleg cum este posibil ca în doar câteva zile porcii proveniți din același lot, de la același furnizor să nu mai fie acceptați pentru livrare pe teritoriul țării vecine” – spune Dr. Mary Pană, președinte ACEBOP.

Transportul cu 200 de capete porcine a primit permisiunea din partea DSVSA Vaslui pentru trecerea spre R. Moldova. Vama moldovenească a respins transportul din motive comerciale, explicând că au interdicție să primească porci din UE. Este vorba despre un ordin apărut peste noapte, care nu a fost adus la cunoștință autorităților din România. ACEBOP a contactat toate instituțiile responsabile și solicită intervenția de urgență a domnului Ministru Petre Daea pentru rezolvarea acestui caz fără precedent în istoria comunitară a României. 

“Suntem deja asaltați de întrebări din partea ONG-urilor, pentru că vorbim aici de bunăstarea animalelor și felul în care sunt tratate pe timpul transportului. Fermierul nostru este disperat că nu reușește să înțeleagă ce se întâmplă, animalele fiind blocate  între cele două granițe. În același timp, autoritățile române spun că sistemul informatic TRACES nu permite reorientarea animalelor pe traseul spre un abator din România în vederea abatorizării. Până la această oră, nu avem o rezolvare, situația ne depășește. Știm că animalele au fost totuși descărcate în vama românească. Încercăm să rezolvăm problema alături de autorități, dar multe telefoane sunt închise, responsabilitatea pare o noțiune greu de înțeles. Să nu uităm totuși că sunt porcii României, care se află pe teritoriu românesc„ – mai completează Președintele ACEBOP.

Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” - Republica Moldova, a devenit Membru Onorific al Alianței Industriei Semințelor din România

Începând cu data de 1 ianuarie, 2017, Institutul de Fitotehnie “Porumbeni” a devenit oficial Membru Onorific al Alianței Industriei Semințelor din România (AISR). Adunarea Generală al Alianței, a analizat şi acceptat cu unanimitate de voturi cererea Institutului de Fitotehnie “Porumbeni” de afiliere la AISR apreciind activitatea de cercetare a Insitutului precum si relaţiile de bună colaborare cu Romania şi a considerat ca viitoarea colaborare între Institutul de Fitotehnie “Porumbeni” şi AISR, care reprezintă peste 75% din piața românească de semințe va fi binevenită pentru ambii parteneri. Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” întruneşte 7 laboratoare, în care activează 32 cercetători ştiinţifici. Direcţia principală de activitate a Institutului este ameliorarea şi producerea seminţelor de bază, prebază şi perfecţionarea tehnologiilor de cultivare a porumbului şi tutunului și are colaborării cu Centre ştiinţifice recunoscute din Federaţia Rusă, Ukraina, Belarusi, Kîrgîzstan, Kazahstan şi România pentru ameliorarea și creearea hibrizilor performanţi de porumb.

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura romanească, precum și cu autoritațile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.

Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezinta  peste 70% din piața domestică, reunind zece mari companii (Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, RAGT și Syngenta), care produc, testează și comercializaează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultura din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor. Începând cu anul 2016, Alianța Industriei Semințelor din România are ca membru și Institul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea.

Cricova, orașul subteran al vinului

Dacă italienii spun că toate drumurile duc la Roma, moldovenii spun că în țara lor toate drumurile duc la Cricova. Și pe bună dreptate pentru că orașul subteran este unul dintre acele locuri pe care trebuie să le vizitezi cel puțin o dată în viață. Arheologia și arta vinificației, la care se adaugă butoaiele gigant, milioanele de sticle pline, străzile cu nume de vinuri și sala de cinema sunt elementele care și-au dat mâna, oferindu-ne astăzi un loc unic în lume.

Din dragoste pentru vin și tradiție

Încă din parcarea cramei poţi afla detalii despre locul pe care urmează să îl vizitezi, însă cu adevărat informat vei fi din momentul în care ești invitat să te urci în mașinuța care te va plimba pe străzile orașului subteran, unul deloc mic pentru că, după cum atrage ghidul atenția încă de la început, „dacă am reuni toate străzile, am putea avea o stradă cu o lungime de peste 100 de km“. Până la prima oprire acesta se asigură că știi datele importante din istoricul cramei: încă din secolul al XIV-lea aici exista o mină din care se extrăgea piatra care ulterior era folosită pentru construcția caselor de pe tot teritoriul țării. În anul 1947, academicianul Petru Ungureanu a realizat un experiment pentru a observa cum se păstrează vinul în mină și a constatat faptul că se regăsesc aici cele mai bune condiții. În următorii ani s-au realizat alte experimente și așa s-a ajuns la crearea unei uriaşe crame şi depozit. La prima staţionare te poziționezi lângă butoaiele de stejar unde vinul este pus la învechit, iar străzile poartă numele vinului pe care îl depozitează: Fetească, Cabernet ș.a.m.d.

Plimbarea este cu adevărat palpitantă mai ales prin faptul că, înaintând printre hrube, te îndrepţi spre centrul pământului, la figurat vorbind, însă la un moment dat ajungi chiar și la adâncimea de 100 de metri. Și nu ajungi oriunde, ci la cinema! Da, n-am greșit locul, ci chiar în orașul subteran există o astfel de destinaţie elegantă și modernă unde turiștii sunt invitați să vadă un filmuleț care rezumă istoria cramei și a combinatului de vinuri.

Tot de la ghidul excursiei vei afla cum se face șampania prin metoda champenoise, dar și prin metoda tradițională. Dacă ești norocos poți vedea la lucru și linia de șampanizare, un echipament modern, dar cu siguranță te vei întâlni cu una dintre cele 5 doamne remueur care învârte în fiecare zi, câte o optime de cerc, sticlele cu șampanie așezate în suporturi de lemn speciale.

Din vinotecă n-ai mai pleca!

Înainte de a ajunge în vinotecă ai posibilitatea de a admira un muzeu în care diverse obiecte, machete și tablouri prezintă scene din producerea vinului, momente de sărbătoare sau momente din viața țăranului care are mereu o carafă cu vin în preajmă. Dar când ajungi în vinotecă nu știi încotro să te uiți. Miile de sticle așezate cu rost formează colecția națională. Și începi să te plimbi, dar nu înainte de a admira cele două distincții importante acordate cramei: Ordinul Republicii Moldova, cea mai înaltă distincție din stat, primită în anul 2002, precum și declararea prin lege, în anul 2004, a combinatului și a beciurilor ca patrimoniul cultural-național al Republicii Moldova. Colecția a fost creată în anul 1954, iar de-a lungul vremii a ajuns să numere chiar și 1,3 milioane de sticle. Există și o colecție privată de vinuri ce aparțin președinților din mai multe țări de pe mapamond. Aceasta este cu atât mai valoroasă pentru că păstrează vinuri vechi, unele în ediție limitată, iar la loc de cinste este așezat cel mai important vin: Evreiesc de Paști – Ierusalim 1902. Pentru acest vin au existat și numeroase oferte, uneori fiind vorba despre sume astronomice, dar am aflat că nu este de vânzare, momentan, indiferent de suma pe care ar fi cineva dispus să o plătească.

De-a lungul timpului, beciurile de la Cricova au devenit o atracție pentru numeroase personalități ale vieții politice, mondene, sportive și culturale. Din acest motiv a fost înființat și un panou cu fotografii care ilustrează momente ale vizitatorilor.

După o astfel de excursie parcă e musai să deguști un vin de Cricova. Aşa că excursia continuă cu vizitarea sălilor de degustare amenajate sub diverse tematici. Sala Europeană, Sala Fundul Mării, Sala Casa Mare, Sala Prezidențială și Sala cu șemineu. Fiecare dintre ele spune o poveste, a vinului, a tradiției moldave și a istoriei, creând mediul perfect pentru a sorbi dintr-un pahar cu vin. Tot aici este amenajat și un restaurant modern, chiar de lux ar spune unii, semn că fiecare oportunitate trebuie valorificată pentru ca vinurile moldovenești să rămână cea mai importantă carte de vizită a Republicii Moldova.

La plecare sentimentele sunt contradictorii: ești încântat de ce ai văzut, dar indignat de faptul că ai fi vrut să stai mai mult, să faci mai multe poze și atunci îți spui: sigur am să revin! Și cu acest gând te poți îndrepta spre magazinul cu suveniruri de unde poți lua o amintire sau mai multe, dar neapărat și o sticlă de vin de Cricova.

GALERIE FOTO

Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr 11, 1-15 iunie 2016, paginile 54-55

  • Publicat în Turism

Republica Moldova. Performanțele Institutului de Fitotehnie Porumbeni

Pentru că cercetarea este una dintre cheile evoluției, în anul 1973 avea să se înființeze în Republica Moldova Institutul de Cercetări Științifice pentru Porumb și Sorg al Asociației Științifice de Producere „Hibrid“.

Pe parcursul celor peste 40 de ani de la înființare, instituția a trecut prin numeroase reorganizări, ultima având loc în 2010, de când se numește Institutul de Fitoteh­nie Porumbeni. Astăzi, aproximativ 150 de angajați, dintre care 32 de cercetători științifici, lucrează în cele 7 laboratoare a căror activi­tate principală este orientată spre ame­liorarea și producerea semințelor bază, precum și spre perfecționarea tehnologiilor de cultivare a mai multor specii de plante.

Rezultatele muncii nu au întârziat să apară, iar omologarea hibrizilor peste hotare validează performanțele institutului.

Hibrizii de la Porumbeni au devenit disponibili din această primăvară și pentru fermierii români, iar introducerea lor pe piață nu poate fi decât de bun augur ținând cont de două aspecte: prețul mic și producțiile bogate.

Porumbul, prioritatea numărul 1

Activitatea Institutului de Fitotehnie Porumbeni se axează pe:

• crearea hibrizilor de porumb comun şi alimentar (pentru mălai);

• testarea şi evidenţierea hibrizilor de porumb cu adapta­bilitate specifică pentru zonele cu deficit de apă şi tem­peraturi ridicate;

• diversificarea genofondului de porumb prin utilizarea tehnologiilor moleculare, determinarea calităţii boabelor;

• perfecţionarea tehnologiei de producere a seminţelor;

• ajustarea tehnologiei de cultivare a noilor hibrizi la schimbările condiţiilor climaterice;

• testarea produselor de uz fitosanitar;

• instruirea cadrelor în domeniul culturilor de profil, pregătirea cadrelor ştiinţifice în domeniul ameliorării şi producerii de seminţe.

În Republica Moldova porumbul este principala specie cultivată; acesta este și unul dintre motivele pentru care a devenit și prioritatea institutului de la Porumbeni. Specialiștii moldoveni se ocupă cu cercetarea și implementarea în producere a hibrizilor cu adaptabilitate la schimbările climatice pentru întreaga suprafață agricolă a Republicii Moldova și nu numai deoarece anumiți hibrizi sunt omologați în alte 10 state.

„Cheia succesului creării hibrizilor rezistenți la secetă stă în banca de gene, iar noi avem această resursă. La crearea hibrizilor se utilizează procedura specific programată pentru condițiile de secetă, iar indicele principal care trebuie vizat este sistemul radicular. Acesta trebuie să fie profund pentru a putea explora o cantitate mai mare de sol şi utiliza la maximum resursa de apă. De asemenea, trebuie vizată și fiziologia plantei astfel încât să aibă frunze mai înguste şi un unghi de insercţie a acestora mai mic pentru a fi puțin expuse la soare.

Un alt aspect care contează este ca în perioada polenizărilor hibrizii să aibă polen viabil la orice temperatură, fie ea și foarte ridicată“, a specificat Vasile Maticiuc, director adjunct pe probleme științifice.

Anii trecuți, hibrizii de porumb marca Porumbeni au fost testați și la noi în țară, la Institutul pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor din România (ISTIS), precum și în unele ferme printre care ferma domnului Nicolae Sitaru, unde se organizează anual și Ziua Porumbului cu scopul de a observa performanțele mai multor hibrizi.

Pentru ca un hibrid să fie omologat pe piața din România trebuie să fie testat 3 ani, însă perioada poate fi redusă la 2 ani dacă rezultate se dovedesc a fi bune. Cei 3 hibrizi de la Porumbeni care au fost testați au înregistrat producții satisfăcătoare, depășind valorile înregistrate de martorii autohtoni, iar cel mai apreciat hibrid a fost Porumbeni 461 care a ajuns la o recoltă de 19 tone/ha. Astfel, hibrizii testați au trecut în data de 10 martie anul acesta de comisia de înregistrare și au fost incluși în Registrul de Stat al României. Utilizarea hibrizilor de la Porumbeni ar putea fi un atu important pentru fermieri, mai ales că prețul este mult mai la îndemână, iar recoltele se preconizează, conform testărilor, ca fiind cel puțin la nivelul hibrizilor deja existenți în piață, dar de ale căror costuri agricultorii se plâng adesea.

Proiecte moldo-nipone

Actualul director al institutului, dr. Pintilie Pârvan, a preluat în urmă cu puțin timp această funcție, însă performanțele nu au întârziat să apară, cele mai notabile fiind rezultatele colaborării moldo-nipone.

„Avem în derulare proiecte în colaborare cu Guvernul Japoniei. Ei ne-au selectat pentru a ne ocupa de creșterea culturilor energetice: salcia energetică, plopul energetic, paulownia și altele. Însă acesta ar fi doar unul dintre motivele colaborării moldo-nipone deoarece deja am implementat și un alt proiect. Am construit o fabrică de peleți unde folosim ca materie primă resturile de la culturile de grâu, floarea-soarelui, porumb, care până nu demult erau arse sau, în cel mai bun caz, incorporate în sol. Fabrica a fost construită și cu scopul de a distribui peleți școlilor și grădinițelor pe care japonezii le-au dotat cu centrale termice ce funcționează pe peleți. În acest an vrem să implementăm și un alt proiect care presupune cultivarea legumelor în sistem protejat cu surse energetice regenerabile“, a declarat directorul institutului.

GALERIE FOTO

Ion Banu
Loredana Larissa SOFRON

Ministrul Agriculturii și omologul său moldovean au semnat un Plan de acțiuni de colaborare în domeniul agriculturii și al industriei alimentare

Marți, 26 aprilie 2016, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ministrul Achim Irimescu și omologul său din Republica Moldova, Eduard Grama, au semnat un Plan de acțiuni vizând colaborarea dintre cele două ministere pe domenii privind agricultura și industria alimentară.

Planul de acțiuni materializează Acordul bilateral semnat la 31 august 1999 între România și Republica Moldova și urmărește consolidarea relațiilor din domeniul agricol dintre cele două state pe mai multe sectoare.

Astfel, în perioada imediat următoare va fi organizat un grup de lucru mixt, constituit din reprezentanți ai ambelor părți, care va analiza evoluția cooperării între cele două state pe domeniile deja convenite prin Acordul bilateral semnat în 1999 și va identifica soluții de colaborare pe alte domenii și activități fructuoase pentru economiile celor două țări.

Sectoarele vizate de Planul de acțiuni:

  • Sectorul vegetal:
    - Armonizarea cadrului legislativ din domeniul producerii semințelor și materialului semicer la cerințele UE de control și certificare;
    - Schimb de experiență privind managementul riscurilor pentru a face față consecințelor economice produse de evenimentele climatice;
    - Schimb de experiență privind aplicarea tehnologiilor conservative de prelucrare a solului;
    - Încurajarea producătorilor din cele două state de a participa la proiecte și programe transfrontaliere în domeniul horticol;
    - Colaborare în domeniul fitosanitar;
    - Schimb de experiență privind elaborarea legislației privind stimularea producătorilor agricoli pentru înregistrarea produselor tradiționale și a produselor cu denumiri de origine, etc;
  • Sectorul veterinar și al siguranței alimentare (asigurarea de suport și consultanță pentru armonizarea legislației naționale cu cea comunitară în vederea implementării Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană)
  • Sectorul cercetare și formare profesională:
    - acordarea de asistență și consultanță pentru realizarea reformei în domeniul cercetare-dezvoltare;
    - schimb de experiență privind bunele plactici în domeniul formării profesionale.
  • sectorul viticultură și vinificație
    - schimb de experiență în implementarea registrului vitivinicol (RVV);
    - facilitarea contactelor în ceea ce privește materialul săditor și stimularea investițiilor în sectorul vitivinicol.
  • sectorul agriculturii ecologice (actualizarea legislației din domeniu).

De asemenea, Planul de acțiuni mai vizează acordarea de expertiză Republicii Moldova pe domeniul agențiilor de plăți, precum și a relațiilor internaționale sau a afacerilor europene.

Zinaida Bolboceanu, un cântec din inima Basarabiei

A studiat arte plastice și a urmat Conservatorul de Stat din Chișinău. A predat ori a pregătit tinere talente în arta vocală populară. A adunat peste 15 ani de profesorat (ca lector, lector superior și conferențiar universitar) la Academia de Muzică, Teatru și Artă Plastică (fostul Conservator de Stat) din capitala Republicii Moldova. Și a cântat în tot acest răstimp pe scenele de-acasă, din ambele „acasă“, Moldova și România, apoi în Ucraina, Iugoslavia, Germania, Belgia, Rusia, Italia, Grecia, Emiratele Arabe Unite. Dar nu a cântat orice, oriunde și oricum. Poate că aici se face diferența: cântecului popular i-a dat dimensiunea de artă. Fiecare apariție pe scenă ori pe micul ecran este o creație în sine. Iar melodiile, aduse parcă din niște răscoliri și doruri neștiute, poartă o amprentă inconfundabilă și un nume: Zinaida Bolboceanu.

Născută în 1959, în comuna Opaci, județul Căușeni, undeva în sud-estul țării, aproape de granița cu Bugeacul administrat de Ucraina, Zinaida Bolboceanu manifestă de mică aptitudini artistice. Se mută cu părinții în apropierea Chișinăului pentru a urma cele mai bune școli de arte plastice. În facultate studiază arta populară vocală. În 1987 debutează la TV Moldova, iar în 1989 susține primul mare concert solo la Filarmonica de Stat. A colaborat cu taraful din Colicăuți, cu ansamblurile folclorice „Poenița“ (Cojușna), „Mărțișor“ (Chișinău), „Busuioc Moldovenesc“ (Chișinău), „Busuiocul“ (Bacău), a fost solistă a Teatrului Etnofolcloric „Ion Creangă“ etc. În România a câștigat definitiv inima publicului cu memorabilele evoluții în cadrul Grupului folcloric Ethnos.

Despre destinul artistic, carieră, oameni, întâmplări

Zinaida Bolboceanu s-a împărțit toată viața între cariera didactică și cea interpretativă. Sau mai degrabă le-a împletit într-un fel creativ unic, rezultând din această plămadă un repertoriu care o diferențiază, prin stil, versuri și linie melodică, de oricine altcineva. Astăzi a ajuns la un nivel artistic și profesional unanim recunoscut și apreciat de ascultători. Nu spunem și de către specialiști, domnia sa însăși fiind un reputat specialist. Privind în urmă, la episoadele care au condus-o prin viață la ceea ce este astăzi, prof. Zinaida Bolboceanu are o abordare unică: „Nu știu dacă cineva are un răspuns sută la sută obiectiv în explicarea anumitor reușite sau nereușite din viața personală. Intenționat sau nu se omit niște „virgule“ și astfel se denaturează realitatea. În multe cazuri, aceste „virgule“ ne-au schimbat sensul vieții și atitudinea noastră față de ea. Atât timp cât nu vom scoate la iveală toate faptele, toate persoanele prezente în viața noastră, povestirile rămân subiective, în care ne vom lăuda ori ne vom atribui niște succese sau ne vom plânge cât de greu am reușit fără vreun ajutor, invocând faptul că «m-am născut talentat» sau «am știut să muncesc», de aceea am reușit. Cine știe câte talente s-au stins nedescoperite? Cine știe cât au muncit unii oameni talentați, dar au rămas anonimi și săraci? Într-o viață gândiți-vă câtă lume ne-a ghidat, câți oameni am întâlnit, câte evenimente au intervenit și ne-au schimbat radical mersul ei, de multe ori în pofida voinței noastre... Suntem puși în fața examenelor vieții și, ca orice examen, trebuie susținut. Și atunci apare Măria Sa Întâmplarea care, desigur, e adusă de către cineva. Acest cineva, uneori cu numele uitat de noi sau poate necunoscut niciodată, a fost un medic, un profesor, un coleg, un vecin, un trecător. Cineva care ți-a dat un sfat, te-a avertizat de ceva, un cineva care te-a iubit sau ai iubit din umbră, ba chiar un om neprietenos care te-a ambiționat și ai vrut să-i demonstrezi că poți, cineva care ți-a oferit, spre completare, o sumă de bani la procurarea casei în care locuiești, să iei un bilet pentru a pleca în lume, unde ți-ai schimbat viața radical, cineva care te-a ajutat să ocupi un loc de muncă atunci când nu mai aveai nicio șansă... De câte ori sunt pomeniți în povestiri acești salvatori și creatori ai sorții noastre?“

În slujba culturii tradiționale

Dacă ar fi să se alcătuiască vreodată pentru folclorul românesc, tot folclorul românesc, indiferent din care parte a lumii ar fi cântat, o colecție de originalitate și autenticitate, piese precum „Of, inima me“, „Măi, Vasile“, „Cine aude gura mea“, „Of, leliță Mărioară“, „Iese lelea din bordei“, „Seară bună, eu mă duc“ n-ar avea cum să lipsească. În plus, Zinaida Bolboceanu face artă din fiecare apariție pe scenă, din fiecare cântec, din modul în care poartă costumul popular. Am întrebat-o pe artistă din ce resorturi interioare sau ale neamului nostru de dincolo de Prut a cules și a adus la lumină aceste nestemate folclorice: „Țin foarte mult la tradiții, obiceiuri, ritualuri, reguli care dau o ordine lucrurilor, nu-mi plac cărările bătute. Din această cauză de multe ori zic «nu» când toți zic «da» și invers, pentru că nu-mi plac șabloanele, ele ucid personalitatea și creativitatea. Mă conduc după criterii învățate de la părinți – frumos, nu urât; bine, nu rău – atribute pe care le-am conștientizat mai apoi în materie de estetică și etică, studiind arta plastică și arta vocala tradițională. Toată creația mea este ghidată de aceste criterii, ele primează, nicicum banul. Ele și-au pus amprenta asupra mea ca om, asupra perceperii rostului vieții mele în aceasta lume mare și agitată, dar și în formarea gustului artistic care stă la baza activității mele profesionale în slujba culturii tradiționale și nu în ultimul rând a celei pedagogice, pe care o practic de la vârstă de 20 de ani. Efectul s-a produs, dar cauzele n-am să mi le explic niciodată obiectiv deoarece ar însemna să-mi atribui numai mie mersul vieții. Factorul numărul unu, care nu depinde de conștiința noastră, dar e decisiv, ar fi un soi de destin – când, unde și cine ne-a născut, iar al doilea l-aș sintetiza în sintagma «oameni potriviți, la timpul potrivit»“.

Cu și despre țară – o rană deschisă

În prezent, ajunsă la apogeul unei cariere strălucite, în afară de muzică Zinaida Bolboceanu „arde“ pentru alte idealuri: „Am învățat să nu-mi fie frică de încercările vieții, să mă retrag când e cazul, să-mi recunosc vinovăția, să mă bucur și să prețuiesc puținul și să merg mereu mai departe. Am învățat să nu fiu mândră, să iert, să ajut când chiar nici eu nu am. Am învățat că unele decizii mă privesc personal și trebuie să fiu precaută, să nu deranjez pe alții, iar altele trebuie hotărâte pentru binele celor din jur, jertfindu-mă pe mine însămi. Apoi am învățat că, dacă faci bine, nu trebuie să aștepți răsplată, fiindcă nici eu, oricât nu mi-aș dori, niciodată n-am să fiu vrednică să-i răsplătesc pe binefăcătorii mei. Am învățat că, până la urmă, toate sunt trecătoare, că nimeni și nimic nu e veșnic, că trece una și vine alta, iar lupta nu ia sfârșit niciodată. Eu nu mă opresc, chiar dacă personal nu mai am nevoie de multe, dar lupt pentru alții, lupt pentru ȚARĂ, rana mea deschisă, și am să lupt câte zile voi avea. Vreau REÎNTREGIREA țării... Cu plecăciune și respect, cititorului care s-a aplecat asupra împărtășirii mele!“

Maria BOGDAN

Colaborare transfrontalieră în domeniul zootehniei cu fonduri europene

• Două ferme-pilot în România și Republica Moldova.

• Laboratoare moderne de cercetare pentru monitorizarea producțiilor în România, Republica Moldova și Ucraina.

• 2,621 milioane de euro din bani europeni.

Colaborarea transfrontalieră în partea de est a Uniunii Europene s-a materializat și prin finalizarea proiectului Promovarea producției sustenabile și implementarea bunelor practici în fermele de bovine din zona frontalieră România – Republica Moldova – Ucraina.

La conferința de încheiere, care a avut loc la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași, beneficiarul proiectului, au participat partenerii de proiect, reprezentanți ai Asociației Generale a Crescătorilor de Taurine din România, ai Universității Agrare de Stat din Chișinău, Universității Agrare de Stat din Odessa-Ucraina, cadre didactice, cercetători, reprezentanți ai unor societăți comerciale de profil, fermieri.

Prof. univ. dr. Vasile Vântu, rectorul universității gazdă, a prezentat obiectivele proiectului care au vizat îmbunătățirea performanțelor economice ale zonei de frontieră prin facilitarea și modernizarea durabilă a agriculturii, crearea unei rețele comune de centre de monitorizare a producției bovine din punct de vedere cantitativ și calitativ în cele trei țări partenere. De asemenea, derularea unei campanii de formare/informare și diseminare a informațiilor specifice pentru factorii interesați în domeniu din cele trei regiuni.

„Vrem, a subliniat dl rector Vasile Vântu, ca ceea ce realizează cele trei universități partenere să aibă rezonanță în activitatea micilor și marilor fermieri, în lumea afacerilor.“

În perioada de implementare de 26 de luni, bugetul proiectului s-a cifrat la valoarea eligibilă de 2.621.122 euro, din care finanțare de la UE 2.359.009 euro, iar 262.112 euro cofinanțare parteneri.

Prin materializarea acestui proiect pe care conf. univ. Vasile Vrâncean, prorectorul Universității Agrare de Stat din Chișinău, l-a caracterizat ca fiind „benefic și deosebit de important“ s-au înființat două ferme-pilot pentru determinări cantitative și calitative în România și Republica Moldova. Ferma din România, amplasată la Rediu – județul Iași, are un efectiv matcă de 50 de vaci din rasa Fleckvieh Simmental și dispune de peste 15 tipuri de echipamente agrozootehnice, achiziționate în cadrul proiectului, pentru deservirea fermei.

Valorificarea producției de lapte se face prin vânzare cu amănuntul în campusul USAMV și prin livrare către procesatori regionali.

Tot aici au fost angajate șase persoane pentru managementul firmei și pentru asigurarea sustenabilității proiectului prin furnizarea de exemple de bune practici și acordarea de servicii de instruire și consultanță grupului țintă.

La ferma din Republica Moldova efectivul matcă este format din 30 de vaci din aceeași rasă, iar valorificarea producției se face prin livrare la procesatori și vânzare cu amănuntul.

Pentru monitorizarea producțiilor bovine din punct de vedere cantitativ și calitativ în țările partenere s-au înființat trei centre. Centrul din România dispune de două laboratoare pentru analize fizico-chimice, microbiologice și senzoriale dotate cu 60 de echipamente moderne și infrastructură IT, valoarea investiției fiind de 300 mii de euro. Aici își desfășoară activitatea trei persoane pentru operarea centrului și asigurarea sustenabilității proiectului prin prestarea de servicii de specialitate pentru membrii grupului țintă și utilizarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare ca și pentru accesarea și a altor procese de cercetare și investiții.

Investiții de peste 350 mii de euro au fost alocate și centrului din Odessa – Ucraina, iar la Chișinău valoarea investiției, unde au fost înființate două laboratoare și o minilinie de pasteurizare și ambalare a laptelui obținut din fermă, se ridică la peste 250 mii de euro.

Dezbaterile ce au avut loc la sediul USAMV Iași, dar și la ferma-pilot de la Rediu au evidențiat – din spusele celor prezenți – care vor fi beneficiarii acestui proiect: fermierii din zonele de vecinătate ale partenerilor, studenții din ciclurile de licență, masterat, doctorat de la cele trei universități, cercetători și cadre didactice, procesatori din industria alimentară din cele trei regiuni și, nu în ultimul rând, consumatorii de produse de origine animală sigure din punctul de vedere al inocuității din cele trei țări.

S-au avansat și cifre: conform proiectului, din grupul-țintă imediat vor fi 150 de crescători de taurine, 15 reprezentanți ai procesatorilor – cinci din fiecare țară parteneră – reprezentanți ai asociaților profesio­nale din domeniu, 15 cadre didactice și, nu în ultimul rând, personalul angajat la fermele-pilot și la laboratoare.

„Finalizarea acestui proiect, a declarat prof. univ. dr. Serge Kachiuk, rectorul Universității din Odessa, este o ilustrare a bunelor relații și a colaborării între cele trei universități, o punte de legătură între cele trei țări și, în același timp, un sâmbure al viitoarelor colaborări în acest vital domeniu al creșterii animalelor. Dorim ca ceea ce vom realiza în aceste ferme-pilot la dumneavoastră și în laboratoarele existente în cele trei țări partenere să aibă rezonanță în economia reală, valorificându-se astfel potențialul agricol de care dispunem“.

Stelian CIOCOIU

Programe comune de mediu între Republica Moldova şi România

• Interviu cu Gheorghe Şalaru, ministrul Mediului din Republica Moldova

În cursul unei recente vizite în Basarabia, mai precis în oraşul Cimişlia, localitatea sa natală, demnitarul moldovean a acordat un interviu în exclusivitate pentru revista Lumea Satului

– Ce implicaţii are agricultura asupra stării mediului din Moldova?

– Agricultura este, cred, domeniul care ne aduce o importantă pondere în bugetul nostru, al Republicii Moldova. Desigur, avem încă mari probleme. Una dintre acestea vine dintr-o nedreptate făcută în anii ’90, când s-a procedat la redarea pământului către săteni. Atunci s-a dorit să se facă ceva cu totul deosebit şi nu s-a întâmplat aşa. Astfel, au fost retrocedate terenurile agricole prin codul social nu către foştii proprietari, ci tuturor sătenilor, în mod egal. Fiecare a primit câteva parcele, maximum 1- 1,5 ha! S-a partajat astfel pământul la un milion de oameni. Adică la toţi cei care lucrau atunci în agricultura republicii. Prin aceasta noi am pierdut milioane de dolari, bani care ar fi putut fi investiţi în domeniu. Acum există această partajare în mici parcele pe care, desigur, nu poate fi practicată o agricultură performantă. Astfel că acum, în aceste condiţii, nu se poate vorbi de o protecţie autentică a mediului.

– De ce?

– Asta fiindcă este destul de greu să treci de la un sistem de organizare la altul. Noi dorim să trecem acum la practicarea unei agriculturii… organice, ecologice chiar. În trecut, în perioada sovietică, noi eram un fel de teren de experimentare a unei agriculturi chimizate. Noroc că oamenii ştiu cum să practice o agricultură curată. Şi asta vom face de acum înainte.

– Care este acum obiectivul principal al Guvernului Leancă în domeniul mediului?

– Să ne corelăm programele în domeniu cu cele practicate în Uniunea Europeană. În acest sens ne ajută şi semnarea Memorandumului de colaborare cu România prin acordul de acţiuni concrete în privinţa colaborării în gospodărirea apelor pe Dunăre şi Prut, îndeosebi la Stânca - Costeşti. De altfel, noi facem parte din bazinul Dunării, prin afluenţii acesteia...

– Ce ne puteţi spune despre acordul de colaborare pe Prut şi Dunăre?

– Există o comisie mixtă de colaborare, prin care se are în vedere şi elaborarea unor proiecte comune de mediu în protejarea biodiversităţii în regiunea Prutului şi a Dunării, schimburi de experienţă, în vederea accesării de fonduri europene, pe colaborare frontalieră.

–  Ce anume vizează aceste proiecte?

– Protecţia mediului, a celui acvatic, în primul rând, aprovizionarea cu apă potabilă, precum şi rezolvarea problemei salubrizării, a introducerii sistemelor de canalizare. Practic, în marea majoritate a celor 1.600 de sate din Moldova, nu există sisteme moderne de canalizare, astfel că deversările de apă menajeră merg direct în acei afluenţi ai marilor râuri – Nistrul şi Prutul, de unde se mai face încă şi aprovizionarea cu apă a populaţiei din unele localităţi!

– Cum se asigură, totuşi, apa potabilă în localităţile rurale?

– O parte din republica noastră nu are asigurată o aprovizionare corespunzătoare cu apă potabilă. Însă, dacă vorbim despre oraşe, situaţia apare altfel. Adică aceasta se face din puţuri forate, cum zicem noi, din fântâni arteziene. Rezervele noastre principale sunt cele două fântâni orizontale, care sunt Nistrul şi Prutul. De aici noi avem în vedere construirea acelor sisteme de aducţiune a apei potabile către marile localităţi din Basarabia, fiindcă peste tot există o dorinţă firească de protecţie a apei şi a aerului. Se mai aruncă gunoiul din căruţe sau din maşină. Aceasta nu ţine doar de sărăcia financiară. Din fericire, există staţii de evacuare a apei. În multe cazuri, acestea sunt însă vechi, din perioada sovietică. Sunt energofage! Acum a început construirea de staţii noi, avem şi proiecte pentru altele, cu finanţarea unor ţări europene, cum este Austria, dar şi cu sprijinul Băncii Mondiale, inclusiv şi cu România. Este vorba aici de o parte a ajutorului de 100 milioane de euro promis pentru Republica Moldova, din care o parte va fi destinată realizării unor proiecte de mediu: aprovizionarea cu apă potabilă, canalizare şi altele. Ne preocupă foarte mult să asigurăm o mai bună conştientizare a oamenilor pentru protecţia mediului, mai ales că avem zone, aşa cum observaţi şi dumneavoastră, unde mai există poluarea unor terenuri agricole în diferite zone ale republicii noastre.

– Ce alte acţiuni comune între Moldova şi România se mai are acum în vedere?

– Într-adevăr, putem vorbi de proiecte comune cu România, dar şi cu Ucraina, pentru protecţia mediului în Delta Dunării, dar şi pentru Marea Neagră. În acest scop construim o serie de staţii de epurare în localităţile din preajma râului Prut şi a râului Nistru. Ne propunem să adaptăm legislaţia noastră la cea a UE. În acest caz beneficiem de sprijinul concret al României. De altfel, măsurile şi acţiunile comune se impun pentru a avea o natură curată. România şi Moldova pot fi, în viziunea noastră, o gură de rai pentru Europa. Aici am vrea să ni se alăture şi Ucraina pentru că dorim o colaborare de mediu şi cu ţara vecină. Aceasta cu atât mai mult cu cât o mare parte a populaţiei din Regiunea Odessa, inclusiv oraşul Odessa, este asigurată cu apă din râul Nistru!

– Vă dorim mult succes!

– Vă mulţumim!

Cristea BOCIOACĂ

România și Republica Moldova pot redeveni, împreună, grânarul Europei

România și Republica Moldova pot redeveni, împreună, grânarul Europei, prin colaborarea în domeniul agricol, a declarat, joi, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic de la Chișinău.

'Prin colaborarea în domeniul agricol, România și Republica Moldova pot redeveni, împreună, grânarul Europei. Prin facilitățile oferite de statutul de membru al Uniunii Europene, România și-a îmbunătățit masiv performanța în domeniul agricol, lucru care se va întâmpla și pe parcursul anilor următori. Acest lucru s-a văzut anul trecut nu doar din punctul de vedere al producției agricole a României ci și prin deschiderea pe care țări importante, precum China, au manifestat-o față de sectorul agricol românesc. Dacă România are aceste oportunități, de ele poate beneficia și Republica Moldova', a precizat Daniel Constantin.

De asemenea, ministrul Agriculturii a evidențiat în cadrul reuniunii că prioritățile de dezvoltare rurală și măsurile de intervenție aferente PNDR 2014-2020 sunt în strânsă corelare cu prioritățile de dezvoltare identificate la nivelul Acordului de Parteneriat pentru România și vizează asigurarea unei abordări unitare între nevoile specifice pentru dezvoltare rurală și cele naționale.

Ministrul a mai subliniat că acest eveniment este unul foarte important în promovarea prosperității statelor partenere, în realizarea cu succes a unui real schimb de informații și bune practici pentru atingerea dezideratului comun de a asigura o dezvoltare agro-alimentară durabilă și un mediu rural modernizat și atractiv pentru generațiile tinere.

În ceea ce privește principalele provocări cu care se confruntă agricultura și mediul rural, Constantin a afirmat că unul dintre cele mai importante lucruri îl constituie existența unei politici clar formulate, care să ofere predictibilitate și ușurință în implementare, discutată și agreată cu mediul de afaceri, mediul academic și de cercetare.

Pentru perioada 2014-2020, din analiza nevoilor elaborată pentru viitorul Program Național de Dezvoltare Rurală al României s-au identificat ca principale provocări: restructurarea fermelor, în special a celor mici și mijlocii în ferme orientate către piață; reînnoirea generațiilor în exploatațiile agricole; modernizarea continuă a sectorului de procesare; dezvoltarea infrastructurii de bază și a serviciilor în zonele rurale și crearea de locuri de muncă în mediul rural.

Totodată, Daniel Constantin a subliniat faptul că atenuarea efectelor schimbărilor climatice constituie una dintre preocupările permanente ale ministerului.

Șeful MADR și-a manifestat disponibilitatea de a împărtăși colegilor din țările participante la eveniment experiența României în ceea ce privește elaborarea politicilor și consultările cu mediul privat, organizarea instituțională, implementarea standardelor. De altfel, și România, la rândul său, are de învățat din experiența celorlalte state, pentru ca împreună cu acestea să poată fi puse bazele unei agriculturii performanțe în regiune, cu consecințe benefice asupra investițiilor și creșterii schimburilor comerciale.

Ministrul român al Agriculturii a participat joi la reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic pe tematica agricultură și dezvoltare rurală, care a avut loc la Chișinău și la care au luat parte responsabilii pentru agricultură din statele membre ale UE, Republica Armenia, Republica Belarus, Georgia, Republica Moldova și reprezentanți ai Comisiei Europene. AGERPRES

 

Dacian Cioloş a discutat cu Vlad Filat despre cooperarea în domeniul agriculturii

Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a avut marţi o convorbire telefonică cu premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, în cadrul căreia au fost discutate probleme legate de cooperarea în domeniul agriculturii şi dezvoltării regionale.

Potrivit unui comunicat al guvernului de la Chişinău, cele două oficialităţi s-au referit în timpul discuţiei lor la importanţa dezvoltării durabile în sectorul rural, ca o componentă de bază a economiei naţionale.

Vlad Filat a subliniat importanţa expertizei UE în procesul de apropiere de standardele europene, în contextul negocierilor purtate de Republica Moldova privind crearea Zonei de Comerţ Liber cu UE. Totodată, premierul Filat a dat asigurări că asistenţa oferită Republicii Moldova va fi valorificată în mod eficient şi în condiţii de maximă transparenţă.

UE va susţine şi în continuare Republica Moldova pe calea dezvoltării, a declarat Dacian Cioloş, apreciind succesele Chişinăului în realizarea angajamentelor asumate privind implementarea agendei europene.

Premierul Filat a reiterat angajamentul guvernului de la Chişinău de a avansa consecvent în dialogul cu UE în vederea realizării obiectivului de integrare europeană a Republicii Moldova.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS