În cadrul târgului IndAgra de anul acesta am discutat cu Oleg Tîrsană, reprezentant al Pepinierei Voinești din Republica Moldova, despre rentabilitatea înființării plantațiilor de nuci și despre soiurile pe care pepiniera le pune la dispoziția fermierilor români prin intermediul companiei 4Agro. În rândurile următoare prezentăm caracteristicile primelor două soiuri din portofoliul Pepinierei Voinești.

Chandler

soi de nuca chandler

Soiul Chandler provine dintr-o încrucișare realizată la Universitatea Davis din California, în 1963, între soiul Pedro și hibridul UC 56-224. A fost introdus în cultură în anul 1979, devenind între timp cel mai popular soi de nuc plantat în Statele Unite. În condițiile țării noastre, pomul are vigoare redusă de creștere și necesită tăieri de suprimare a formațiunilor de rod pentru a evita supraîncărcarea cu recoltă și problemele care rezultă. La acest soi sunt deosebit de importante tăierile de formare și de fructificare pentru menținerea potențialului de productvitiate, a dinamicii creșterii și calibrului fructelor. Datorită dezmuguritului tardiv, Chandler are o mai bună rezistență la înghețurile tardive de primăvară, este puțin mai rezistent la antracnoză decât soiurile autohtone, dar este mai sensibil la bacterioză decât Lara, Fernor sau Ferjean. Chandler are fructificare de tip lateral: circa 90% din mugurii laterali formează recoltă. Acest soi este considerat drept unul dintre cele mai productive din selecția americană și constituie în prezent o referință la plantarea livezilor de nuc în SUA și alte țări cu climă caldă. Chandler produce nuci cu coajă subțire și miez foarte calitativ. Miezul reprezintă circa 50% din greutatea nucii, se extrage foarte ușor și, conform unor surse, are capacitate de conservare mai bună decât alte soiuri americane (dintre soiurile moldovenești, Pescianski are aceeași proprietate).

Serr

soi de nuca serr

Acesta este un soi american creat în cadrul unui complex program de selecție condus de către amelioratorii Serr și Forde și a fost obținut prin încrucișarea în anul 1958 a soiului Payne cu un nuc de origine afgană, PI 159568. Soiul a fost omologat în 1968, deci predatează Chandler cu 11 ani. În Republica Moldova, Serr a fost introdus întâmplător în anul 2007, odată cu importul și plantarea unui lot de pomi de soiul Fernor proveniți de la o pepinieră din Franța. În același timp, în paralel, în 2014 Pepiniera Voinești a importat ramuri altoi de Serr de la un nucicultor italian bine cunoscut. După mai mulți ani de cercetări, suntem bucuroși să vă putem prezenta rezultatele cercetărilor noastre, fiind și primii specialiști ai nucului nu doar din Republica Moldova, dar și din România și Ucraina care au reușit pentru prima dată să observe și să vină cu informații despre soiul Serr și comportamentul său în condițiile regiunii. În ianuarie 2022, Pepiniera Voinești a depus o cerere de omologare a soiului în Moldova și va deveni menținătorul acestui soi. În septembrie 2021 s-au împlinit 5 ani de studii și observații pe care colaboratorii noștri le-au întreprins pentru a acumula cât mai multe informații despre Serr în perspectiva introducerii sale în cultură. Plantația în care am urmărit soiul se află în zona de centru a Republicii Moldova, terenul aflându-se într-o depresiune unde riscul înghețurilor târzii de primăvară, dar și incidența gerurilor mari din timpul iernii sunt semnificative. Cu toate acestea, pomii s-au dezvoltat constant și nici înghețurile de revenire, nici gerurile nu i-au afectat niciodată, de unde si concluzia că Serr se adaptează foarte bine la clima țării noastre și, prin deducere, am putea afirma același lucru și despre România. Harold I. Forde, unul dintre cei doi autori ai soiului, spunea despre Serr că acesta „prosperă în adversitate“, adică are acea abilitate suprinzătoare de a crește și fructifica bine chiar și în condiții dificile. Aflăm că Forde se referea în special la situații de replantare a nucului după nuc, la zonele foarte aride și fiebinți unde Serr se adaptează ușor, fructele sale nefiind sensibile la arsura solară, care în verile fierbinți afectează sever alte soiuri.

Dezmuguritul la Serr este relativ timpuriu, la circa 5-7 zile după Pescianski. Soiul nu necesită polenizatori, ceea ce simplifică sarcina înființării proiectelor de livezi, dar și asigură loturi omogene cu 100% puritate varietală în producția de nuci. Pomii au vigoare de creștere foarte bună, care îi face mult mai ușor de adaptat în zone aride, în special în absența irigării. Rezistența sa la bacterioză și alte maladii a fost confirmată prin observațiile noastre în tot acest interval de timp. Cu toate acestea, în anii ploioși soiul poate fi atacat de bacterioză, de aceea recomandăm 3 tratamente de bază cu fungicide cuprice alternante, de la dezmugurit până după legarea fructelor. Am putut constata și o rezistență foarte bună la viermele mărului, dar acest aspect va trebui reconfirmat în condiții de plantații mai mari în timp. Fructificarea la Serr este laterală în proporție de circa 55-60%. Pomii tineri nu par să se încarce cu recoltă la fel de timpuriu ca Chandler, ceea ce, în opinia noastră, reprezintă un avantaj, pomul conservându-și energia pentru a dezvolta elementele primare de schelet. Recoltarea fructelor este timpurie, fiind primul dintre toate soiurile americane pe care le avem în colecție care ajunge la maturitate, ce survine la cca 6-10 zile după Pescianski.

Calitatea producției la Serr este remarcabilă, după cum vedeți și din fotografiile din această publicație care ne aparțin cu drept de autor. Sudura valvelor este foarte bună, coaja este subțire, dar rezistentă. Nuca are o alură foarte atractivă și specifică unui soi de cultură și cântărește în medie 14 g. Miezul reprezintă 58% din greutatea nucii, este de calitate excepțională și, chiar dacă autorii vorbesc despre 70-80% light, testele pe care le-am făcut noi atestă mai curând 90% extra light.

Laura ZMARANDA

Pavel Tataru, absolvent al Facultății de Horticultură USV Iași, are 25 de ani, este din Pitușca, raionul Călărași, Republica Moldova, și e unul dintre administratorii Cramei Tataru, un business viticol de familie înființat în anul 2019. De curând, tânărul inginer horticol a obținut medalia de aur la Berlin pentru cel mai bun vin.

„Este o afacere de familie, unde suntem toți implicați, de la mic la mare. Am început mai mult dintr-o glumă în anul 2019, când am și îmbuteliat primele vinuri, iar ulterior am ajuns la șapte sortiment de vinuri, cu care ne mândrim foarte mult. Planurile de viitor sunt mari, sperăm să ajungem pe piața din România, ulterior pe cea din Europa“ – Pavel Tataru.

Producție de 40 de tone de struguri, pe o suprafață de 7 ha

Suprafața viticolă a tânărului inginer horticol este de 7 hectare, cu soiurile: Fetească regală, Fetească neagră, Cabernet sauvignon, Merlot, Chardonnay, Aligote și câteva soiuri de masă.

„2023, a fost un an foarte prielnic pentru cultivatorii de struguri. Am recoltat strugurii în stare foarte bună, în jur de 40 de tone“, mai adaugă acesta.

Cu ajutorul cunoștințelor dobândite în timpul facultății, inginerul horticol a obținut medalia de aur la Berlin pentru cel mai bun vin.

„Primul vin premiat cu aur a fost la Berlin, respectiv Cabernet și Merlot, la acest concurs participând 8.000 de tipuri de vinuri, iar noi suntem tare mândri că am obținut medalia. Studiile superioare la Facultatea de Horticultură din Iași m-au ajutat în primul rând în terminologie. Folosind termenii corecți, am început să înțeleg mai bine procesul de vinificație“, menționează inginerul horticol.

Crama Tataru, un punct de atracție pentru turiști

Republica Moldova este renumită pentru vinurile sale. În acest domeniu pot reuși chiar și antreprenorii cu afaceri mici, dacă pun preț pe calitatea produsului. 

„Crama Tataru este o cramă mică din codrii Moldovei. De la an la an, mărim cantitățile de vin îmbuteliate. De la 300 de sticle de un soi, am ajuns să îmbuteliem până la 2.000 de același soi, avem 4-5 feluri de vin“, adaugă tânărul antreprenor.

În curtea casei au amenajat și o sală de degustare. Aici vin turiști de peste tot, pentru a savura un vin bun sau pentru a organiza evenimente memorabile.

„Ne mândrim cu beciul pe care îl prezentăm acum și cu sala de degustare pentru care am muncit foarte mult. Majoritatea dintre cei care vin sunt uimiți de ceea ce văd, ne întreabă ce proiectanți am avut, cine ne-a dat ideile, iar noi le răspundem că noi și cu vecinii. Am făcut așa cum am crezut noi, fără proiectanți.“

Ambiția și pasiunea îi motivează să continue. Scopul lor este nu doar să facă vinuri deosebite, dar să fie cunoscuți și peste hotare.

„Pentru viitor vrem să exportăm în Europa și România, acesta e planul țintă. Să ne mărim suprafața ca să avem cât mai mulți turiști din străinătate care să audă de noi și să vadă că moldovenii sunt un popor muncitor și foarte primitor“, a încheiat Pavel Tataru.

Beatrice Alexandra MODIGA

Compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură, Corteva Agriscience, a anunțat câștigătoarele competiției de proiecte agricole pentru femei în cadrul programului de granturi educaționale TalentA 2023. Compania a acordat granturi pentru trei proiecte câștigătoare cu scopul de a contribui la dezvoltarea comunității și susținerea securității alimentare.

TalentA este un program educațional internațional fondat de Corteva Agriscience, lansat inițial în 2019 în Spania pentru femeile inovatoare care lucrează în agricultură. Cu patru ani în urmă, România a devenit a treia țară care a implementat acest program, cu scopul de a îmbunătăți securitatea alimentară în societate prin extinderea oportunităților educaționale și accesul la finanțare pentru fermierele.

A patra ediție a programului de granturi TalentA, realizat de Corteva Agriscience în parteneriat cu compania de consultanță Starperformining pentru femeile fermier din România și Republica Moldova, a încheiat patru luni intense de educație antreprenorială și agricolă, oferind, de asemenea, suport de mentorat pentru dezvoltarea proiectelor care au concurat pentru granturi de la Corteva Agriscience. Anul acesta, 74 de participante au luat parte la program, cel mai mare număr de participante din ambele țări. După finalizarea modulelor educaționale, finaliștii au dezvoltat proiecte cu ajutorul mentorilor, concentrându-se pe dezvoltarea propriilor afaceri și sprijinul acordat comunității prin impactul acestor inițiative la nivel local.

„Corteva Agriscience este profund implicată în dezvoltarea comunităților în care activăm, iar angajamentul nostru față de femeile din agricultură se cristalizează sub forma programului educațional TalentA. Această inițiativă de succes își propune să ajute femeile din zonele rurale să beneficieze de o pregătire solidă și un proces de învățare care contribuie la dezvoltarea comunităților lor. În fiecare an, Corteva Agriscience admiră determinarea participantelor, deoarece acest lucru confirmă beneficiile semnificative ale cursurilor din cadrul programului educațional. Proiectele depuse în cea de-a patra ediție sunt de interes, merită sprijin, și felicităm toate participantele pentru implicarea lor”, a subliniat Maria Cîrjă, Managerul de Marketing al Corteva Agriscience în România, Republica Moldova și Ungaria, subliniind importanța programului TalentA în ceea ce privește dezvoltarea afacerilor rurale.

Un juriu de experți a evaluat și a selectat trei participante care au primit granturi de la Corteva Agriscience:

  • Iris Maria Roșculeț, județul Ialomița, România, ferma „Serele Dulci”, proiectul „Serele Dulci”

Proiectul implică dezvoltarea unei culturi mixte de viță-de-vie și de tomate pe o suprafață de 1800 de metri pătrați și o seră de înaltă performanță de 1200 de metri pătrați, în care poate produce dulceață din legume și struguri la ferma părinților săi. Obiectivul proiectului este de a aduce inovație și sustenabilitate în sectorul agricol, reprezentând nu doar o oportunitate de afacere, ci și o modalitate de a contribui la viitorul sănătos al comunității locale și la transmiterea moștenirii pământului.

„Programul TalentA este o oportunitate unică pe care oricine ar trebui să o valorifice. Informațiile sunt furnizate în cel mai plăcut mod de către cei mai frumoși și calificați oameni, iar relațiile care se formează între participanți și organizatori sunt de durată. TalentA m-a ajutat să învăț că încrederea începe să-și facă loc prin toate temerile că ar putea fi o misiune imposibilă să-ți îndeplinești visul, dar investirea în viitorul femeilor rurale prin pregătire și granturi pentru a reduce decalajul de gen poate contribui la crearea unui viitor sustenabil, un viitor în care putem valorifica resursa neglijată în agricultură, femeile, pentru a ajuta la atingerea principalului obiectiv al TalentA", a declarat Iris Maria Roșculeț.

  • Alexandra Buliga, județul Neamț, România, Ferma BAIAGRO, proiectul „Punem Agricultura pe Picioare"

Proiectul include servicii mobile pentru repararea și întreținerea utilajelor agricole în județul Neamț. În același timp, vizează adaptarea echipamentelor și tehnologiilor agricole pentru a fi folosite de persoanele cu dizabilități de mobilitate, în conformitate cu un proiect pilot național care oferă soluții inovatoare necesare în acest sector.

„Mulțumirile noastre se îndreaptă către echipa Corteva și programul TalentA, care au crezut în proiectul nostru pilot, un proiect cu suflet, pentru suflet! Pentru mine, experiența TalentA înseamnă oameni. Femei antreprenori în domeniul agriculturii care au un obiectiv comun: agricultura de calitate și afaceri frumos dezvoltate, cu respect pentru mediu, pentru oameni și pentru mediul antreprenorial românesc”, a declarat Alexandra Buliga.

  • Maria Boldurescu, Raionul Călărași, Republica Moldova, Grădina Bee Paradise, proiectul „Colectarea și valorificarea apei de ploaie pentru crearea Grădinii Bee Paradise”

Grădina „Bee Paradise" constă în restaurarea și extinderea bazei de apicultură, care trebuie diversificată și să se desfășoare pe tot parcursul dezvoltării stupilor. Proiectul susține obiectivele de sustenabilitate prin promovarea celor mai bune practici în agricultură, care sunt soluții pentru reducerea impactului asupra problemelor precum controlul resurselor de apă și minimizarea risipei de apă, și adaptarea la schimbările climatice prin practici de conservare a terenurilor.

„Am onoarea de a fi printre primele participante din Republica Moldova la programul TalentA. Cursurile bine structurate și coerente au reprezentat o experiență unică și valoroasă pentru mine, deoarece abia începem în domeniul afacerilor. Mulțumiri pentru oportunitate și dedicare acestui proiect se îndreaptă către echipele Corteva Agriscience și Starperformining," a împărtășit Maria Boldurescu.

De asemenea, compania Starperformining, partenerul organizațional al Corteva Agriscience în cadrul proiectului TalentA, a acordat un mini-grant proiectului „Livada cu aluni” depus de Carmen Minciunescu din Constanța. Scopul principal al acestui proiect este de a extinde cultivarea alunilor pe ferma familială Aquila Agricola. Acest tip de cultură este o raritate pentru regiunea Dobrogea, care s-a confruntat cu secetă în acest an și necesită un consum redus de resurse de apă.

„Sunt foarte bucuroasă că am avut oportunitatea de a face parte din programul TalentA, de a întâlni oameni minunați, experți în afaceri și fermiere care împărtășesc același scop al dezvoltării agriculturii. Programul oferă cunoștințe în management, înțelegere și menținere a echilibrului financiar. Recomand cu căldură fermierelor să se înscrie în acest minunat program sponsorizat de Corteva”, a spus Carmen Minciunescu.

Prin intermediul programului educațional TalentA, Corteva Agriscience vizează femeile fermier din zonele rurale, cu un angajament puternic de a îmbunătăți calitatea vieții în aceste zone. Această inițiativă le oferă acces la informații și finanțare și le sprijină în dezvoltarea și modernizarea afacerilor lor. Investiția în emanciparea femeilor rurale reprezintă o modalitate de a promova egalitatea de gen, de a eradica sărăcia și de a stimula creșterea economică inclusivă.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeilor din Mediul Rural, sărbătorită pe 15 octombrie, Corteva Agriscience anunță încheierea celei de-a patra ediții a programului educațional TalentA 2023 cu un atelier practic pentru femeile-fermier. 64 de femei din România și 10 femei din Republica Moldova au participat activ la procesul de învățare și dezvoltarea de proiecte pentru a-și susține comunitățile și afacerile, iar cele mai bune propuneri vor fi premiate de Corteva Agriscience cu granturi la sfârșitul lunii octombrie.

Pe lista participantelor la TalentA-2023 se află femei cu vârste cuprinse între 18 și 56 de ani din diferite regiuni ale celor două țări, care lucrează în diverse domenii ale agriculturii – cultivarea cerealelor, legumelor și fructelor, creșterea animalelor și a păsărilor de curte, apicultura și horticultura. Este pentru prima dată când programul a fost deschis și pentru studente aflate la începutul carierei, ceea ce întărește angajamentul Corteva de a le oferi oportunități de dezvoltare tinerilor și de a îmbunătăți comunitățile lor.

Programul educațional, dezvoltat și sponsorizat de Corteva Agriscience pentru al patrulea an consecutiv, s-a desfășurat timp de cinci luni începând cu luna mai și a inclus două module de studiu: modulul de afaceri cu 10 cursuri și modulul de agribusiness cu 4 cursuri. Cursurile au fost susținute și conduse de profesioniști Corteva și de membri ai echipei Starperfomining, o firmă de consultanță în afaceri, care este partener oficial al programului încă de la prima ediție din România.

„La Corteva, credem cu tărie că femeile pot avea o contribuție semnificativă la progres, inovație și o mai bună calitate a vieții în zonele rurale. De aceea, programul TalentA inițiat de Corteva Agriscience a devenit un proiect de succes, solicitat de femeile din România, Republica Moldova și nu numai, precum și un punct de referință pentru industria agricolă la nivel național și în alte țări în care este implementat. Inițiativa Corteva reprezintă o oportunitate pentru femeile din mediul rural de a participa la cursuri gratuite, care le oferă participantelor noastre cunoștințele necesare pentru a dezvolta afaceri sustenabile, dinamice și competitive, cu impact pozitiv asupra progresului comunităților în care trăiesc“, a declarat Maria Cârjă, Marketing Manager România, Republica Moldova și Ungaria, Corteva Agriscience.

„TalentA este un proiect remarcabil care duce la nivel înalt dezvoltarea profesională a femeilor - fermier din România și Republica Moldova. Sunt onorat să fiu alături de compania Corteva în acest demers și să contribui la îmbunătățirea abilităților de gestionare a afacerilor participantelor, aspect esențial pentru viabilitatea și sustenabilitatea agriculturii“, a completat Radu Stănescu, Managing Partner Starperformining, partenerul organizațional al Corteva Agriscience pentru proiectul TalentA în România și Republica Moldova.

Cursul final al programului TalentA 2023 a avut loc la sfârșitul lunii septembrie, în cadrul unui atelier de lucru de două zile, în care participanții la program s-au întâlnit personal cu consultanții și au interacționat pentru prima dată față în față cu colegii lor după modulele de webinar. Aceștia au dezbătut subiecte fundamentale pentru o afacere agricolă, cum ar fi analiza financiară, resursele umane și tehnici eficiente pentru o recrutare de succes într-un context demografic dinamic, modele de afaceri aplicate proiectelor agricole și impactul digitalizării asupra sectorului prin soluții inovatoare. În etapa actuală, participanții au început pregătirea proiectelor pentru concursul de granturi, care vizează îmbunătățirea securității alimentare a comunităților. În funcție de rezultate și pe baza conceptelor de proiect furnizate, un comitet de experți va alege trei câștigători care vor primi finanțare din partea Corteva Agriscience la sfârșitul lunii octombrie: Locul 1 – 6000 $, locul 2 – 5000 $, locul 3 – 4000 $.

„Am participat la programul TalentA pentru a cunoaște mai multe femei ca mine, pentru că în zona din care provin, județul Neamț, sunt foarte puține femei fermier și mă simțeam singură. De curând m-am lansat în agricultură, alăturându-mă afacerii familiei mele, Baiagrogiv – Ferma familiei Buliga, iar venirea aici a însemnat pentru mine să întâlnesc o mulțime de oameni de vârsta mea, care sunt dedicați în ceea ce fac și au idei de afaceri foarte bune, astfel încât acum nu mai simt acea singurătate. Cursurile au fost foarte interesante, m-am implicat activ, iar informațiile pe care le-am primit au fost foarte utile pentru că nu s-au bazat doar pe teorii dintr-o carte, ci pe multă practică, lucru care ne-a plăcut foarte mult tuturor", a declarat Alexandra Buliga, fermier la Baiagrogiv – Ferma familiei Buliga.

„Am 19 ani, studiez la Facultatea de Medicină Veterinară și vreau să studiez și Agronomie. Împreună cu părinții mei avem o fermã protejatã de 6.000 m², Serele Dulci, unde cultivăm ardei, castraveți și roșii, și avem un contract cu un important lanț de supermarketuri din România. Anul acesta, pentru a reduce pierderile de producție, am făcut un experiment și am început să facem gem din resturile de sortare. A fost un succes și vreau să continui acest lucru pe viitor, dar vreau să învăț mai mult, motiv pentru care m-am înscris la cursurile TalentA. Este o oportunitate pentru mine, atât pe plan profesional, cât și personal, deoarece cursurile sunt foarte bine structurate și cred că voi reveni anul viitor pentru a continua acest proces de învățare. Am întâlnit o mulțime de oameni noi la acest workshop și este o cu totul altă comunicare cu toate colegele mele pentru că a fost plăcut să ne descoperim și să ne cunoaștem aici", a adăugat Iris Maria Roșculet, fermier la Serele Dulci. 

Programul TalentA a fost creat de Corteva Agriscience, al cărei scop este de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă, asigurând dezvoltarea generațiilor viitoare. Punerea în aplicare a inițiativei educaționale face parte din eforturile de sustenabilitate ale Corteva de a promova abilitarea femeilor în agricultură. TalentA a fost lansată în Spania în 2019, iar în 2020 a fost implementată pentru prima dată în România cu sprijinul echipei Starperformining. Până în prezent, aproximativ 1.300 de femei talentate din întreaga lume au devenit participante la programul TalentA de către Corteva Agriscience.

La sfârșitul lunii martie 2023, Fundația Culturală „Doina și Ion Aldea Teodorovici“ a invitat publicul, oameni de artă, politicieni, reprezentanți ai guvernului, jurnaliști la Casa Academiei Române din Calea Rahovei nr. 147, vizavis de Palatul Bragadiru, pentru participarea la un program cultural-artistic prilejuit de aniversarea a 105 ani de la Unirea Basarabiei cu România (27 martie 2018).

În deschidere a vorbit dr. Florin Șandru, istoric, prim-vicepreședintele Fundației ,,Doina și Ion Aldea Teodorovici“. Această fundație a dedicat evenimentul României, Basarabiei și personalităților importante de peste Prut. Între acestea, au fost evocate personalitățile Grigore Vieru și Pantelimon Halipa. Au fost invitați să ia cuvântul și să evoce evenimentul Unirii din urmă cu 105 ani sau să vorbească despre iubirea de neam și idealul Unirii Călin Vieru din Chișinău, fiul poetului Grigore Vieru, prof. Marius Cârjan, dr. în istorie, Ambasador Iulia Gorea Costin, Președintele de Onoare al Asociației de Dezvoltare pentru România, prof. dr. Elise Stan, etnomuzicolog, dr. Doina Ișfănoni, cercetător etnolog, istoric și teoretician de artă, George Rotaru, director Rotarexim S.A. Râmnicu Vâlcea, și Doina Ghițescu, actriță.

A urmat lansarea cărții de poezii Creanga de măr, publicată de Grigore Vieru la Editura Junimea, Iași, în anul centenar 2018. În prezența unor fotostampe cu portretul poetului și al soților Doina și Ion Aldea Teodorovici, publicul a admirat expoziția Identitate națională, simbolistică și cartografie istorică, hărți ale diferitelor perioade din istoria modernă a României prezentată de Rotarexim S.A., editura Bibliostar, Asociația de Vexilologie „Tricolorul“ – Râmnicu Vâlcea și, de asemenea, expusă pe mai multe laturi ale sălilor, expoziția etnografică de costume și obiecte din gospodăria tradițională, reprezentând o parte din Colecția Gabriel Gorjanu Gîlea, inginer doctor zootehnist, profesor de muzică la Colegiul „Dimitrie Bolintineanu“ din București și biolog.

Partea a doua a întâlnirii culturale a adus în fața publicului, precum și în atenția spectatorilor care au vizionat în direct transmisiunea evenimentului la postul Nașu TV, generos partener media, Spectacolul aniversar BASARABIE ROMÂNĂ, subintitulat „Polina Manoilă și invitații săi“. Îndrăgita solistă, reprezentantă a muzicii tradiționale gorjenești, a dat tonul cald, înalt calitativ, prin vechile cântece și doine din repertoriul ei. În continuare, cu aceeași pasiune și clasă interpretativă au cântat Angela Săftoiu, cu repertoriu mehedințean, Polina Gheorghe, repertoriu argeșean, prof. Loredana Streche, originară din Corabia, Romanați, sibianul Sebastian Stan, Maria Fórica și taraful din Izvorul Mureșului, județul Harghita, precum și Mariana Stănescu Verman, cu superbe cântece născute din tradiția Țării Crișurilor. Un recital de muzică folk a susținut cu emoție și cald patriotism Viorel Burlacu din Chișinău, acompaniindu-se la chitară cu aripi de înger, alegând în program valoroase cântece de neam, printre care „Rugă pentru Basarabia“, pe versurile scrise de Ion Buzdugan, (1887, județul Bălți – 1967, București – folclorist, poet, publicist și traducător român din Basarabia, membru și secretar al Sfatului Țării în 1918): „Dar Doamne, trista mea poveste,/Făr de cuvinte mi-o-nțelege/Căci pentru toți Tu ai o lege,/Și legea Ta Iubire este!... Basarabia, Basarabia...“.

Împreună cu acest cântec, alte cântece, de factură populară patriotică, intonate de Polina Gheorghe și respectiv Mariana Stănescu Verman, soliste de muzică populară și realizatoare de emisiuni la Radio România Antena Satelor, au înălțat cu recunoștință gândurile celor prezenți spre personalitățile istoriei naționale a românilor din toate provinciile care, începând cu Moldova dintre Nistru și Prut, au întregit statul unitar român la 1918. În partea a treia a evenimentului, ca adevărate zâne și fii de prinți, au împodobit scena tineri laureați ai emisiunii Televiziunii Române „O vedetă populară“. Ei sunt: Mihaela Pițigoi din Moșoaia, Argeș, Elena Ioniță din Piatra Neamț, Alexandru Lilea din Craiova, județul Dolj, Gabriel Gorjanu, Gorj, Iulia Vătafu din Ciorăști-Vrancea, Claudia Colniceru din Buzău, Paula Florescu, solistă a Ansamblului folcloric „Busuiocul“ din Bacău, și Simona Alexandru, din județul Teleorman, deținătoarea Trofeului „O vedetă populară“ TVR, sezonul IV. Moderatorii spectacolului au fost Gabriela Cosmina Calițescu, realizator Nașu TV, și dr. Florin Șandru, istoric, cercetător la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, care a ridicat pe cheltuială proprie, la Pitești, câteva monumente, printre care cel dedicat Doinei și lui Ion Aldea Teodorovici, bustul lui Alexandru Ioan Cuza și cel al poetului Grigore Vieru.

Printre partenerii colaboratori ai evenimentului de la Casa Academiei Române din București se numără și Asociația Obștească Centrul Cultural Științific Grigore Vieru, Chișinău, Basarabia, Liga Culturală Pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni – București, Inteligense Studies Center, Centrul de Studii Hyperion din Universitatea Hyperion, Florăria Olga. Tuturor artiștilor și personalităților culturale, dr. Florin Șandru a înmânat din partea Fundației Culturale „Doina și Ion Aldea Teodorovici“ o diplomă Grigore Vieru și un medalion Mihai Eminescu. La sfârșitul evenimentului desfășurat sub auspiciile conducerii Academiei Române, din rândul invitațiilor de marcă, o distinsă doamnă ne-a împărtășit opinia personală referitoare la organizatori și artiștii din spectacol: „Faceți un lucru bun, de admirat“, și cred că se referea la publicul larg, la tânăra generație care a preluat idealurile de frumusețe, ospitalitate și demnitate, îmbrățișându-și cu dragoste părinții, bunicii, profesorii și colegii care i-au însoțit spre a-i aplauda la Casa Academiei Române din București!

Aurelian POPA STAVRI

Călătoriile ne inspiră, ne oferă emoții și ne creează amintiri pe viață. Chiar dacă pandemia de Covid-19 ne-a schimbat modul de activitate obișnuit, din fericire, în 2022 putem călători și descoperi în continuare locuri noi. Atunci când aud cuvântul „călătorie“ probabil mulți dintre noi se gândesc la mare sau la munte, dar ce spuneți dacă de data aceasta călătorim în Republica Moldova? Aflată la doar cca 500 km de București, Republica Moldova te va cuceri cu locurile sale pitorești și atracțiile turistice. Cu siguranță, deși este o țară micuță, dacă o vizitezi o dată vei dori să te reîntorci la peisajele ei minunate.

Complexul de Meșteșuguri „Artă Rustică“

Covor moara rustic art 1024x681

Republica Moldova este o țară care ține la tradiție și obiceiuri. De aceea, pentru a intra în „inima“ Moldovei primul lucru pe care ar trebui să îl vizitezi este Complexul de Meșteșuguri „Artă Rustică“. La 37 km de Chișinău, în satul Clișova Nouă vei descoperi arta rustică și istoria covorului moldovenesc și a costumului popular. Tot aici poți afla informații despre evoluția portului basarabean. În incinta complexului de meșteșugari vei avea posibilitatea să vizitezi: o sală de expoziție, Muzeul țesăturilor autentice, Casa Mare – un model de odaie din casele țărănești, un centru de instruire în domeniul meșteșugurilor populare. Pentru a recrea cât mai original stilul de viață al basarabenilor, în incinta complexului aveți șansa să vedeți cum gospodinele realizează în timp real covoarele și porturile moldovenești.

Conacul lui Manuc Bei

conacc

Un alt obiectiv turistic de interes pentru turiștii care vin în Republica Moldova este Conacul lui Manuc Bei. Acesta este amplasat la cca 40 km de Chișinău, în orașul Hâncești. Palatul Manuc Bei, are două niveluri. Puteți vizita aici Clădirea contesei, Castelul vânătoresc, Casa vechilului, Turnul de veghe, Biserica armenească, fântâna arteziană, grajdurile și galeriile subterane care încep din apropierea conacului și se extind sub tot orașul Hîncești.

Istoria Palatului Manuc Bei începe încă din 1812, atunci când, după terminarea războiului ruso-turc din 1806–1812, Manuc Bei părăsește Bucureștiul și își lasă numeroasele sale afaceri pe mâinile unor oameni de încredere. Se mută pentru o scurtă perioadă la Sibiu, apoi, în anul 1815, Manuc se mută cu familia sa la Chișinău, în Basarabia, unde cumpără cu 300.000 de lei de aur moșia Hîncești. Construcția conacului a început sub conducerea fiului său Murat (Ivan) și a fost terminată abia între 1858 și 1861 de către nepotul său, Grigore. Cei doi au construit un castel în stil francez de o frumusețe uimitoare, cu o grădină de iarnă, turnuri de pază și un parc imens. În anul 1986, în urma unui cutremur fatal, conacul a fost distrus. De la începutul anilor 1970 și până în 2013 conacul a suferit o serie de schimbări și renovări, iar la ora actuală este deschis turiștilor. Palatul a fost construit după proiectul arhitectului Alexandru Bernardazzi și se presupune că ar fi fost decorat pe interior în patru stiluri: armenesc, turcesc, moldovenesc și european și că podurile unor încăperi au fost pictate de pictorul Ivan Aivazovski. De asemenea, multe obiecte de mobilier au fost aduse din Odessa, unde Manuc Bei mai avea un palat. O altă parte din mobilier a fost realizată în Italia, după câteva modele originale. Pentru a reda din nou în detaliu stilul autentic perioadei secolului XIX au muncit peste 60 de specialiști, atât meșteri din Moldova, cât și din România.

Castelul MIMI

castel mimiiid

Un alt monument istoric care te va face să pătrunzi într-o lume de basm este Castelul MIMI, singurul din Republica Moldova. Acesta este amplasat la 40 km de Chișinău, în satul Bulboaca, și face parte din categoria celor mai frumoase atracții turistice din Moldova. Construcția conacului, inițiată din ordinul politicianului basarabean Constantin Mimi, a fost finalizată în anul 1900. Arhitectura acestuia este inspirată din arhitectura franceză deoarece Constantin Mimi studiase viticultura și vinificația la Montpellier. Se consideră că acest conac a fost primul „chateau“ adevărat din Basarabia. În anul 2011 a început renovarea întregului conac, iar în 2016, după finisajele realizate, a căpătat numele de castel. În prezent, în incinta Castelului Mimi se află un muzeu cu obiecte moldovenești, o galerie de artă cu tablouri contemporane, o sală de conferințe, un hotel, un restaurant, câteva ateliere de creație de arte populare și pentru gătit, precum și săli pentru evenimente. De asemenea, castelul dispune de două săli de degustări pentru turiști (pot servi mâncare tradițională) și șase hale în beci printre care se pot plimba vizitatorii. Totodată, la Castelul Mimi au loc și prezentări ale istoriei vinificației. Se spune despre Constantin Mimi că și-a dedicat viața vinului. Acesta a descoperit și a aplicat cunoștințe dobândite în Europa de Vest și astfel a reușit să producă vinuri excelente la standarde înalte, iar tehnologia acestuia s-a păstrat și astăzi. De aceea Castelul Mimi este inclus în top 15 cele mai frumoase vinării din lume, iar vinul Mimi, cu siguranță, merită încercat.

Liliana Postica

Suntem la început de iarnă, iar odată cu venirea acesteia simțim tot mai aproape magia Sărbătorilor. Probabil, atunci când vorbim despre magia Sărbătorilor de iarnă ne ducem cu gândul la momentele petrecute alături de cei dragi. Inevitabil, aceste gânduri îmi stârnesc o nostalgie și un dor de casă. Pe partea cealaltă a malului râului Prut se află Republica Moldova, locul unde am copilărit. Acum, ca și în copilărie, aștept Crăciunul cu nerăbdare. Atmosfera de poveste care caracterizează această sărbătoare mă învăluie cu cele mai frumoase sentimente deoarece farmecul Crăciunului rămâne unic, an de an.

Păstrarea luminii, un obicei străvechi din Ajun

În Republica Moldova, o parte dintre basarabeni celebrează nașterea de acum două mii de ani a lui Hristos pe 7 ianuarie, când are loc Crăciunul pe stil vechi, așa cum îl denumim noi (la fel ca în Rusia și Ucraina). O altă parte dintre basarabeni celebrează pe 25 decembrie Crăciunul pe stil nou (declarat sărbătoare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova), precum creștinii din celelalte țări europene.

În calendarul ortodox, perioada cuprinsă între 15 noiembrie și 24 decembrie este de post pentru creștinii ce celebrează Crăciunul pe stil nou. Pentru cei care serbează Crăciunul pe stil vechi zilele de post încep din 28 noiembrie și se termină pe 6 ianuarie, ultima zi fiind Ajunul Crăciunului. Acest post este considerat de Biserica Ortodoxă o pregătire a credincioșilor pentru bucuria sărbătorii Nașterii Mântuitorului.

Deși Crăciunul din Republica Moldova este celebrat atât pe stil nou, cât și vechi, tradițiile și obiceiurile s-au transmis din strămoși. Una dintre cele mai vechi tradiții este „păstrarea luminii“. În seara de Ajun, moldovenii aprind lumânări sau chiar aprind un rug din bușteni pentru a menține cât mai mult lumina ce exprimă nevinovăția, curățenia și iubirea pe care a adus-o Nașterea Mântuitorului. Un alt obicei este colindatul. Copiii din sate, dar și o parte dintre copiii de la oraș, îmbrăcați în cămăși naționale, merg în seara de Crăciun din casă în casă cu steaua și colinde în care se vestește nașterea Mântuitorului. Majoritatea colindelor încep cu: „Steaua sus răsare,/ Ca o taină mare“, evocând astfel momentul când, la nașterea lui Iisus, s-a ivit pe cer o stea care i-a călăuzit pe cei trei magi la locul nașterii. În schimb, găzdașii bucură copiii cu dulciuri, fructe sau chiar cu bani.

Bucătăria moldovenească

Despre bucătăria moldovenească s-a scris în cărți ca fiind una cu cele mai atractive mâncăruri și băuturi. Iar cei care gustă măcar o dată din bucatele moldovenești rămân cu siguranță cuceriți. Masa de Crăciun este lăsată pe mâinele gospodinelor. În Ajun femeile coc bucăţi de aluat, modelate în formă de opt (incomplete), purtând numele de „Crăciunei“. În vremuri străvechi, aceștia erau prima dată gustați de bărbații casei, mai apoi erau agățați lângă icoană, iar în primăvară, Crăciuneii urmau să fie împărțiți vitelor pentru a fi sănătoase. Masa de Ajun, este întotdeauna împodobită cu bucate de post și niciunul dintre cei ai casei nu gustă din felurile de mâncare și nu cinstește un pahar cu vin până ce preotul nu binecuvântează masa. În ziua Crăciun, dacă te vei așeza la o masă cu moldoveni, cu siguranță vei observa că nu lipsesc sarmalele, friptura de porc sau pârjoalele, pregătite după rețete moldovenești. Majoritatea bucatelor de pe masa de Crăciun sunt preparate din carne de porc, ceea ce simbolizează dorinţa de a avea un trai îmbelşugat. De asemenea, basarabenii obișnuiesc să servească și mămăligă, căreia îi sunt atribuite conotații aproape magice.

Bradul de Crăciun

Îmi amintesc și acum că cel mai așteptat moment era împodobirea pomului de Crăciun. Parfumul brazilor (pe lângă parfumul portocalelor), inconfundabil, face parte din spiritul Crăciunului. În Ajun, în casele moldovenilor bradul este împodobit cu luminițe și cele mai frumoase jucării, iar la sate s-a păstrat de la bunici tradiția de a împodobi bradul cu dulciuri. Totodată, nu lipsesc ornamentele de culoare roșie, aceasta simbolizând sângele lui Iisus, iubire necondiționată, energie și bucuria acestei sărbători. Sub brad sunt nelipsite cadourile, alese cu grijă de cei dragi. Zilele sunt numărate până la Crăciun, iar luminițele din București deja mă trimit cu gândul la o poveste. Aștept cu nerăbdare să îmi revăd familia și să simt adevăratul sens al Magiei Crăciunului. Tu la ce te gândești atunci când auzi cuvântul Crăciun?

Liliana Postica

PRIAevents vă invită să luați parte la unica Gala a Fermierilor din Republica Moldova in 24 septembrie 2021, un eveniment deosebit, care mai ales in acest an, în premieră, este conceput pentru a celebra și aplauda realizările remarcabile ale acelor fermieri care aduc o contribuție semnificativă la agricultura din Republica Moldova, care sunt exemple de urmat.

Mulțumim tuturor partenerilor noștri, care susțin astfel fermierii din Republica Moldova.

Astfel, vom organiza cel mai important eveniment destinat agriculturii și creșterii acesteia, dar si dezvoltării fermierilor din Republica Moldova din acest an și puteți urmări LIVE transmisiunea galei de premiere si a discursurilor  care vor avea loc on-site.

Partenerii evenimentului sunt: Kaufland Moldova, FinComBank, Smart Credit, Federatia Nationala a Fermierilor și Grawe Asigurari.
 
Dezbatem alături de fermieri, autorități si companii conexe si găsim cele mai bune soluții pentru aceste momente de încercare, dar descoperim și oportunitățile pe care le pot avea.

Ceremonia de Premiere va avea loc la Radisson Blu Chisinau si va fi transmisa live pe Facebook PRIAEvents, dar si pe paginile partenerilor noștri. Cca 10,000 de oameni vor urmări acest eveniment.

Așadar, vă invităm la unica Ceremonie de Premiere a Fermierilor din Republica Moldova din acest an!

Printre temele foarte importante pe care le vom aborda enumerăm:

- Ce masuri concrete ia statul pentru companiile din agricultură – ferme, procesatori si producători?
- Care este bilanțul pentru 2020? Cum prevedem că va fi anul agricol 2021?
- Cum ne putem pregăti din timp ca sa fie un 2021 cu mai multe rezultate?
- Agricultura de precizie - folosirea tehnologiei pentru a eficientiza costurile în procesul de producție agricolă
- Agricultura bio. Se poate dezvolta mai repede?
- Ce provocări si ce oportunități sunt pentru agricultura in aceasta perioada?
- Fondurile europene sau alte modalități de finanțare pentru fermieri
- Ce spun consultanții si avocații? Cum pot ajuta prin expertiza lor?
- Cum sunt finanțate fermele de familie si fermele mai mari din Republica Moldova?
- Cum se face pregătirea forței de munca in acest domeniu?
- Rolul asociațiilor și clusterelor agricole
- Cu ce provocări se confruntă fermierii români în agricultură? De ce au nevoie pentru a-și crește afacerile?
- Care sunt poveștile lor de succes? Cum au învățat să facă business și cum ne pot împărtăși din experiența lor? Ce sfaturi au pentru cei care se vor să înceapă un business în sectorul agricol?

Premiile recunosc și recompensează excelența, încurajează inovarea și creează un mediu de lucru care inspiră creativitatea și schimbul de bune practici. Apreciem, de asemenea, crearea locurilor de muncă, implicarea în comunitate, tinerii fermieri, femeile din agricultură.

Pentru câștigători, primirea unui astfel de premiu , mai ales în aceasta perioadă, când activitatea fermierilor este una de importanță crucială, este un moment foarte special.

Ceremonia Pria Gala Fermierilor din Moldova este un eveniment major pentru agricultură și o sărbătoare a tot ceea ce este minunat în agricultura moldoveană.

Acest eveniment face parte din seria evenimentelor de succes organizate de către PRIAevents în Republica Moldova si Romania.

Gânduri de peste Prut

Nu m-am gândit niciodată că suntem atât de asemănători și diferiți în același timp, zic despre noi, basarabenii, românii. Poate e total greșit să fac o distincție acum însă, deși suntem frați prin sânge și istorie, totuși granițe ne despart. Astfel, educația și cultura noastră, a moldovenilor de peste Prut, este puțin diferită față de românii de aici, deși tradițiile sunt aceleași.

Nu pot să afirm ferm că am ajuns pe partea cealaltă de Prut doar cu sentimentul de admirație pentru poporul român; lipsa oportunităților de studii calificate din R. Moldova m-a îndemnat să aleg acest drum sau așa mi-a fost destinul... Astfel, călătoria spre o altă lume pentru mine începe de pe băncile facultății.

De când am plecat de acasă, percepția mea că studenții români sunt aroganți m-a făcut să mă integrez mai greu printre colegii noi. Însă, am rămas plăcut surprinsă atunci când am fost salutată într-un mod călduros, făcându-mă să înțeleg într-un final că aveam o părere greșită.

Pentru început, cea mai grea etapă a fost să înțeleg limba română. Pare puțin ciudat deoarece vorbim aceeași limbă, însă faptul că R. Moldova a fost rusificată încă din perioada comunistă își lasă amprenta peste tineri și acum. Nu pot observa, încă, dacă m-am despărțit complet de cuvintele rusești din rutina mea zilnică „Privet“ (Bună!), „Paka“ (La revedere), „Șto delaeș“ (Ce faci?) dar sunt ferm convinsă că am învățat mult mai multe din complexitatea limbii române aflându-mă aici.

De asemenea, mi-a atras atenția faptul că există o legătură mult mai strânsă dintre profesor și elev/student. Tinerii au libertate de exprimare în comparație cu Republica Moldova; astfel, am putut simți că sunt ascultată de cei din jur, iar părerea mea chiar contează. Spun asta cu regret pentru cei de acasă, formați să le fie „frică“ să spună ceea ce gândesc. Dar mă întreb și acum, frică de cine? Și de ce? Probabil educația stanilistă ne va urmări pentru mult timp.

Nu știu dacă m-am obișnuit complet cu ritmul de București... Aglomerația de aici mă face să alerg în urma timpului, nu îmi ajunge niciodată sau nu îl gestionez eu corect. Îmi place România; pe lângă arhitectura frumoasă, locurile frumoase de aici, oamenii sunt la fel de primitori ca și cei de la mine. Dar, în fiecare seară, gândul îmi este acasă... Pentru că nicăieri nu-i ca acasă.

Liliana Postică,
moldoveancă din Republica Moldova

Factorii cheie ai acestui succes au fost lansarea de produse inovative- genetică de top pentru semințe și soluții avansate de protecția plantelor.

“Compania internațională de cercetare și dezvoltare agricolă Corteva Agriscience a demonstrat o creștere rapidă a afacerii sale în România și Moldova în primul trimestru al anului 2021, cu 19% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut”, a subliniat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience în România și Moldova, cu ocazia evenimentului  Media Club organizat pe 4 iunie 2021.

„Afacerea cu semințe din România a demonstrat o creștere de 17% susținută de vânzarea hibrizilor cu genetică de înaltă calitate. Hibrizii de porumb din gama Optimum® AQUAmax® au adus extraperformanțe de producție pentru fermierii români.” a declarat Jean Ionescu.

„Ca și noutăți, vom adăuga în portofoliu 5 hibrizi în fiecare an, iar în 2021 Corteva a lansat în România Sclerotinia Protector, o tehnologie unică aplicată culturii de rapiță. După mai bine de 10 ani, cercetătorii Corteva aduc pe câmp o combinație de hibrizi cu potențial înalt de producție plus toleranță la Sclerotinia, în același produs, în același sac de semințe. Obiectivul Corteva este să ajute fermierii români să obțină producții mai mari și mai stabile, pe fiecare hectar de teren cultivat.” a adăugat directorul Corteva.

Vânzările de produse de protecție a plantelor au crescut în România cu 27% în primul trimestru, mult mai rapid decât creșterea medie a segmentului de produse de protecție a culturilor din Europa Centrală (11%). Creșterea semnificativă s-a datorat portofoliului mixt de erbicide pentru cereale păioase: Bizon™, Floramix™, Pallas™, Pixxaro™ Super, portofoliului puternic de erbicide pentru cultura de rapiță: Gallera™ Super și Korvetto™ care are în compoziție molecula Arylex™ active. De asemenea, o contribuție majoră a rezultatelor s-a datorat produselor pentru tratamentul semințelor derivate din surse naturale, utilizate de fermierii români începând cu 2019 pe mai mult de 1,5 milioane de hectare. Molecule inovatoare precum Spinetoram, Isoclast™ active și Zorvec® active și-au adus contribuția pentru această creștere importantă în segmentul de produse de protecția plantelor.

În Moldova, segmentul de produse de protecție a culturilor a demonstrat o creștere cu 19%, iar segmentul de Semințe a crescut cu 1%.

„Corteva ca continua să ofere fermierilor românii și celor din Rep. Moldova genetică de ultimă generație, soluții inovatoare de protecție a culturilor, agricultură digitală, astfel încât să obținem rezultate excepționale și să ne atingem întregul potențial”, a comentat Jean Ionescu.

„Corteva a avut un start foarte puternic în 2021, bazându-ne pe impulsul substanțial pe care l-am adus odată cu închiderea anului 2020. Europa Centrală a depășit creșterea medie a EMEA. Afacerea noastră a crescut cu + 10% organic în comparație cu primul trimestru din 2020 ”, a comentat Jean Philippe Riffat, Commercial Unit Leader Europa Centrală.

„In ceea ce privește lunile următoare, se întrevede o prognoză pozitivă. Industria agricolă globală se recuperează cu stocuri finale mai mici, o îmbunătățire a comerțului global determinat de cererea din China care va duce la creșterea suprafețelor cultivate. În cele din urmă, prețurile record ale produselor agricole ar trebui să ne ajute să susținem veniturile fermierilor și ne așteptăm să valorificăm fundamentele pozitive ale pieței și punctele forte concurențiale”, a adăugat Jean Philippe Riffat.

După anunțarea rezultatelor financiare, în cadrul evenimentul Media Club a fost anunțată relansarea programului TalentA_2021, program pe care Corteva Agriscience îl organizează pentru doamnele fermier al doilea an consecutiv, ca parte a Obiectivelor sale de durabilitate.

Implementat cu succes anul trecut, în 2021 Corteva Agriscience a decis să crească valoarea premiilor la 15.000 USD, pentru a facilita implementarea celor mai bune planuri de afaceri.

„Prima ediție a programului TalentA a demonstrat dorința femeilor din mediul rural de a inova și implementa programe pentru dezvoltarea comunităților lor. Având în vedere rezultatele și răspunsul pozitiv al primilor absolvenți, Corteva Agriscience a decis să crească valoarea premiilor în 2021. Continuăm să ne adresăm doamnelor  din mediul rural pentru că dorim să sprijinim îmbunătățirea calității vieții în aceste zone. Cu acest program, Corteva le oferă acces la informații și finanțare, dar și sprijin pentru dezvoltarea și modernizarea afacerii lor, pentru a o face competitivă, productivă și creativă”, a declarat Maria Cîrjă - Marketing Manager  Corteva Agriscience România și Moldova

La 250 km de Galați, pe partea cealaltă a hotarului Republicii Moldova, se află Leova, un oraș micuț cu 10.000 de locuitori amplasat în partea de sud-vest a Republicii. Orașul se întinde pe râul Prut, iar la granițele acestuia se află vestitul monument istoric Valul lui Traian.

Leova dispune de 6 instuții de învățământ: 2 grădinițe, școală internat, școală profesională și 2 licee. De asemenea, autoritățile orașului le-au asigurat cu cămine pentru toți elevii atât din orașul Leova, cât și localitățile apropiate. În mijlocul orașului se află biblioteca orășenească ce are în componență o sală de lectură dotată cu calculatoare și o sală de împrumut cărți. Astfel elevii au posibilitatea de a studia acasă.

De asemenea, locuitorii au asigurată grija pentru sănătate. Orașul dispune de medici calificați la Spitalul Orășenesc Leova, precum și de o instituție publică de sănătate stomatologică. Spitalele au program non-stop pentru a se asigura că locuitorii primesc ajutorul necesar la timp. 

Leovenii țin la istoria baștinilor, de aceea muzeul orășenesc prezintă exponate tradiționale moldovenești și obiecte vechi inclusiv încă din cel de-al Doilea Război Mondial.

Și, nu în ultimul rând, Leova se mândrește cu Școala de Arte „Ion Aldea Teodorovici“, școala unde artiștii naționali Ion și Doina Aldea Teodorovici și-au descoperit pentru prima dată dragostea pentru muzică. Aceasta oferă o gamă variată de cursuri prin care tinerii își dezvoltă calitățile cultural muzicale. Profesorii oferă ore de pian, vioară, canto, saxofon, țambal, dansuri, pictură etc.

În zilele de weekend leovenii își petrec momentele de relaxare în parcul orășenesc, care dispune atât de terenuri de joacă pentru copiii, cât și restaurante frumos amenajate.

Liliana Postica

Luni, 29 martie 2021, România, împreună cu Republica Moldova, au depus dosarul multinațional „Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pentru înscrierea elementului în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial a umanității UNESCO.

Dosarul a fost realizat cu participarea grupurilor naționale de experți din România și Republica Moldova, elaborarea sa fiind coordonată de către Ministerul Culturii din România. Din grupul de lucru al Ministerului Culturii din România au făcut parte experți, profesori ai Facultății de Litere a Universității București, cercetători ai Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” , al Academiei Române, dar și cercetători și muzeografi ai Muzeului Național al Țăranului Român, Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeului Olteniei, Complexul Național Muzeal ASTRA - Sibiu și Muzeul de Etnografie Brașov.

În perioada 2020-2021, experții din cele două țări au desfășurat o activitate susținută de documentare, cercetare, filmare și repertoriere a purtătoarelor de competențe din mai multe zone. Au fost astfel urmărite evoluția și viabilitatea tehnicilor de realizare a cămășii cu altiță în actualele comunități rurale și urbane din România și Republica Moldova.

Elementul „Cămașa cu altiță” figurează în Repertoriul Patrimoniului Cultural Imaterial din România, vol. 1, 2009, ediție tipărită și online. În luna ianuarie 2021, s-a elaborat documentul de înscriere a elementului de patrimoniu cultural „Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România” în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu. Acesta a fost realizat de experți din cadrul Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii, în colaborare cu specialiști cercetători științifici, etnologi și teoreticieni de artă.

Fișa de Inventar a Artei cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România a fost inclusă în Inventarul Național al elementelor Patrimoniului Cultural Imaterial Pentru România, organismul științific de specialitate din cadrul Institutului Național al Patrimoniului, din subordinea Ministerului Culturii. 

Documentele reunite în dosarul de candidatură UNESCO ilustrează complexitatea problematicii acestui element reunind următoarele aspecte: denumirile locale/regionale ale elementului și arealul de manifestare, punctându-se croiul și tipologia cămășii cu altiță, răspândirea elementului pe teritoriul României în secolele al XIX-lea și al XX-lea, cu transpunerea cartografică, în conformitate cu Atlasul Etnografic al României, vol. IV, Portul.

De asemenea, dosarul cuprinde viabilitatea elementului în prezent și prezintă răspândirea, pe teritoriul României, a practicilor și tehnicilor legate de coaserea și purtarea cămășilor cu altiță. Reperele istoriografice și etnografice completează imaginea elementului din perspectivă temporală, demonstrând importanța sa atât în viața comunităților rurale, cât și a elitelor.

Sunt prezentate etimologia cuvântului altiță, diversitatea regională a elementului, cu menționarea materiilor prime, a instrumentarului de lucru, a croiului, a modalităților de structurare a decorului, a motivelor decorative, a tratării lor plastice și a cromaticii.

Un loc aparte a fost alocat prezentării elementelor socio-culturale asociate cămășii cu altiță, funcției sale comunicaționale, stării actuale a elementului, precum și cadrului general de protejare, conservare și salvgardare a acestuia, cu măsurile generale și punctuale.

Studiul comparativ privind materiile prime, tipurile de croi, structura, decorul, ornamentele și cromatica s-a făcut spațial și temporal. Cercetările zonelor etnografice de manifestare a cămășii cu altiță au atestat răspândirea acesteia, în prezent, în Moldova, Bucovina, Oltenia, Muntenia și sudul Transilvaniei și au oferit detalii semnificative cu privire la existența vie a elementului. Documentul semnalează continuitatea artei cămășii cu altiță pe teritoriul României și în Moldova de peste Prut, semnificativă pentru definirea sa ca marcă identitară menită să asigure coeziune și apartenență. Totodată, în dosar sunt menționate măsuri și strategii de conservare, protejare și salvgardare a elementului, precum și riscuri în legătură cu elementul și practicanții.

Dosarul de nominalizare va fi evaluat în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din noiembrie/decembrie 2022.

Mai multe informații despre Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România: https://patrimoniu.ro/images/imaterial/camasa-altita/camasa-altita.pdf 

Sursa: cultura.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, a luat măsura returnării unui transport de 1600 bucăți material săditor pomicol specia păr, (Pyrus communis), proveniența Republica Moldova, cu destinația finală Bulgaria.

Măsura a fost luată ca urmare a identificării organismului dăunător de carantină „Pear decline mycoplasm” (Declinul părului) . Intercepția a fost făcută, în intervalul 13-14 aprilie 2018, conform Ordinului ministrului 582 din 13 iulie 2007 privind stabilirea unei proceduri pentru notificarea intercepției unui transport de marfă sau a unui organism dăunător din țări terțe și care prezintă risc fitosanitar iminent.

Plantele de „Pyrus communis” destinate plantării, conform Hotărârii Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România sunt reglementate pentru controlul fitosanitar la import.

România are obligativitatea efectuării controlului fitosanitar în vederea respectării prevederilor legale. Având în vedere că destinația finală a transportului era Bulgaria, iar România ar fi fost doar țară de tranzit, nu poate fi vorba de un impact economic asupra țării noastre.

Sursa: madr.ro

  • Grație acestei salutare acțiuni, în diferite așezări basarabene sunt construite, în sistem de parteneriat, centre de cultură, muzee, biblioteci școlare, biserici, grădinițe și diferite alte obiective edilitare.

Cu câțiva ani în urmă, la inițiativa Consiliului Județean Prahova, a demarat o lăudabilă acțiune de înfrățire între comune și orașe din Prahova și administrații locale din Republica Moldova, care în prezent a ajuns să cuprindă aproape totalitatea comunelor și a orașelor din județ.

În legătură cu aceasta am avut un dialog, în exclusivitate pentru revista Lumea Satului, cu doamna Ludmila Sfârloagă, vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova, coordonatoare a acestei lăudabile și frumoase acțiuni.

– Am început acțiunea noastră la 27 august 2000 cu fostul județ Lăpușna și am continuat apoi cu raioanele formate după reforma administrativă a acelor ani din Basarabia. Acțiunea a fost repede îmbrățișată de ambele părți, astfel că în momentul de față aproape toate cele 86 de comune și cele 14 orașe din Prahova au ajuns să fie înfrățite cu diferite așezări din diferite zone ale Republicii Moldova, ne spune interlocutoarea noastră.

De remarcat că noi, cei de la CJ Prahova, avem astfel de acte de înfrățire cu șapte raioane. Astfel, municipiul Ploiești, cu raionul Hâncești, municipiul Câmpina și orașul Vălenii de Munte au fost înfrățite cu orașul și raionul Cimișlia.

Prahova dsc 1151 import

La rândul lor, acte de înfrățire au și orașele Boldești – Scăeni, Băicoi, Azuga, Bușteni, Sinaia, Breaza și Mizil cu diferite orașe și comune din Basarabia.

Asemenea acte au încheiat și un mare număr de comune din județul nostru. Între acestea menționăm comunele Gorgota, Lipănești, Măgurele, Dumbrăvești, Drajna, Cocorăștii Mislii, Albești Paleologu, Păulești, Ariceștii Rahtivani, Măneciu, Gornet, iar de curând comuna Chiojdeanca s-a înfrățit cu satul Căpriana, așezare apărută din vremea lui Ștefan cel Mare și Sfânt, cel care a și ctitorit aici celebra mănăstire, cu același nume, din spațiul de puternică românitate de peste Prut.

– Practic, în ce stadiu se află acum acțiunea de înfrățire?

– Se poate spune că acum este o veritabilă competiție între comunele și orașele Prahovei, care mai de care vor să încheie astfel de acte de înfrățire cu diferite localități basa­rabene, astfel că județul Prahova se află, în prezent, pe primul loc pe țară între județele României. Dar alături de noi, cei din Prahova, sunt și săteni și orășeni din județele Iași, Arad, Bistrița-Năsăud, Dâmbovița, Cluj și altele. Precizăm, de asemenea, că acțiunea de înfrățire este susținută și coordonată de către Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România.

– Ce efecte imediate au astfel de acte de înfrățire între comunele și orașele prahovene și cele din Basarabia?

– Da, acestea au efecte deosebite asupra vieții fraților din Basarabia. Astfel, prin acțiuni în sistem de parteneriat, au fost și continuă să fie realizate numeroase obiective de cultură și artă, construcții social-culturale. Foarte important este și faptul că acțiunea de înfrățire este susținută atât prin donați, cât și prin colecte de fonduri. La donația de la sfârșitul anului 2017 au fost strânse câteva zeci de mii de lei moldovenești.

prahova dsc 1157 qpr

– Puteți menționa unele dintre reușitele notabile ale prahovenilor?

– Da. Bunăoară, CJ Prahova a realizat în orașul Hâncești Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului raional și Sala de conferințe „Constantin Stere“ din același oraș, iar în orașul Cimișlia au fost realizate: Muzeul de istorie și civilizație românească, precum și insolitul obiectiv edilitar denumit „Scările Prahovei“. Totodată, tot noi, cei de la CJ Prahova, am asigurat și dotarea cu mobilier și cărți a Bibliotecii orășenești din Cimișlia. La rândul său, Primăria Câmpina finanțează construirea unei biserici. În același timp, Primăria comunei Măneciu asigură pentru raionul Cimișlia alimentarea cu apă a unor localități din zonă. Tot grație CJ Prahova asigură cărți și mobilier pentru Biblioteca raională „Antonie Plămădeală“ din raionul Călărași. În curând, tot la Călărași, urmează să fie dezvelite statuia lui Mihai Viteazul și cea a lui Alexandru Ioan Cuza. Iar în comuna Ipoteni din același raion va fi construită și o grădiniță.

– Cum potoliți setea de carte a basarabenilor?

– Prin donații masive de carte românească la fiecare deplasare de a noastră , dar și a delegațiilor comunelor și orașelor înfrățite. La toate acestea se mai alătură și frecvente donații de carte de literatură din partea Bibliotecii județene Nicolae Iorga – Ploiești.

– Există și alte obiective?

– Avem, în vedere acum și alte solicitări de aici în plan cultural, așa cum sunt ridicarea mai multor statui. Pe lângă statuile lui Mihai Viteazul și ale lui Al. I. Cuza, în orașul Călărași vor mai fi realizate, în curând, busturile lui Ion Inculeț și al   lui Pantelimom Halippa.

prahova dsc 1166 qpr

– Ce mai aveți în vedere în perioada următoare?

– Acum, principala noastră preocupare este susținerea acțiunilor de UNIRE a Republicii Moldova cu România.

– Însă mai este ceva timp până atunci...

– Într-adevăr. Noi muncim, pe mai departe, pentru deplina reușită a acțiunilor noastre comune.

– Vă dorim mult succes!

Dialog realizat de Cristea BOCIOACĂ

prahova dsc 1170 qpr

Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România (ACEBOP) își exprimă îngrijorarea față de modul în care țara vecină înțelege să comunice informații importante în relațiile comerciale dintre România și Republica Moldova – mai ales când este vorba de animale vii! Oare nu sunt suficiente fondurile pe care le plătim Moldovei să se pună la punct?

„Suntem în alertă de două zile pe fondul situației revoltătoare din vama Albița unde s-a blocat un export de porci, fără a se lua în considerare ce se întâmplă cu animalele din camion. Ca urmare, din cauza unui vid legislativ și a unui sistem informatic care nu permite redirecționarea animalelor, circa 200 de porci se află în situația de a muri de frig, foame și sete, cu pierderi însemnate pentru fermierul român. În urmă cu 4 zile același fermier a mai făcut un transport de porci în R. Moldova. Nu înțeleg cum este posibil ca în doar câteva zile porcii proveniți din același lot, de la același furnizor să nu mai fie acceptați pentru livrare pe teritoriul țării vecine” – spune Dr. Mary Pană, președinte ACEBOP.

Transportul cu 200 de capete porcine a primit permisiunea din partea DSVSA Vaslui pentru trecerea spre R. Moldova. Vama moldovenească a respins transportul din motive comerciale, explicând că au interdicție să primească porci din UE. Este vorba despre un ordin apărut peste noapte, care nu a fost adus la cunoștință autorităților din România. ACEBOP a contactat toate instituțiile responsabile și solicită intervenția de urgență a domnului Ministru Petre Daea pentru rezolvarea acestui caz fără precedent în istoria comunitară a României. 

“Suntem deja asaltați de întrebări din partea ONG-urilor, pentru că vorbim aici de bunăstarea animalelor și felul în care sunt tratate pe timpul transportului. Fermierul nostru este disperat că nu reușește să înțeleagă ce se întâmplă, animalele fiind blocate  între cele două granițe. În același timp, autoritățile române spun că sistemul informatic TRACES nu permite reorientarea animalelor pe traseul spre un abator din România în vederea abatorizării. Până la această oră, nu avem o rezolvare, situația ne depășește. Știm că animalele au fost totuși descărcate în vama românească. Încercăm să rezolvăm problema alături de autorități, dar multe telefoane sunt închise, responsabilitatea pare o noțiune greu de înțeles. Să nu uităm totuși că sunt porcii României, care se află pe teritoriu românesc„ – mai completează Președintele ACEBOP.

Începând cu data de 1 ianuarie, 2017, Institutul de Fitotehnie “Porumbeni” a devenit oficial Membru Onorific al Alianței Industriei Semințelor din România (AISR). Adunarea Generală al Alianței, a analizat şi acceptat cu unanimitate de voturi cererea Institutului de Fitotehnie “Porumbeni” de afiliere la AISR apreciind activitatea de cercetare a Insitutului precum si relaţiile de bună colaborare cu Romania şi a considerat ca viitoarea colaborare între Institutul de Fitotehnie “Porumbeni” şi AISR, care reprezintă peste 75% din piața românească de semințe va fi binevenită pentru ambii parteneri. Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” întruneşte 7 laboratoare, în care activează 32 cercetători ştiinţifici. Direcţia principală de activitate a Institutului este ameliorarea şi producerea seminţelor de bază, prebază şi perfecţionarea tehnologiilor de cultivare a porumbului şi tutunului și are colaborării cu Centre ştiinţifice recunoscute din Federaţia Rusă, Ukraina, Belarusi, Kîrgîzstan, Kazahstan şi România pentru ameliorarea și creearea hibrizilor performanţi de porumb.

Alianța Industriei Semințelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta o voce a industriei de semințe din România și de a asigura un dialog deschis și permanent cu toate asociațiile profesionale și patronale din agricultura romanească, precum și cu autoritațile, în procesul de reglementare a semințelor certificate din țara noastră.

Membrii Alianței Industriei Semințelor din România reprezinta  peste 70% din piața domestică, reunind zece mari companii (Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, RAGT și Syngenta), care produc, testează și comercializaează semințe de calitate, adaptate condițiilor de cultura din țara noastră, oferind soluții durabile fermierilor. Începând cu anul 2016, Alianța Industriei Semințelor din România are ca membru și Institul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea.

Dacă italienii spun că toate drumurile duc la Roma, moldovenii spun că în țara lor toate drumurile duc la Cricova. Și pe bună dreptate pentru că orașul subteran este unul dintre acele locuri pe care trebuie să le vizitezi cel puțin o dată în viață. Arheologia și arta vinificației, la care se adaugă butoaiele gigant, milioanele de sticle pline, străzile cu nume de vinuri și sala de cinema sunt elementele care și-au dat mâna, oferindu-ne astăzi un loc unic în lume.

Din dragoste pentru vin și tradiție

Încă din parcarea cramei poţi afla detalii despre locul pe care urmează să îl vizitezi, însă cu adevărat informat vei fi din momentul în care ești invitat să te urci în mașinuța care te va plimba pe străzile orașului subteran, unul deloc mic pentru că, după cum atrage ghidul atenția încă de la început, „dacă am reuni toate străzile, am putea avea o stradă cu o lungime de peste 100 de km“. Până la prima oprire acesta se asigură că știi datele importante din istoricul cramei: încă din secolul al XIV-lea aici exista o mină din care se extrăgea piatra care ulterior era folosită pentru construcția caselor de pe tot teritoriul țării. În anul 1947, academicianul Petru Ungureanu a realizat un experiment pentru a observa cum se păstrează vinul în mină și a constatat faptul că se regăsesc aici cele mai bune condiții. În următorii ani s-au realizat alte experimente și așa s-a ajuns la crearea unei uriaşe crame şi depozit. La prima staţionare te poziționezi lângă butoaiele de stejar unde vinul este pus la învechit, iar străzile poartă numele vinului pe care îl depozitează: Fetească, Cabernet ș.a.m.d.

Plimbarea este cu adevărat palpitantă mai ales prin faptul că, înaintând printre hrube, te îndrepţi spre centrul pământului, la figurat vorbind, însă la un moment dat ajungi chiar și la adâncimea de 100 de metri. Și nu ajungi oriunde, ci la cinema! Da, n-am greșit locul, ci chiar în orașul subteran există o astfel de destinaţie elegantă și modernă unde turiștii sunt invitați să vadă un filmuleț care rezumă istoria cramei și a combinatului de vinuri.

Tot de la ghidul excursiei vei afla cum se face șampania prin metoda champenoise, dar și prin metoda tradițională. Dacă ești norocos poți vedea la lucru și linia de șampanizare, un echipament modern, dar cu siguranță te vei întâlni cu una dintre cele 5 doamne remueur care învârte în fiecare zi, câte o optime de cerc, sticlele cu șampanie așezate în suporturi de lemn speciale.

Din vinotecă n-ai mai pleca!

Înainte de a ajunge în vinotecă ai posibilitatea de a admira un muzeu în care diverse obiecte, machete și tablouri prezintă scene din producerea vinului, momente de sărbătoare sau momente din viața țăranului care are mereu o carafă cu vin în preajmă. Dar când ajungi în vinotecă nu știi încotro să te uiți. Miile de sticle așezate cu rost formează colecția națională. Și începi să te plimbi, dar nu înainte de a admira cele două distincții importante acordate cramei: Ordinul Republicii Moldova, cea mai înaltă distincție din stat, primită în anul 2002, precum și declararea prin lege, în anul 2004, a combinatului și a beciurilor ca patrimoniul cultural-național al Republicii Moldova. Colecția a fost creată în anul 1954, iar de-a lungul vremii a ajuns să numere chiar și 1,3 milioane de sticle. Există și o colecție privată de vinuri ce aparțin președinților din mai multe țări de pe mapamond. Aceasta este cu atât mai valoroasă pentru că păstrează vinuri vechi, unele în ediție limitată, iar la loc de cinste este așezat cel mai important vin: Evreiesc de Paști – Ierusalim 1902. Pentru acest vin au existat și numeroase oferte, uneori fiind vorba despre sume astronomice, dar am aflat că nu este de vânzare, momentan, indiferent de suma pe care ar fi cineva dispus să o plătească.

De-a lungul timpului, beciurile de la Cricova au devenit o atracție pentru numeroase personalități ale vieții politice, mondene, sportive și culturale. Din acest motiv a fost înființat și un panou cu fotografii care ilustrează momente ale vizitatorilor.

După o astfel de excursie parcă e musai să deguști un vin de Cricova. Aşa că excursia continuă cu vizitarea sălilor de degustare amenajate sub diverse tematici. Sala Europeană, Sala Fundul Mării, Sala Casa Mare, Sala Prezidențială și Sala cu șemineu. Fiecare dintre ele spune o poveste, a vinului, a tradiției moldave și a istoriei, creând mediul perfect pentru a sorbi dintr-un pahar cu vin. Tot aici este amenajat și un restaurant modern, chiar de lux ar spune unii, semn că fiecare oportunitate trebuie valorificată pentru ca vinurile moldovenești să rămână cea mai importantă carte de vizită a Republicii Moldova.

La plecare sentimentele sunt contradictorii: ești încântat de ce ai văzut, dar indignat de faptul că ai fi vrut să stai mai mult, să faci mai multe poze și atunci îți spui: sigur am să revin! Și cu acest gând te poți îndrepta spre magazinul cu suveniruri de unde poți lua o amintire sau mai multe, dar neapărat și o sticlă de vin de Cricova.

GALERIE FOTO

Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr 11, 1-15 iunie 2016, paginile 54-55

Pentru că cercetarea este una dintre cheile evoluției, în anul 1973 avea să se înființeze în Republica Moldova Institutul de Cercetări Științifice pentru Porumb și Sorg al Asociației Științifice de Producere „Hibrid“.

Pe parcursul celor peste 40 de ani de la înființare, instituția a trecut prin numeroase reorganizări, ultima având loc în 2010, de când se numește Institutul de Fitoteh­nie Porumbeni. Astăzi, aproximativ 150 de angajați, dintre care 32 de cercetători științifici, lucrează în cele 7 laboratoare a căror activi­tate principală este orientată spre ame­liorarea și producerea semințelor bază, precum și spre perfecționarea tehnologiilor de cultivare a mai multor specii de plante.

Rezultatele muncii nu au întârziat să apară, iar omologarea hibrizilor peste hotare validează performanțele institutului.

Hibrizii de la Porumbeni au devenit disponibili din această primăvară și pentru fermierii români, iar introducerea lor pe piață nu poate fi decât de bun augur ținând cont de două aspecte: prețul mic și producțiile bogate.

Porumbul, prioritatea numărul 1

Activitatea Institutului de Fitotehnie Porumbeni se axează pe:

• crearea hibrizilor de porumb comun şi alimentar (pentru mălai);

• testarea şi evidenţierea hibrizilor de porumb cu adapta­bilitate specifică pentru zonele cu deficit de apă şi tem­peraturi ridicate;

• diversificarea genofondului de porumb prin utilizarea tehnologiilor moleculare, determinarea calităţii boabelor;

• perfecţionarea tehnologiei de producere a seminţelor;

• ajustarea tehnologiei de cultivare a noilor hibrizi la schimbările condiţiilor climaterice;

• testarea produselor de uz fitosanitar;

• instruirea cadrelor în domeniul culturilor de profil, pregătirea cadrelor ştiinţifice în domeniul ameliorării şi producerii de seminţe.

În Republica Moldova porumbul este principala specie cultivată; acesta este și unul dintre motivele pentru care a devenit și prioritatea institutului de la Porumbeni. Specialiștii moldoveni se ocupă cu cercetarea și implementarea în producere a hibrizilor cu adaptabilitate la schimbările climatice pentru întreaga suprafață agricolă a Republicii Moldova și nu numai deoarece anumiți hibrizi sunt omologați în alte 10 state.

„Cheia succesului creării hibrizilor rezistenți la secetă stă în banca de gene, iar noi avem această resursă. La crearea hibrizilor se utilizează procedura specific programată pentru condițiile de secetă, iar indicele principal care trebuie vizat este sistemul radicular. Acesta trebuie să fie profund pentru a putea explora o cantitate mai mare de sol şi utiliza la maximum resursa de apă. De asemenea, trebuie vizată și fiziologia plantei astfel încât să aibă frunze mai înguste şi un unghi de insercţie a acestora mai mic pentru a fi puțin expuse la soare.

Un alt aspect care contează este ca în perioada polenizărilor hibrizii să aibă polen viabil la orice temperatură, fie ea și foarte ridicată“, a specificat Vasile Maticiuc, director adjunct pe probleme științifice.

Anii trecuți, hibrizii de porumb marca Porumbeni au fost testați și la noi în țară, la Institutul pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor din România (ISTIS), precum și în unele ferme printre care ferma domnului Nicolae Sitaru, unde se organizează anual și Ziua Porumbului cu scopul de a observa performanțele mai multor hibrizi.

Pentru ca un hibrid să fie omologat pe piața din România trebuie să fie testat 3 ani, însă perioada poate fi redusă la 2 ani dacă rezultate se dovedesc a fi bune. Cei 3 hibrizi de la Porumbeni care au fost testați au înregistrat producții satisfăcătoare, depășind valorile înregistrate de martorii autohtoni, iar cel mai apreciat hibrid a fost Porumbeni 461 care a ajuns la o recoltă de 19 tone/ha. Astfel, hibrizii testați au trecut în data de 10 martie anul acesta de comisia de înregistrare și au fost incluși în Registrul de Stat al României. Utilizarea hibrizilor de la Porumbeni ar putea fi un atu important pentru fermieri, mai ales că prețul este mult mai la îndemână, iar recoltele se preconizează, conform testărilor, ca fiind cel puțin la nivelul hibrizilor deja existenți în piață, dar de ale căror costuri agricultorii se plâng adesea.

Proiecte moldo-nipone

Actualul director al institutului, dr. Pintilie Pârvan, a preluat în urmă cu puțin timp această funcție, însă performanțele nu au întârziat să apară, cele mai notabile fiind rezultatele colaborării moldo-nipone.

„Avem în derulare proiecte în colaborare cu Guvernul Japoniei. Ei ne-au selectat pentru a ne ocupa de creșterea culturilor energetice: salcia energetică, plopul energetic, paulownia și altele. Însă acesta ar fi doar unul dintre motivele colaborării moldo-nipone deoarece deja am implementat și un alt proiect. Am construit o fabrică de peleți unde folosim ca materie primă resturile de la culturile de grâu, floarea-soarelui, porumb, care până nu demult erau arse sau, în cel mai bun caz, incorporate în sol. Fabrica a fost construită și cu scopul de a distribui peleți școlilor și grădinițelor pe care japonezii le-au dotat cu centrale termice ce funcționează pe peleți. În acest an vrem să implementăm și un alt proiect care presupune cultivarea legumelor în sistem protejat cu surse energetice regenerabile“, a declarat directorul institutului.

GALERIE FOTO

Ion Banu
Loredana Larissa SOFRON

Marți, 26 aprilie 2016, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ministrul Achim Irimescu și omologul său din Republica Moldova, Eduard Grama, au semnat un Plan de acțiuni vizând colaborarea dintre cele două ministere pe domenii privind agricultura și industria alimentară.

Planul de acțiuni materializează Acordul bilateral semnat la 31 august 1999 între România și Republica Moldova și urmărește consolidarea relațiilor din domeniul agricol dintre cele două state pe mai multe sectoare.

Astfel, în perioada imediat următoare va fi organizat un grup de lucru mixt, constituit din reprezentanți ai ambelor părți, care va analiza evoluția cooperării între cele două state pe domeniile deja convenite prin Acordul bilateral semnat în 1999 și va identifica soluții de colaborare pe alte domenii și activități fructuoase pentru economiile celor două țări.

Sectoarele vizate de Planul de acțiuni:

  • Sectorul vegetal:
    - Armonizarea cadrului legislativ din domeniul producerii semințelor și materialului semicer la cerințele UE de control și certificare;
    - Schimb de experiență privind managementul riscurilor pentru a face față consecințelor economice produse de evenimentele climatice;
    - Schimb de experiență privind aplicarea tehnologiilor conservative de prelucrare a solului;
    - Încurajarea producătorilor din cele două state de a participa la proiecte și programe transfrontaliere în domeniul horticol;
    - Colaborare în domeniul fitosanitar;
    - Schimb de experiență privind elaborarea legislației privind stimularea producătorilor agricoli pentru înregistrarea produselor tradiționale și a produselor cu denumiri de origine, etc;
  • Sectorul veterinar și al siguranței alimentare (asigurarea de suport și consultanță pentru armonizarea legislației naționale cu cea comunitară în vederea implementării Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană)
  • Sectorul cercetare și formare profesională:
    - acordarea de asistență și consultanță pentru realizarea reformei în domeniul cercetare-dezvoltare;
    - schimb de experiență privind bunele plactici în domeniul formării profesionale.
  • sectorul viticultură și vinificație
    - schimb de experiență în implementarea registrului vitivinicol (RVV);
    - facilitarea contactelor în ceea ce privește materialul săditor și stimularea investițiilor în sectorul vitivinicol.
  • sectorul agriculturii ecologice (actualizarea legislației din domeniu).

De asemenea, Planul de acțiuni mai vizează acordarea de expertiză Republicii Moldova pe domeniul agențiilor de plăți, precum și a relațiilor internaționale sau a afacerilor europene.

A studiat arte plastice și a urmat Conservatorul de Stat din Chișinău. A predat ori a pregătit tinere talente în arta vocală populară. A adunat peste 15 ani de profesorat (ca lector, lector superior și conferențiar universitar) la Academia de Muzică, Teatru și Artă Plastică (fostul Conservator de Stat) din capitala Republicii Moldova. Și a cântat în tot acest răstimp pe scenele de-acasă, din ambele „acasă“, Moldova și România, apoi în Ucraina, Iugoslavia, Germania, Belgia, Rusia, Italia, Grecia, Emiratele Arabe Unite. Dar nu a cântat orice, oriunde și oricum. Poate că aici se face diferența: cântecului popular i-a dat dimensiunea de artă. Fiecare apariție pe scenă ori pe micul ecran este o creație în sine. Iar melodiile, aduse parcă din niște răscoliri și doruri neștiute, poartă o amprentă inconfundabilă și un nume: Zinaida Bolboceanu.

Născută în 1959, în comuna Opaci, județul Căușeni, undeva în sud-estul țării, aproape de granița cu Bugeacul administrat de Ucraina, Zinaida Bolboceanu manifestă de mică aptitudini artistice. Se mută cu părinții în apropierea Chișinăului pentru a urma cele mai bune școli de arte plastice. În facultate studiază arta populară vocală. În 1987 debutează la TV Moldova, iar în 1989 susține primul mare concert solo la Filarmonica de Stat. A colaborat cu taraful din Colicăuți, cu ansamblurile folclorice „Poenița“ (Cojușna), „Mărțișor“ (Chișinău), „Busuioc Moldovenesc“ (Chișinău), „Busuiocul“ (Bacău), a fost solistă a Teatrului Etnofolcloric „Ion Creangă“ etc. În România a câștigat definitiv inima publicului cu memorabilele evoluții în cadrul Grupului folcloric Ethnos.

Despre destinul artistic, carieră, oameni, întâmplări

Zinaida Bolboceanu s-a împărțit toată viața între cariera didactică și cea interpretativă. Sau mai degrabă le-a împletit într-un fel creativ unic, rezultând din această plămadă un repertoriu care o diferențiază, prin stil, versuri și linie melodică, de oricine altcineva. Astăzi a ajuns la un nivel artistic și profesional unanim recunoscut și apreciat de ascultători. Nu spunem și de către specialiști, domnia sa însăși fiind un reputat specialist. Privind în urmă, la episoadele care au condus-o prin viață la ceea ce este astăzi, prof. Zinaida Bolboceanu are o abordare unică: „Nu știu dacă cineva are un răspuns sută la sută obiectiv în explicarea anumitor reușite sau nereușite din viața personală. Intenționat sau nu se omit niște „virgule“ și astfel se denaturează realitatea. În multe cazuri, aceste „virgule“ ne-au schimbat sensul vieții și atitudinea noastră față de ea. Atât timp cât nu vom scoate la iveală toate faptele, toate persoanele prezente în viața noastră, povestirile rămân subiective, în care ne vom lăuda ori ne vom atribui niște succese sau ne vom plânge cât de greu am reușit fără vreun ajutor, invocând faptul că «m-am născut talentat» sau «am știut să muncesc», de aceea am reușit. Cine știe câte talente s-au stins nedescoperite? Cine știe cât au muncit unii oameni talentați, dar au rămas anonimi și săraci? Într-o viață gândiți-vă câtă lume ne-a ghidat, câți oameni am întâlnit, câte evenimente au intervenit și ne-au schimbat radical mersul ei, de multe ori în pofida voinței noastre... Suntem puși în fața examenelor vieții și, ca orice examen, trebuie susținut. Și atunci apare Măria Sa Întâmplarea care, desigur, e adusă de către cineva. Acest cineva, uneori cu numele uitat de noi sau poate necunoscut niciodată, a fost un medic, un profesor, un coleg, un vecin, un trecător. Cineva care ți-a dat un sfat, te-a avertizat de ceva, un cineva care te-a iubit sau ai iubit din umbră, ba chiar un om neprietenos care te-a ambiționat și ai vrut să-i demonstrezi că poți, cineva care ți-a oferit, spre completare, o sumă de bani la procurarea casei în care locuiești, să iei un bilet pentru a pleca în lume, unde ți-ai schimbat viața radical, cineva care te-a ajutat să ocupi un loc de muncă atunci când nu mai aveai nicio șansă... De câte ori sunt pomeniți în povestiri acești salvatori și creatori ai sorții noastre?“

În slujba culturii tradiționale

Dacă ar fi să se alcătuiască vreodată pentru folclorul românesc, tot folclorul românesc, indiferent din care parte a lumii ar fi cântat, o colecție de originalitate și autenticitate, piese precum „Of, inima me“, „Măi, Vasile“, „Cine aude gura mea“, „Of, leliță Mărioară“, „Iese lelea din bordei“, „Seară bună, eu mă duc“ n-ar avea cum să lipsească. În plus, Zinaida Bolboceanu face artă din fiecare apariție pe scenă, din fiecare cântec, din modul în care poartă costumul popular. Am întrebat-o pe artistă din ce resorturi interioare sau ale neamului nostru de dincolo de Prut a cules și a adus la lumină aceste nestemate folclorice: „Țin foarte mult la tradiții, obiceiuri, ritualuri, reguli care dau o ordine lucrurilor, nu-mi plac cărările bătute. Din această cauză de multe ori zic «nu» când toți zic «da» și invers, pentru că nu-mi plac șabloanele, ele ucid personalitatea și creativitatea. Mă conduc după criterii învățate de la părinți – frumos, nu urât; bine, nu rău – atribute pe care le-am conștientizat mai apoi în materie de estetică și etică, studiind arta plastică și arta vocala tradițională. Toată creația mea este ghidată de aceste criterii, ele primează, nicicum banul. Ele și-au pus amprenta asupra mea ca om, asupra perceperii rostului vieții mele în aceasta lume mare și agitată, dar și în formarea gustului artistic care stă la baza activității mele profesionale în slujba culturii tradiționale și nu în ultimul rând a celei pedagogice, pe care o practic de la vârstă de 20 de ani. Efectul s-a produs, dar cauzele n-am să mi le explic niciodată obiectiv deoarece ar însemna să-mi atribui numai mie mersul vieții. Factorul numărul unu, care nu depinde de conștiința noastră, dar e decisiv, ar fi un soi de destin – când, unde și cine ne-a născut, iar al doilea l-aș sintetiza în sintagma «oameni potriviți, la timpul potrivit»“.

Cu și despre țară – o rană deschisă

În prezent, ajunsă la apogeul unei cariere strălucite, în afară de muzică Zinaida Bolboceanu „arde“ pentru alte idealuri: „Am învățat să nu-mi fie frică de încercările vieții, să mă retrag când e cazul, să-mi recunosc vinovăția, să mă bucur și să prețuiesc puținul și să merg mereu mai departe. Am învățat să nu fiu mândră, să iert, să ajut când chiar nici eu nu am. Am învățat că unele decizii mă privesc personal și trebuie să fiu precaută, să nu deranjez pe alții, iar altele trebuie hotărâte pentru binele celor din jur, jertfindu-mă pe mine însămi. Apoi am învățat că, dacă faci bine, nu trebuie să aștepți răsplată, fiindcă nici eu, oricât nu mi-aș dori, niciodată n-am să fiu vrednică să-i răsplătesc pe binefăcătorii mei. Am învățat că, până la urmă, toate sunt trecătoare, că nimeni și nimic nu e veșnic, că trece una și vine alta, iar lupta nu ia sfârșit niciodată. Eu nu mă opresc, chiar dacă personal nu mai am nevoie de multe, dar lupt pentru alții, lupt pentru ȚARĂ, rana mea deschisă, și am să lupt câte zile voi avea. Vreau REÎNTREGIREA țării... Cu plecăciune și respect, cititorului care s-a aplecat asupra împărtășirii mele!“

Maria BOGDAN

Pagina 1 din 2
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti