Ziua Europeană a Parcurilor, sărbătorită anual pe 24 mai, este marcată de administrațiile celor 22 de parcuri naționale și naturale din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva prin mai multe evenimente, precum acțiuni de educație ecologică și conștientizare, cu o participare adaptată măsurilor de siguranță sanitară.

Ziua Europeană a Parcurilor a fost instituită în 1999 la inițiativa Federației Europene a Parcurilor ”EUROPARC”, la nouă decenii de la înființarea primului parc național din Europa. Sărbătoarea este un eveniment dedicat ariilor naturale protejate care are ca obiectiv apropierea oamenilor de natură, atragerea atenției asupra importanței frumuseților din natură și a managementului durabil al ariilor naturale protejate.

Tema din acest an a Zilei Europene a Parcurilor este ”Noua Generație”, Federația Europeană a Parcurilor ”EUROPARC” propunând o dezbatere privind viitorul parcurilor și a ariilor naturale protejate în cadrul mai larg al planului european de redresare ”Next Generation EU” și, totodată, adaptarea ofertei parcurilor naționale și naturale la nevoile noilor generații.

România are o tradiție bogată în protejarea patrimoniului natural și administrarea parcurilor, în 1935 fiind înființat Parcul Național Retezat. În prezent, în România sunt 29 de parcuri naționale și naturale.

Regia Națională a Pădurilor - Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață totală de 853.266 hectare, 232.246 hectare fiind în zone de protecție, iar în aceste parcuri sunt 562.730 hectare de păduri.

Parcurile naționale și naturale administrate de Romsilva pun la dispoziția iubitorilor de natură 436 de trasee turistice cu o lungime de 4.563 kilometri și 231 de popasuri, o infrastructură turistică care permite drumețiile în natură pe traseele amenajate, plimbări cu bicicleta, barca sau ecvestre, alpinism, popasuri în spații amenajate sau observarea faunei.

Administrațiile celor 22 de parcuri naționale și naturale din cadrul Romsilva asigură monitorizarea și paza parcurilor, întrețin permanent infrastructura turistică, amenajează traseele și potecile tematice, în colaborare cu Salvamont în zonele montane, locurile de campare și popas, punctele de belvedere și mențin marcajele, panourile informative și indicatoarele de pe trasee și poteci.

Sursa: RNP-Romsilva

Potrivit Codului Silvic, 15 martie-15 aprilie este luna plantărilor. Regia Națională a Pădurilor-Romsilva și-a propus pentru anul 2021 o campanie de primăvară-toamnă prin care va regenera și împăduri terenurile forestiere din România. Campania de primăvară din acest an 2021 a început încă din luna februarie și se estimează până la sfârșitul lunii mai, în dependență de condițiile meteorologice. Romsilva își propune să regenereze la nivel național cca 12.600 hectare – 8.000 hectare naturale și 4.600 hectare regenerări artificiale. De remarcat că, în medie, 64% din suprafața forestieră sunt regenerări naturale.

Marius-Nicolae Ureche, șeful Serviciului Regenerarea Pădurilor, ne-a declarat că, deși suntem în contextul pandemic Covid-19, Romsilva și-a continuat activitatea în mod obișnuit. Campania de împădurire de anul trecut precum și de anul acesta nu a fost afectată în vreun fel de pandemie. Lucrările au fost efectuate în continuare cu ajutorul echipelor proprii și a firmelor specializate.

Rep.: Care este strategia de împădurire pe termen mediu pentru campania din primăvara 2021?

– Campanie de regenerare urmărește evoluția exploatării masei lemnoase. Conform Codului Silvic suntem obligați ca în maximum 2 ani să regenerăm aceste suprafețe ca urmare a cererii pieței. Urmează să urmărim cât este regenerată natural și cât artificial pentru a interveni în lucrările de plantare.

Rep.: Care este diferența dintre campania de primăvară și cea de toamnă?

– Campania de primăvară este cea mai importantă, ocupă 72% din volum. Se axează mai mult pe deal și munte, iar campania de toamnă este axată pe zona de câmpie și sud-est a țării.

Rep.: Dacă ar fi să avem o hartă a împăduririlor, în care din județe au fost făcute mai multe plantări de puieți?

– Se plantează în anumite zone care au o suprafață mare a fondului forestier și exploatările au un volum mai semnificativ. În primăvara aceasta, regenerările artificiale, adică plantările cum le știe toată lumea, au fost în Suceava – 1.058 ha, Maramureș – 236 ha, Cluj – 219 ha, Sibiu – 156 ha, Neamț – 154 ha etc. Pe site-ul oficial Romsilva există o hartă interactivă prin care publicul poate observa punctele în care se execută aceste lucrări și șantierul de împădurire.

Rep.: Ce specii silvice au fost folosite anul acesta?

– Folosim între 21-26 milioane de puieți în fiecare an produși din pepenierele proprii. Anul acesta printre specii se regăsesc molidul – 10.6 mil, apoi brad – 2 mil., larice – 600 mii, gorun – 2.5 mil., stejar – 1.6 mil., paltin – 1.8 mil. și altele.

Rep.: Ce ne puteți spune despre defrișarea ilegală a pădurilor?

– Termenul de defrișare despre care tot se vorbește este folosit greșit deoarece înseamnă că într-o suprafață se taie toți arborii ilegal sau legal. Defrișare înseamnă să tai arborele respectiv și să schimbi destinația terenului, nu mai e pădure, ci pășune sau teren arabil. Termenul corect este tăieri ilegale. Romsilva și-a manifestat întotdeauna disponibilitatea de a trimite specialiști la fața locului și de a verifica dacă au fost comise defrișări ilegale.

De asemenea, Marius-Nicolae Ureche a mai declarat că Regia Națională a Pădurilor îi sprijină gratis pe cei care doresc să își împădurească anumite suprafețe de teren, sursa financiară fiind bugetul statului.

„Pe lângă puieții pe care îi producem, avem și un excedent pe care îl putem oferi doritorilor care vor să își împădurească anumite terenuri particulare. Ei pot apela la Legea nr. 32 din 1994, Legea Sponsorizării. Am aprobat pentru anul 2021 un volum de 500 mii puieți din excedentul de puieți forestieri pe care îi avem pentru această sponsorizare. Doritorii se pot adresa direcțiilor silvice din raza de unde locuiesc și li se vor solicita anumite acte doveditoare precum că sunt proprietari, ca mai apoi să beneficieze gratuit de sponsorizarea cu puieții forestieri.“

Pe lângă campania de împădurire primăvară-toamnă 2021, Romsilva și-a propus și o campanie de realizare a unor Perdele Forestiere de protecție. Programul Perdele Forestiere a fost finanțat în 2018 și are ca și obiectiv protecția terenurilor agricole contra factorilor climatici dăunători și pentru ameliorarea condițiilor climaterice din perimetrul apărat. Este vorba de protejarea solului supus fenomenelor de eroziune, protecția căilor de comunicație și de transport, în special împotriva înzăpezirilor. De asemenea, pentru protecția digurilor, malurilor contra curenților, viiturilor, gheții etc. Dar și pentru protecția localităților și a diverselor obiective economice și sociale.

Rep.: În ce stadiu este acum acest program?

– Au fost plantate 75 hectare. Ne-am axat de-a lungul autostrăzii A2 Călărași-Constanța pe o distanță de 25 km. La ora actuală avem 6 obiective, urmează exproprierile, în toamna anului 2021 vom putea demara campania de plantare a acestora, 6 sunt pe autostrada A2 și 2 obiective DN24 în cadrul direcției silvice Brăila. Aceste lucrări se vor scoate la licitație, vor veni firme specializate, iar Romsilva acordă asistența tehnică.

Rep.: În cât timp va fi finalizată această campanie de înființare a perdelelor forestiere de protecție?

– În funcție de predarea amplasamentelor după expropriere. Noi ne putem apuca de aceste perdele doar după finalizarea expropierii. Avem documentațiile întocmite, formulele și schemele de plantare, în intervalul săditor necesar; rămâne numai să ne apucăm de treabă, a conchis Marius-Nicolae Ureche.

Liliana Postica

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va planta circa 20 milioane de puieți forestieri în campania de împăduriri de primăvară, în cursul căreia vor fi regenerate 9.130 hectare fond forestier, din care 6.015 prin regenerări naturale și 3.115 hectare prin regenerări artificiale, adică lucrări de împăduriri.

În același timp, vor fi efectuate lucrări de completări pe 1.439 hectare fond forestier și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe alte 132 hectare, după cum informează Regia Națională a Pădurilor.

Cele mai mari suprafețe regenerate natural vor fi în județele Suceava, cu 785 hectare fond forestier, Caraș – Severin, 622 hectare, Maramureș – 413 hectare, și Neamț, cu 409 hectare. Suprafețele cele mai mari care vor fi regenerate prin lucrări de împăduriri se află în județele Suceava, unde vor fi împădurite 1.058 hectare, Maramureș, cu 236 hectare, urmate de Cluj, cu 219 hectare, Sibiu, 156 hectare, Neamț – 154 hectare și Mureș – 151 hectare.

Datorită condițiilor meteorologice favorabile, lucrările de regenerare a pădurilor au demarat deja la mai multe direcții silvice din cadrul Romsilva.

Totodată, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va regenera în cursul anului 2021, în campaniile de împăduriri de primăvară și toamnă, 12.670 hectare, din care 8.037 hectare prin regenerări naturale și 4.633 hectare prin lucrări de împăduriri.

Lucrările de regenerare a fondului forestier proprietatea publică a statului din acest an vor fi făcute în urma unei investiții de 199,2 milioane lei.

În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 75.401 hectare fond forestier de stat, 48.163 hectare prin regenerări naturale și 27.238 hectare prin lucrări de împăduriri, fiind plantați în acest interval 151,66 milioane puieți forestieri, cu o investiție totală de 665,6 milioane de lei.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

(I.B).

Lucrările efectuate de Direcția Silvică Ilfov în pădurea Vlădiceasca, administrată de Ocolul Silvic Snagov, sunt legale, dețin toate autorizațiile și respectă amenajamentul silvic în vigoare.

În această perioadă au loc, pe o suprafață de 10,29 hectare din U.P. III Vlădiceasca, tăieri progresive prin care sunt puse în lumină regenerările naturale, fiind extrași stejarii cu vârsta de 120 de ani pentru a asigura regenerarea naturală a pădurii și dezvoltarea puieților de stejar. Această lucrare silvică este una conform cu legislația în vigoare și cu normele tehnice, respectă amenajamentul silvic realizat de cercetători în silvicultură și aprobat de autoritatea în domeniu silvic și deține toate autorizațiile legale. Pădurile se regenerează tot timpul, lemnul fiind o importantă resursă regenerabilă.

RNP-Romsilva face aceste precizări deoarece, în ultima perioadă, doamna Mirela Vaida, folosindu-se de statutul de persoană publică și realizator al unei emisiuni pe un post de televiziune cu acoperire națională, a exercitat presiuni asupra angajaților Direcției Silvice Ilfov și a autorităților locale pentru ca această lucrare legală și necesară să fie stopată, întrucât dorește să se ”bucure de liniște și de peisaj”, pădurea respectivă aflându-se în apropierea proprietății pe care domnia sa o deține în localitatea Ciofliceni.

Chiar dacă Direcția Silvică Ilfov i-a pus la dispoziție, prin adresa 1222/C.R./01.03.2021, toate informațiile referitoare la lucrările silvice din pădurea respectivă, doamna Mirela Vaida a continuat campania de dezinformare și denigrare, în spațiul public, a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, inclusiv prin intermediul emisiunii pe care o realizează domnia sa la postul de televiziune cu acoperire națională, fără a fi prezentat în emisiunea respectivă și punctul de vedere al Direcției Silvice Ilfov.

Mai mult, chiar dacă prin adresa respectivă a fost avertizată cu privire la interdicția legală și pericolele reprezentate de accesul neautorizat și fără echipamente de protecție într-un parchet în lucru, doamna Mirela Vaida, însoțită de un minor, a intrat ilegal în zonă și a realizat un video, pe care l-a distribuit ulterior în rețelele de socializare, însoțit de informații false.

RNP-Romsilva face precizarea că ”lăstărișul” prezentat de doamna Mirela Vaida în materialul video respectiv sunt puieții de stejar care se vor dezvolta într-o pădure tânără de stejar în câțiva ani, pădurea nu este ”rasă”, ci regenerată natural, iar pădurea Snagov nu ”moare”, ci este întinerită mereu, conform normelor în vigoare, așa cum o fac silvicultorii români de peste 150 de ani, chiar dacă în urma acestor lucrări efectuate de o instituție a statului într-o pădure a statului o privează, temporar, de ”priveliște”. Silvicultorii vor asigura, prin această lucrare silvică, posibilitatea ca și următoarele generații de cetățeni să se bucure de o ”priveliște” similară cu cea avută de doamna Mirela Vaida atunci când a achiziționat proprietatea din apropierea pădurii de stat.

Direcția Silvică Ilfov administrează 19.426 hectare de pădure și a regenerat în ultimii cinci ani 581 hectare hectare de fond forestier, 434 hectare prin regenerări naturale și 147 hectare prin regenerări artificiale, cu lucrări de împăduriri, plantând în acest interval 2,6 milioane puieți forestieri.

Sursa: RNP-Romsilva

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva oferă la vânzare pentru sărbătorile de iarnă din acest an 42.624 de Pomi de Crăciun, majoritatea recoltați din culturi specializate în pepinierele silvice.

Din aceștia, 28.799 sunt din specia brad și 13.825 sunt din specia molid sau alte specii de rășinoase. În acest an, cei mai mulți Pomi de Crăciun provin din culturile specializate din pepinierele silvice proprii, 32.850 de bucăți, în timp ce doar aproape 20%, adică 9.774 de bucăți, provin din lucrări silvice de îngrijire a pădurilor, prin care se extrag arborii tineri din regenerările naturale cu o densitate excesivă.

Prețurile de vânzare pornesc de la 15 lei pentru Pomii de Crăciun cu o înălțime de până în 1,3 metri și ajung la 35 lei, cu TVA inclus, pentru exemplarele cu înălțimea între 2 și 3 metri. Solicitările pentru exemplare de peste 3 metri înalțime sunt considerate comenzi speciale.

Pomii de Crăciun sunt vânduți la sediile ocoalelor silvice, iar persoanele fizice au prioritate la achiziționarea acestora. În cazul în care unitățile din subordinea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva vând Pomii de Crăciun în piețe sau alte locuri amenajate, costurile de transport, manipulare și depozitare vor fi incluse, suplimentar, în prețul final de vânzare.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva susține și promovează achiziționarea Pomilor de Crăciun autohtoni și încurajează cumpărarea pomilor cu rădăcină protejată sau plantați în ghivece, care vor putea fi replantați după sărbătorile de iarnă.

Menționăm că în această perioadă, angajații Romsilva vor participa, ca în fiecare an, alături de Poliția Română, Jandarmeria Română și Garda Forestieră la acțiuni de control în fondul forestier, pe drumurile publice și în locurile de vânzare pentru a preveni tăierile ilegale și a sancționa comerțul ilegal cu Pomi de Crăciun.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare fond forestier proprietatea publică a statului, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel național.

Sura: Regia Națională a Pădurilor – Romsilva

Peste 3,5 milioane de puieți forestieri vor fi plantați de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva în cursul campaniei de împăduriri de toamnă în fondul forestier administrat. În această campanie vor fi împădurite 1.081 hectare fond forestier, cu precădere în zonele cu altitudini mai mici, de câmpie și silvostepă, după ce în campania de împăduriri de primăvară au fost regenerate pădurile de la munte și deal.

Cele mai mari suprafețe vor fin împădurite în fondul forestier de stat administrat de direcțiile silvice Tulcea, 178 hectare, Dolj, 125 hectare, Brăila, 123 hectare, Galați, 119 hectare, și Călărași, cu 101 hectare.

Vor fi plantați peste 3,5 milioane puieți de stejar brumăriu și pendunculat, cer, gârniță, plopi albi și hibrizi, salcie sau salcâm, toți puieții forestieri fiind produși în pepinierele Romsilva.

În campania de împăduriri de primăvară s-au regenerat 10.789 hectare fond forestier de stat, din care 7.158 hectare prin regenerări naturale și 3.631 hectare prin lucrări de împăduriri.

Programul anual de regenerare a fondului forestier de stat administrat de Romsilva prevede, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, regenerarea a 12.531 de hectare, din care 8.073 prin regenerări naturale și 4.458 prin regenerări artificiale.

Programul anual de regenerare a pădurilor de stat se va realiza cu o investiție de 199,2 milioane lei.

Harta interactivă a tuturor șantierelor de împăduriri din fondul forestier de stat administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva poate fi consultată la următoarea adresă de internet: https://bit.ly/2V82PlF

În ultimii șapte ani, Romsilva a regenerat 111.554 hectare fond forestier de stat și a plantat, în acest interval, peste 200 milioane de puieți forestieri.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare fond forestier proprietatea publică a statului, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel național.

Campania de împăduriri de primăvară, finalizată pe 15 iunie, a dus la plantarea a peste 27 de milioane de puieţi de arbori pe suprafeţele forestiere administrate de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva. Contribuţia Direcţiei Silvice Suceava la această campanie de împădurire este foarte importantă, aproximativ 7 milioane de puieţi de arbori fiind plantaţi de silvicultorii suceveni.

„Campania de împăduriri din primăvara 2020 s-a finalizat cu rezultate foarte bune. Au fost regenerate 2.220 ha, din care 2.020 ha în fond forestier proprietate publică a statului şi 200 ha în teren privat, administrat pe bază de contracte. Au fost împădurite 1.080 ha de teren forestier de stat, iar alte 940 ha au fost regenerate natural. Atât la împăduriri cât şi la regenerările naturale programul anual a fost depăşit cu câte aproape 100 ha la fiecare categorie de lucrări.

S-au folosit 7 milioane de puieţi forestieri din diferite specii, majoritatea fiind de răşinoase. Pe lângă lucrările de împăduriri, până la această dată au fost executate şi alte lucrări ce pregătesc producţia de puieţi pentru anii următori, cum ar fi instalarea unei serii de culturi în pepiniere pe o suprafaţă de 600 ari, din care: 110 ari semănături în câmp, 460 ari repicaje şi 30 ari butăşiri. De asemenea, au fost executate lucrări de completări ale puieţilor care s-au uscat în anii trecuţi şi care nu au mai putut vegeta. Lucrările s-au desfăşurat pe 170 ha“, ne-a spus ing. George Celsie, şeful Biroului Vânătoare şi Salmonicultură, purtător de cuvânt al Direcţiei Silvice Suceava.

Programul de regenerări artificiale, prin împăduriri, a fost depăşit datorită condiţiilor meteorologice favorabile, de 32 de direcţii silvice, cele mai mari suprafeţe împădurite peste program fiind înregistrate la direcţiile silvice Suceava, cu 90 de hectare, Bacău, cu 60 de hectare, Neamţ, cu 35 de hectare, şi Mureş, cu 33 hectare fond forestier. Direcţia Silvică Suceava administrează, prin intermediul celor 24 de ocoale silvice, peste 270.000 de hectare păduri de stat.

Romsilva a regenerat 10.065 hectare

Campania de împăduriri de primăvară s-a desfăşurat în cadrul proiectului „O pădure cât o ţară“, iniţiat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi derulat sub înaltul patronaj al Preşedinţiei României. În total, în fondul forestier de stat administrat Romsilva au fost regenerate 10.065 hectare, cu 11,8% mai mult peste programul campaniei, din care 6.449 hectare fond forestier au fost regenerate pe cale naturală, iar 3.616 hectare pe cale artificială, inclusiv 17 hectare perdele forestiere înfiinţate în proximitatea autostrăzii A2. În cadrul acestei campanii s-au mai realizat lucrări de completări pe 1.469 hectare şi de refacere a plantaţiilor calamitate pe alte 178 hectare. În fondul forestier privat, administrat pe bază de contract, Romsilva a regenerat, în această primăvară, 1.503 hectare.

Programul anual de regenerare a fondului forestier de stat administrat de Romsilva prevede, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară şi de toamnă, regenerarea a 12.531 de hectare, din care 8.073 prin regenerări naturale şi 4.458 prin regenerări artificiale, cu o investiţie de 199,2 milioane lei.

În ultimii şapte ani, Romsilva a regenerat 111.554 hectare fond forestier de stat şi a plantat, în acest interval, peste 200 milioane de puieţi forestieri.

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare fond forestier proprietatea publică a statului, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel naţional.

Silviu Buculei

Peste 13,4 milioane de puieți forestieri au fost plantați de specialiștii Romsilva pe perioada stării de urgență, începând cu 16 martie și până în prezent, iar în total, de la începutul campaniei de împăduriri de primăvară, în fondul forestier administrat de Romsilva au fost plantați peste 18,1 milioane de puieți forestieri.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat de la începutul campaniei de împăduriri de primăvară 6.186 hectare fond forestier, din care 3.857 hectare regenerări naturale și 2.329 hectare regenerări artificiale, prin împăduriri, inclusiv 17 hectare perdele forestiere.

De asemenea, s-au realizat lucrări de refacere a plantațiilor calamitate pe 172 hectare și completări curente pe alte 1.264 hectare.

În fondul forestier aflat în alte forme de proprietate și administrat de Romsilva s-au realizat lucrări de regenerare pe 624 hectare.

Lucrările de regenerare a pădurilor administrate de Romsilva continuă pe raza mai multor direcții silvice, în zonele de munte.

Programul anual de regenerare a fondului forestier de stat administrat de Romsilva prevede, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, regenerarea a 12.531 de hectare, din care 8.073 prin regenerări naturale și 4.458 prin regenerări artificiale. În cele două campanii vor fi plantați peste 28 de milioane puieți forestieri, cu o investiție de 199,2 milioane lei.

În ultimii șapte ani, Romsilva a regenerat 111.554 hectare fond forestier de stat și a plantat, în acest interval, peste 200 milioane de puieți forestieri.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri aflate în proprietatea publică a statului, din aceasta 80% având certificarea managementului forestier la nivel internațional. În plus, Romsilva asigură servicii silvice pe bază de contract pentru circa 1 milion de hectare păduri aflate în alte forme de proprietate.

Pe perioada stării de urgență, specialiștii Romsilva au participat, începând cu 16 martie, alături de reprezentanți ai Poliției Române și Gărzilor Forestiere, la 3.741 de controale la circulația materialului lemnos. În urma acestor controale s-au constatat 76 de infracțiuni, 487 de contravenții silvice și s-au confiscat 841,18 metri cubi de lemn.

Tot pe perioada stării de urgență, angajații Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au efectuat 2.720 de controale de fond sau parțiale în fondul forestier administrat.

În primele trei luni acel acestui an, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a efectuat, în fondul forestier administrat, 6.180 de controale de fond și parțiale.

În urma controalelor efectuate în fondul forestier proprietatea publică a statului au fost constatate tăieri ilegale cu un volum cumulat de 6.538 metri cubi, în scădere cu 9,32% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri aflate în proprietatea publică a statului, din aceasta 80% având certificarea managementului forestier la nivel internațional. În plus, Romsilva asigură servicii silvice pe bază de contract pentru circa 1 milion de hectare păduri aflate în alte forme de proprietate.

Sursa: RNP-Romsilva

Mandatul directorului general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, a fost revocat marți, 4 februarie a.c., de membrii Consiliului de Administrație.

Consiliul de Administrație l-a desemnat pe Codruț Ion Bîlea director general provizoriu, pe o durată de 4 luni, începând de miercuri, 5 februarie a.c.

În perioada următoare va fi demarat procesul de selecție a noului director general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, în conformitate cu Ordonanța de Urgență a Guvernului 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

Codruț Ion Bîlea a absolvit cursurile Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere a Universității ”Transilvania” din Brașov în 1988 și a început cariera profesională ca inginer în cadrul Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice. Din 1990 a îndeplinit funcții de execuție și conducere în cadrul Ocolului Silvic Curtea de Argeș și al Direcției Silvice Argeș, iar din 2007 a ocupat funcțiile de consilier al directorului general și director al Departamentului Fond Forestier, în aparatul central al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează pădurile aflate în proprietatea publică a statului român, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel național, și are circa 16.500 de angajați la nivelul celor 41 de direcții silvice, administrațiile a 22 de parcuri naționale și naturale și a celor 12 herghelii de stat.

Sursa: RNP Romsilva

Știm cu toții că Sărbătorile de iarnă nu sunt la fel de frumoase fără „brăduțul de Crăciun”, dar ce spuneți dacă un copil ar înțelege în cât timp crește pomul de Crăciun?

Susținem un copil să adopte un viitor „Pom de Crăciun”!

Începând din acest an, ROMSILVA vă propune o nouă provocare: campania «UN COPIL ~ UN „BRĂDUȚ”»

Noua campanie își propune responsabilizarea copiilor față de natură, crearea unei legături trainice cu pădurea, educația forestieră prin implicarea acestora în acțiunile de plantare, dar și socializare. În acest demers, părinții, rudele, prietenii sunt invitați să  dea o mână de ajutor tuturor copiilor care vor face parte din acțiunea de plantare.

Conceptul Campaniei «UN COPIL ~ UN  „BRĂDUȚ”» este simplu!

Orice companie, asociație, fundație, sau persoană fizică, poate achiziționa un „brăduț”, care va fi plantat în ghiveci de către un copil, îngrijit cu atenție și ajutat să ajungă, în primăvara anului viitor, tocmai bun de plantat în mediul lui natural, acolo unde îi este locul! Specialiștii Romsilva pun la dispoziție toată experiența, tot talentul și toată priceperea dar și rodul muncii lor.

Partenerii care vor susține acest proiect alături de Romsilva, vor beneficia de asistență tehnică de specialitate din partea silvicultorilor, de expunere a numelui și imaginii (logo și denumire partener) în toate materialele de promovare a evenimentului, precum și prezentarea parteneriatului în mediul online.

Achiziționarea puieților se va realiza în perioada 04.11.2019 - 30.11.2019, fiind condiționată de înghețurile timpurii, iar acțiunile de plantare în ghivece a “brăduților” se vor prelungi până la terminarea semestrului I al anului școlar 2019 - 2020.

Lansarea oficială a Campaniei «UN COPIL ~ UN  „BRĂDUȚ”» va avea loc la Școala Gimnazială 30 din Brașov, în data de 06.11.2019 intervalul orar 11 - 13, timp în care toți elevii școlii vor planta puieții în ghivece sub îndrumarea unei echipe de silvicultori din județele limitrofe.

Silvicultorii au fost primii care s-au alăturat acestei campanii și au achiziționat brăduții dar și kit- ul necesar plantării acestora în ghivece. Astfel, cu ajutorul acestor silvicultori inimoși, copii vor beneficia, pe lângă consultanța de specialitate și de suportul material necesar plantării brăduților!

Sloganul campaniei: “O prietenie pe viață”

Sursa: RNP-Romsilva

Armăsarul Neapolitano XXXI-42 este noul campion mondial la categoria ”Cai de 5 ani". Titlul i-a fost acordat în Ungaria, acolo unde a avut loc Campionatul Mondial de Cai Tineri pentru Atelaje.

La evenimentul de anul acesta au fost reprezentate vârfurile unor crescătorii faimoase din lume, dar Herghelia Beclean a reușit să se impună prin echipajul Clubului Hipic "Romsilva" format din sportivul principal Roland Istvan Varga și secundul Leon Onișor.

Specialiștii Romsilva de la Herghelia Beclean desfășoară un proiect amplu de perfecționare genetică și de punere în valoare a nucleului de rasă Lipițană, iar victoria armăsarului Neapolitano XXXI-42 este o performanță unică pentru sportul românesc, dar și o încununare a profesionalismului de care aceștia dau dovadă.  

,,Transmit felicitările mele sportivilor și colegilor mei implicați în creșterea cailor de rasă pentru această performanță deosebită, obținerea titlului de campion mondial pentru România. Este o premieră pentru țara noastră și o confirmare a anilor de muncă în care determinarea, pasiunea, răbdarea, respectul și încrederea reciprocă au fost calități esențiale pentru obținerea acestui rezultat și pentru stabilirea legăturii emoționale între cal și om.

Sâmbăta aceasta voi merge personal la Herghelia Beclean să văd cel mai bun cal din lume la categoria ,,Cai de 5 ani” și invit publicul, pe această cale, să viziteze Herghelia Beclean, singurul loc din lume unde este crescut în mod sistematic Lipițanul colorat cu roba neagră și murgă” a declarat directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, Gheorghe MIHĂILESCU.

Campionatul Mondial de Cai Tineri pentru Atelaje a fost organizat de Federația Ecvestră Internațională, și a avut loc între 4 și 8 septembrie a.c., în localitatea Mezohegyes din Ungaria. La aceasta competiție au participat reprezentanți din zece țări, crescătorii faimoase precum Herghelia de stat Kladrub și crescătoria Tlumačov din Cehia, Herghelia de Stat Mezohegyes, gazdele evenimentului, Crescătoria Zarodowa w Kamieńcu Zabkowickim Sp. din Polonia și Austria, reprezentată de un cal produs de Herghelia Federală Piber.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează prin Direcția Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor, 12 herghelii și 4 depozite de armăsari unde sunt conservate și ameliorate genetic 13 rase de cai.

Mai multe detalii despre caii de rasă din hergheliile administrate de Romsilva le găsiți pe pagina de internet www.hergheliidestat.ro 

Pentru educația turiștilor și pentru o mai bună înțelegere a diferențelor privind limitele zonării interne a celor 22 de parcuri naționale și naturale aflate în administrarea sa, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva a inițiat materializarea lor în teren prin marcarea acestora cu semne specifice.

Semnele distinctive pentru zonarea internă a parcurilor naționale și naturale, precum și pentru rezervațiile naturale și monumentele naturii, au fost stabilite de către Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române și agreate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, acestea având dimensiunile standard stabilite prin HG nr. 230/2003 pentru limitele parcurilor naționale și naturale, astfel:

- Zona cu protecție strictă (ZPS) - un pătrat galben, înconjurat de o bandă roșie;

- Zona de protecție integrală (ZPI) - un pătrat albastru, înconjurat de o bandă albă;

- Rezervație naturală/monument al naturii - un pătrat galben, înconjurat de o bandă albă.

Limitele parcurilor naționale şi ale parcurilor naturale sunt marcate în teren, în conformitate cu HG nr. 230/2003, prin aplicarea unui semn distinctiv, stabilit de către Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, respectiv un pătrat roșu cu laturile între 10 şi 15 centimetri, înconjurat de o bandă albă având laturile între 2 și 4 centimetri. Acest semn este aplicat de către administrațiile parcurilor naționale și naturale la distanțe între 50 și 200 metri.

Vă prezentăm, mai jos, un vizual cu marcajele specifice ariilor naturale protejate. Este important de menționat că acestea sunt diferite de marcajele specifice traseelor turistice.

Referitor la zonarea internă a parcurilor naționale și naturale, realizată în baza art. 22 din OUG 57/2007, republicată, pentru o mai bună informare a opiniei publice, facem următoarele precizări privind categoriile de zonare și activitățile permise în interiorul acestora.

Zona cu protecție strictă (ZPS) are statut de ,,rezervație științifică” și in interiorul acesteia sunt permise doar desfășurarea activităților de cercetare, educație ecologică și ecoturism.

Zona de protecție integrală (ZPI) cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcului, iar aici sunt permise activități științifice și educative, ecoturism, utilizarea rațională a pajiștilor pentru cosit/pășunat, localizarea și stingerea operativă a incendiilor, reconstrucția ecologică a ecosistemelor naturale, reabilitarea unor ecosisteme necorespunzătoare/degradate, înlăturare a efectelor unor calamități, prevenirea înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri și acțiunile de monitorizare a acestora; combaterea înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri.

Zonele – tampon sau zonele de conservare durabilă în cazul parcurilor naționale permit, pe lângă activitățile permise în ZPS și ZPI, menționate mai sus, desfășurarea activităților tradiționale de utilizare a unor resurse regenerabile, lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor, lucrări de conservare în vederea promovării regenerării naturale și fără extragerea lemnului mort, activități tradiționale de utilizare a resurselor regenerabile.

Zonele – tampon sau zonele de management durabil în cazul parcurilor naturale permit, pe lângă activitățile permise în ZPS și ZPI, menționate mai sus, activități tradiționale de cultivare a terenurilor agricole și de creștere a animalelor, lucrări de îngrijire și conducerea arboratelor, lucrări de conservare, aplicarea tratamentelor silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboratelor, activități de vânătoare cu avizarea cotelor de recoltă, activități de pescuit sportiv.

Zone de dezvoltare durabilă a activităților umane (ZDD) permite desfășurarea activităților de investiții/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversității. În plus, cu respectarea prevederilor din planurile de management, mai sunt  permise activități de vânătoare (parcuri naturale), cultivarea terenurilor agricole, activități de creștere a animalelor, pescuit sportiv, pescuit industrial și piscicol, exploatarea resurselor minerale neregenerabile dacă reprezintă activitate tradițională și este prevăzut în planul de management al parcului, tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor, activități specifice modului de producție ecologic de cultivare a terenului agricol și creșterea animalelor, alte activități tradiționale efectuate de comunitățile locale, activități de construcții/investiții – conform planurilor de urbanism legal aprobate.

Romsilva administrează, pe bază de contracte încheiate cu autoritatea publică responsabilă, 22 de parcuri naționale și naturale care au o suprafață cumulată de peste 850.000 hectare, din care 68% reprezintă fond forestier. Din acest total, 245.000 hectare reprezintă zone cu protecție strictă și integrală, unde activitățile umane sunt restricționate conform legislației specifice.

Direcţia Silvică Suceava şi-a propus pentru această primăvară lucrări de împăduriri şi regenerarea pădurilor în fond forestier de stat, în fond forestier privat administrat cu contracte şi în fond forestier ce aparţine persoanelor fizice cu contracte de servicii silvice. Suprafaţa vizată este de 1.670 ha, din care 800 ha regenerări naturale şi 870 ha împăduriri în fond forestier. Concomitent cu lucrările la regenerări se vor efectua lucrări de completări curente pe 159 ha.

În România, Luna plantării arborilor datează din anul 1936

Luna plantării arborilor este unul dintre cele mai importante evenimente silvice şi ecologice care se desfăşoară în fiecare an în judeţul Suceava, sub coordonarea Direcţiei Silvice, fiind o modalitate de sensibilizare a cetăţenilor şi a factorilor decizionali cu privire la importanţa pădurilor şi a rolului lor esenţial în menţinerea echilibrului ecologic. Luna plantării arborilor îşi are începuturile în SUA, în anul 1872, când s-a organizat sărbătoarea sădirii arborilor. În România, Luna plantarii arborilor este marcată din anul 1936, la iniţiativa profesorului universitar Marin Drăcea, de la Facultatea de silvicultură a Universităţii Politehnice Bucureşti, întemeietorul şi timp de 15 ani directorul Institutului de Cercetări Forestiere şi promotorul introducerii în ţara noastră a silvotehnicii moderne. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, acţiunea a fost întreruptă, fiind reluată în 1964 sub denumirea de Luna Pădurii. Din anul 2008, odată cu reeditarea noului Cod Silvic – Legea nr. 46/2008, se revine la vechea denumire, respectiv Luna plantării arborilor, sub care se desfăşoară şi în prezent activităţile la care participă membrii comunităţilor rurale şi urbane, personalul silvic, elevi, studenţi.

Acţiunile şi manifestările care au loc în judeţul Suceava, organizate de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva prin Direcţia Silvică Suceava în parteneriat cu societatea civilă, în cadrul Lunii plantării arborilor, au ca scop să reamintească şi să sensibilizeze oamenii şi factorii de decizie despre rolul pădurii, despre importanţa menţinerii echilibrului ecologic al mediului. În cadrul acestor acţiuni se desfăşoară evenimente ca: plantări de puieţi forestieri în şantiere de împăduriri din fond forestier şi din afara acestuia, conferinţe pe teme ecologice, expoziţii pe teme specifice pădurii, concursuri profesionale, sponsorizări cu material forestier pentru plantat.

O componentă importantă a activităţii de regenerare a pădurilor o reprezintă susţinerea din punct de vedere tehnic şi logistic, prin sponsorizări cu material forestier pentru plantat, a acţiunilor promovate de societatea civilă, pentru dezvoltarea conştiinţei apărării, conservării şi dezvoltării pădurii, a respectului pentru pădure.

Temperaturile scăzute au prelungit Luna pădurilor

„Luna pădurii este în toi în judeţul Suceava. Am început în zona colinară, Dolhasca, Gura Humorului, Pătrăuţi Adâncata, ocoale aflate la altitudine mai joasă, pentru că în zona de munte, cum ar fi la Cârlibaba, abia se deszăpezesc drumurile pentru acces la şantierele de împăduriri.

În momentul de faţă suntem la jumătatea programului propus pentru anul 2019. Din aproape 900 ha de teren pe care trebuie să îl împădurim, avem în jur de 500 ha plantate. Avem şi câteva hectare în terenul forestier al persoanelor fizice, unde avem un program de 180 ha de împăduriri; acolo se merge mai lent pentru că majoritatea proprietarilor sunt în zona de munte. Avem împădurite 25 ha în zona colinară, dar sunt sigur că le vom termina dacă va permite timpul. La Suceava temperaturile sunt foarte scăzute, iar în unele zone, deşi este trecut de 15 aprilie, există încă îngheţ la sol, ceea ce nu ne permite să scoatem puieţii din pepiniere, existând şi un pericol pentru cei pe care îi plantăm. Avem şi operaţiuni de completări, de ajutorare a regenerării naturale pe 800 ha.

În campania de împădurire din acest an vom folosi 5,6 milioane de puieţi forestieri, din care peste 80% sunt din specia molid şi brad, celelalte fiind foioase. Avem întregul necesar de puieţi asigurat, existând şi un excedent pe care putem să îl vindem persoanelor fizice sau juridice interesate. Sunt stabilite tarifele şi îi putem ajuta şi pe ei să îşi facă împăduririle“, ne-a spus inginerul silvic George Celsie, purtător de cuvânt al Direcţiei Silvice Suceava.

Tot de la inginerul silvic George Celsie am aflat că persoanele juridice care au păduri şi contracte de administrare cu Direcţia Silvică, contractul de administrare presupune inclusiv împădurire. Persoanele fizice care nu au contract de administrare, după lege, obligatoriu trebuie să aibă contract de pază, acestea refăcându-şi pădurile prin Garda Forestieră, instituţie la care îşi depun documentaţia şi după ce se aprobă se plantează prin forţe proprii.

Puieţi pentru populaţie la preţuri avantajoase

Materialul săditor necesar (puieţi, butaşi, seminţe forestiere) pentru Direcţia Silvică Suceava este asigurat în totalitate din surse proprii. Până în prezent s-au executat lucrările de butăşiri şi sunt în curs de a fi executate semănături în solarii, semănături în câmp și repicaje. Suprafeţele pe care se vor amplasa culturile în această primăvară au fost cultivate cu plante amelioratoare în anul 2018, s-au erbicidat şi s-au arat din toamnă, astfel încât există premisele unei bune reuşite a culturilor.

Excedentul de puieţi disponibili din speciile pin silvestru, frasin, plop pot fi livraţi contra cost, la preţuri avantajoase. Totodată, Direcţia Silvică Suceava pune la dispoziţie contra cost, prin Pepiniera Silvică Salcea, pentru cei interesaţi, puieţi din specii ornamentale dintr-o gamă variată de specii pentru amenajarea spaţiilor verzi. Din speciile de răşinoase, talie mică şi mijlocie, se pot livra contra cost puieţi de tuia, ienupăr, brad alb şi argintiu, molid canadian, pin negru. Din speciile răşinoase, talie mare, pepiniera salcea are disponibili puieţi de chiparos de California, chiparos japonez, ienupăr de Virginia, molid Canadian, molid înţepător, pin de munte, tuia de Canada, iar din gama foioase – arbuşti, cei interesaţi găsesc dracilă japoneză, liliacul de vară, gutuiul japonez, cornul, lemnul câinesc, iasomie, bulgăraş. Din cele câteva mii de specii puse la dispoziţie de cea mai mare pepinieră a Direcţiei Silvice Suceava sunt şi cele de foioase arbori şi arbuşti talie mare, cum ar fi arţarul roşu, casta­nul porcesc, mesteacănul, carpenul, cornul, salcia mirositoare, frasinul globular, cătina albă, magnolia, mărul roşu ornamental, dudul plângător, platanul, cireşul păsăresc, mălinul, părul plângător, stejarul roşu american, rozmarinul, salcia japoneză, scoruşul, cununa miresei, teiul pucios, ulmul plângător, călinul. Tot pentru grădini sunt disponibili puieţi ornamentali de plante agăţătoare, plante perene, arbuşti fructiferi (zmeur, mur, goji, alun, afin, aronia), dar şi gazon tip fin sau tip sport. 

Pentru persoanele fizice şi juridice interesate de amenajarea unor spaţii verzi, Pepiniera Silvică Salcea oferă consultaţii de specialitate, iar informaţii suplimentare privind dimensiunile puieţilor ornamentali şi prețurile de livrare a acestora pot fi obţinute la Pepiniera Silvică Salcea, tel. 0230/529321 sau 0751/164370.

Silviu Buculei

Reîmpăduririle reprezintă una dintre preocupările constante ale silvicultorilor români încă de acum 90 de ani. În fiecare an au loc câte două campanii, una de primăvară și alta de toamnă. Acest lucru devine cu atât mai necesar cu cât nevoia de lemn este în continuă creștere. În plus, modificările climatice, care se fac simțite tot mai mult, ar putea fi oarecum ținute în frâu de existența unor suprafețe împădurite consistente.

Reîmpăduririle și perdelele de protecție, priorități pentru Romsilva

Pentru acest an, Romsilva și-a propus regenerarea a 12.615 ha, dintre care 7.935 ha prin regenerări naturale și 4.680 ha prin lucrări de împăduriri. De asemenea, vor fi realizate lucrări de completări în plantații pe 1.641 ha și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe 148 ha. Cea mai mare parte a acestor lucrări se vor derula în această primăvară, respectiv împăduriri pe 3.236 ha și regenerare naturală pe 5.890 ha. În total vor fi plantați peste 27 de milioane de puieți forestieri, pentru care Regia Națională a Pădurilor Romsilva a alocat un buget de investiții de 192,48 milioane de lei.

De altfel, în ultimii cinci ani Romsilva a regenerat 79.601 ha, plantând 170,59 milioane de puieți forestieri, cu o investiție cumulată de 593 milioane de lei. Separat de acestea, Romsilva mai are în plan și înființarea unor suprafețe însemnate de perdele forestiere pentru protecția drumurilor împotriva înzăpezirilor. Anul trecut, în care s-a realizat mai degrabă o pregătire și planificare a acțiunii, s-au realizat doar 33 ha de perdele, în lungul A2. Pentru această primăvară se dorește realizarea a încă 13 ha, care vor proteja 4,37 km din A2 în județul Constanța.

Totul face parte dintr-un proiect care vizează protecția a mai multe autostrăzi și drumuri naționale, în zonele cu risc de înzăpezire, pe o lungime de 198,3 km și pe o suprafață de 594,54 ha. 120,6 km aparțin autostrăzilor A1, A2 și A3, iar 77,7 km se află pe Centura București și pe drumurile naționale DN1, DN2, DN2B, DN3, DN4, DN7 și DN21, pe raza județelor Argeș, Dâmbovița, Ilfov, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Constanța, Brăila, Buzău și Vrancea.

Proiecte frumoase...

Așa cum orice mare călătorie începe cu primul pas, și campania din acest an a început cu prima porțiune. Primă porțiune aflată pe marginea Autostrăzii Soarelui, în județul Constanța. Pe o lungime de 2.120 de metri s-a plantat o perdea forestieră de 6,3 ha, alcătuită din salcâmi, peri sălbatici, sălcioare, corcoduși și tufe de păducel.

Totul s-a făcut cum scrie la carte. Lopeți nou-nouțe, cizme de cauciuc și mănuși au fost puse la dispoziția voluntarilor, în marea majoritate elevi ai Liceului Teoretic din Murfatlar. Iar în fruntea voluntarilor s-au aflat ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, Daniel-Constantin Coroamă, secretar de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor, Gheorghe Mihăilescu, directorul general al Romsilva, și Dumitru Jeacă, prefectul județului Constanța.

„Proiectul la a cărui realizare participăm astăzi există încă din 2002, când a fost adoptată legea pentru realizarea perdelelor forestiere pentru protecția căilor de comunicații. Din nefericire, realizarea nu a început decât anul trecut“, a arătat Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor. „Dorința noastră este ca plantarea acestor perdele forestiere să o facem cu oamenii, cu foștii proprietari ai terenurilor, lângă noi, și nu cu Poliția. Sigur că legea ne dă dreptul să facem aceste exproprieri, dar dorința noastră este ca oamenii să ne stea alături. Legea trebuie aplicată, însă nu numai în litera ei, ci și în spiritul ei. De aceea dorim ca exproprierile să se facă în urma unor discuții cu autoritățile publice și locale pentru că este vorba de a realiza un obiectiv de interes național“, a mai arătat ministrul.

...pornite cu stângul

Din nefericire, în teren lucrurile nu stau la fel de bine și de frumos ca în paginile proiectelor ministeriale. La acțiunea de împădurire au fost prezenți și foștii proprietari ai terenurilor pe care se va ridica perdeaua de protecție. Însă nu ca să fie în spatele ministrului, așa cum își dorește dl Ioan Deneș, ci ca să se plângă. Terenurile pe care le dețineau începeau de la gardul autostrăzii. Însă perdeaua de protecție începe de la 20 de metri de gardul autostrăzii. În spațiul dintre gard și vegetație specialiștii au prevăzut un spațiu în care să se adune zăpada. Spațiu care n-a mai fost expropriat. Așa se face că oamenii s-au pomenit cu o fâșie de teren lată de 20 de metri, cuprinsă între autostradă și viitoarea perdea de protecție, la care nici măcar nu au acces, darămite să o poată utiliza cumva! În schimb, au obligația de a plăti taxe și impozite pentru ea, chiar dacă pierd subvențiile APIA pe care le primeau până acum.

În plus, mai spun ei, despăgubirile primite pentru terenurile expropriate sunt de aproximativ 55% din valoarea de piață a terenurilor.

Oamenii au găsit și soluții: „În loc să ne despăgubească în bani, să ne dea terenuri la schimb. Primăria Murfatlar are în rezervă teren arabil, așa că ar fi cel mai în regulă să ne dea o suprafață echivalentă de teren“, consideră Ilie Ionescu, unul dintre cei afectați.

„Se spune că este vorba de un interes național. Dar nu e normal ca acest interes să se realizeze pe lacrimile și suferința unor oameni. Trebuie să existe un echilibru relativ între interesul public și mulțumirea fiecărui cetățean“, consideră o altă proprietară afectată.

„Când s-a gândit proiectul, acest aspect a fost scăpat din vedere. Acum am dispus ca la exproprierile ce urmează să se ia în calcul toată fâșia, de 50 de metri de la gardul autostrăzii“, a arătat, la rândul său, ministrul Deneș. „Vom găsi o soluție și pentru aceste situații. Ceea ce s-a întâmplat este o realitate, oamenii sunt în situația de a pierde subvențiile de la APIA. Am vorbit și cu dl Daea și, într-un timp foarte scurt, vom veni cu o soluție convenabilă. Una dintre variante ar fi să expropriem și fâșia rămasă. La urma urmei, pentru ca acele fâșii de protecție să crească trebuie să fie îngrijite de cetățeni, altfel nu au nicio șansă să ajungă la maturitate“, a conchis ministrul Apelor și Pădurilor.

Alexandru GRIGORIEV

În anul 2018, în judeţul Suceava au fost preluate în pază 758 ha de pădure deţinute de proprietari identificaţi. Pentru o suprafaţă de 1.428 ha pădure, în cazul căreia proprietarii nu mai pot fi identificaţi ori cu proprietari decedaţi şi dezbatere succesorală neefectuată, preluarea în pază s-a făcut în baza unor acte de constatare întocmite de ocoalele silvice.

O activitate cu impact major în gospodărirea durabilă a pădurilor este cea de asigurare a pazei pădurilor prin ocoale silvice. Această activitate are două componente, respectiv asigurarea serviciilor silvice pentru proprietarii de pădure identificaţi, precum şi preluarea în pază a pădurilor cu deţinători neidentificaţi. Pentru deţinătorii de pădure care nu au asigurate serviciile silvice prin contract s-au trimis notificări privind această obligaţie, iar în cazurile în care deţinătorii nu s-au conformat s-au întocmit 109 procese-verbale de constatare a contravenţiei, majoritatea cu avertisment, dându-se termene de conformare şi de revenire.

„În ceea ce priveşte preluarea în pază a suprafeţelor de fond forestier, la nivelul judeţului Suceava am reuşit să preluăm 10% din suprafaţa neadministrată, respectiv 1.450 ha. Această operaţiune este destul de dificilă pentru că implică cunoaşterea proprietarilor actuali de fond forestier, iar aceasta necesită eforturi deosebite. Este vorba de proprietăţile care au fost puse în posesie prin Legea nr. 18 din 1991 şi în care, de cele mai mult ori, proprietarul nu a urmărit menţinerea limitelor de proprietate și gospodărirea acelor păduri. La această dată suntem nevoiţi să le preluăm pentru a asigura paza şi pentru a nu permite executarea de tăieri ilegale pe aceste suprafeţe. Pentru realizarea acestui deziderat am avut o corespondenţă destul de intensă cu 63 de unităţi administrativ-teritoriale de pe raza judeţului Suceava pentru preluarea cu servicii silvice a suprafeţei totale de 12.776 ha, solicitând situaţia actuală a proprietăţilor şi informaţii suplimentare pentru că preluarea în pază trebuie să fie obligatoriu corelată cu datele referitoare la proprietar. Ea este permisă doar în situaţia când proprietarul a decedat şi nu s-a realizat dezbaterea succesorală sau nu este cunoscut la această dată proprietarul. Principiul de la care s-a plecat este cel de asigurare a suprafeţei pădurilor constantă. În plus, suprafeţele fără pază au constituit de regulă un debuşeu pentru tăierile ilegale. Câtă vreme se asigură acea pază şi statul şi-a asumat acest lucru, posibilitatea de a tăia ilegal este mult diminuată“, ne-a asigurat Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava.

Sprijin pentru servicii silvice şi compensaţii

Cu 437.903 ha, judeţul Suceava are cea mai mare suprafaţă de fond forestier din ţară, reprezentând 6,8% din cel al ţării şi 51,2% din suprafaţa judeţului.

Conform Codului silvic, serviciile silvice trebuie obligatoriu asigurate pentru fondul forestier privat de maximum 30 ha, inclusiv pentru suprafeţele la care dreptul de proprietate nu este clarificat. În cazul în care proprietarii unor suprafeţe de pădure de sub 30 ha refuză încheierea contractelor de servicii silvice, pădurea respectivă va fi predată de către Garda Forestieră în pază unui ocol silvic autorizat, prin control silvic de fond.

„S-a acordat atenţie analizei documentaţiei privind acordarea sprijinului pentru servicii silvice, în special pentru pază, prin aplicarea Hotărârii de Guvern nr. 864 din 2016. În acest sens au fost verificate 1.622 de solicitări şi a fost alocată de la buget o sumă de 84.000 lei pentru servicii de pază. De asemenea, s-au acordat compensaţii pentru funcţiile de protecţie, cum este cazul proprietarilor care deţin suprafeţe de fond forestier situate în zone de protecţie şi de pe care nu poate recolta masă lemnoasă. În acest caz vorbim de 24 de solicitări aferente unei suprafeţe de 578 ha şi care au beneficiat de sume compensatorii în valoare de 196.000 lei. Consider că prin aceste măsuri statul încearcă şi îşi arată dispoziţia în a sprijini proprietarii de păduri pentru a le proteja şi pentru a asigura o gestionare durabilă a fondului forestier. În ceea ce priveşte împădurirea terenurilor forestiere, în judeţul Suceava, în cursul anului 2018, au fost aprobate 280  de devize pentru împădurire, realizându-se împădurirea unei suprafeţe de 325 de hectare suprafeţe din fond forestier proprietate privată“, ne-a precizat Mihai Găşpărel (foto).

Prevenirea tăierilor ilegale

Paza pădurilor, intensificarea controalelor, prevederile legislative care au sporit numărul şi valoarea sancţiunilor, implicarea societăţii civile în procesul de semnalare şi creşterea rolului instituţiilor statului în procesul de constatare şi sancţionarea au dus la scăderea numărului de cazuri de tăieri ilegale şi a numărului de infracţiuni la regimul silvic. Potrivit lui Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava, în ceea ce priveşte activitatea de control, în anul 2018 Garda Forestieră Suceava a efectuat 2.800 de acţiuni de control pe raza celor cinci judeţe din subordine (Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău), care s-au soldat cu 1.067 de contravenţii, ceea ce înseamnă că la mai puţin de trei controale s-a aplicat o contravenţie.

„Valoarea amenzilor aplicate se ridică la 2.800.000 lei, iar volumul de lemn confiscat este semnificativ, 13.000 m.c. În ceea ce priveşte volumul arborilor tăiaţi ilegal, acesta totalizează 4.900 m.c. Dacă ar fi să facem o corelaţie, şi cred că este relevantă, volumul confiscat este de 3 ori mai mare decât cel tăiat ilegal. O parte  din acest lucru se datorează faptului că nu ai posibilitatea pe parcursul unui an să identifici tot ceea ce s-a tăiat ilegal, iar o altă explicaţie este că au existat confiscări generate de necunoaşterea sau nerespectarea unor proceduri de diminuare a riscului care nu au fost respectate de către operatorii economici.

Valoarea prejudiciilor generate de tăierile ilegale a fost cuantificată la suma de 2.5000.000 lei, numărul sesizărilor penale este de 98, iar la nivelul Gărzii Suceava au fost înregistrate şi verificate 186 de petiţii. Pentru a avea o imagine mai clară asupra activităţii gărzii trebuie să precizez că avem un număr de 81 de posturi şi lucrăm cu 70 de angajaţi. Avem 11 posturi vacante şi acest lucru se simte în activitate, în special în judeţele Bacău şi Botoşani. Încercăm, dacă legea ne va permite, să facem concursuri pentru angajarea personalului“, ne-a spus Mihai Găşpărel.

Silviu Buculei

Ministerul Apelor și Pădurilor a publicat ediția 2018 a Catalogului național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România. Până în luna octombrie erau înscrise în această categorie 21.091,52 ha, din care 5.898,92 ha păduri virgine și 15.192,6 ha păduri cvasivirgine. La noul catalog se lucrează din anul 2012, o primă ediție – să-i zicem interimară – fiind publicată în 2016. Nici baza de date de acum nu este definitivă, dat fiind faptul că în continuare sunt depuse solicitări de avizare și încadrare a unor suprafețe în această categorie protejată prin lege. În afară de cele peste 21.000 de hectare încadrate, România mai are 17.000 ha de pădure neincluse încă în catalog, dar care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, 4.000 ha avizate în amenajamentele silvice, dar necuprinse în catalog, și 23.000 ha în diferite faze de avizare la autoritățile din teritoriu. Cei mai mulți codri neatinși sau rar atinși de mâna omului (în fine, în ultima vremea au intrat prin anumite zone drujbele, dar asta e o altă poveste) sunt în parcurile naționale Semenic-Cheile, Retezat, Grădiștea Muncelui – Cioclovina, Cindrel, Apuseni, Defileul Jiului, Buila – Vânturarița, Cozia, Piatra Craiului, Bucegi, Cheile Nerei – Beușnița, Domogled – Valea Cernei, Munții Maramureșului și Munții Rodnei.

Pădurile virgine (cele care s-au format și dezvoltat exclusiv sub acțiunea factorilor naturali și în care procesele ecosistemice în dinamica lor se produc fără nicio influență antropică directă sau indirectă) se regăsesc în 7 județe: Bihor: Pădurea Aleu și Galbena; Caraș-Severin: Olteana, Gâsca, Petroasa, Șes, Valea Craiului,  Valea Mare, Valea Morii; Maramureș: Corha, Preluci, Paulic, Gura Socolou, Gropșoara, Răoaia și Ciormolina, Izvorul Negru, Izvorul Alb, Văratec, Pr. Ulmului, Cisma Mare, Cisma Mică, Pițigoi, Prisăcele, Petreasa, Poetaua, Sălătrucoasa; Suceava: Hlibochi, Stujinoasa, Mieluşoaia, Ciribuc, Pr. Calului, Fața Gardului-Răchitiș, Curmătura Tihului; Hunedoara: Valea Buții; Sibiu: Joagăre-Dobrei, Arpașu Mare, Arpășel, Tr. Mare; Mehedinți: Obrejeru.

Pădurile cvasivirgine (pădurea din trecut care, între timp, a suferit modificări antropice observabile, nesemnificative asupra structurii, stațiunii și proceselor ecosistemice) dominate se regăsesc în: Bacău: pădurile Dobrele – Fata Moartă și Păcura; Bihor: Boceasa, Iadolina, Valea Iadului; Caraș-Severin: Og. Ursului, Manioasa, Izv. Mehadicii, Halisag, Boii Mici, Covașa Mică, Covașa Mare, Nerganița, Varcipolea, Străneac, Pârgu Mare, Culmea Varniței – Dealul Negrii; Hunedoara: Meleia, Valea Mică, Lacurel, Tabla, Scheiu, Gaieru; Prahova: Glodeasa; Sibiu: Contu, Rindibou, Piatra Craiului, Sebeșu de Jos, Pleașa de Sebeș; Suceava: Curmătura Tihului și Fața Gardului-Răchitiș; Brașov: Ciucaș, Doftana, Bărc, Culmea Banciului, Stânișoara, Pr. Calului, Belia Mare, Pr. Laptelui, Pr. Gongu, Culmea Izvorului, Pr. Strâmbișoara; Argeș: Valea Vâja, Valea Oboarelor, Valea lui Coman, Valea Marginea Domnească, Mușeteica; Dâmbovița: Negrița; Mehedinți: Vârful lui Stan; Maramureș: Frasinului, Dosul Gutinului, Mingheț, Oușoru Mare, Izv. Șurii, Izv. Halaurilor, Izv. Zimbrului, Izv. Negru, Izv. Alb, Paltinului, Văratec, Prisăcele, Fundu Roii, Câmpul Măriuchii; Neamț: Dobreanu; Gorj: Cerna, Ivanu, Mocirliu, Olănelu, Olanul, Rădoteasa, Scurtu, Valea Cărbunelui; Vâlcea: Fața Bună, Valea Curpănului; Covasna: Pr. Șoimului.

• Păduri în Patrimoniul Mondial UNESCO: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei (Caraș-Severin), Masivul Cozia, Lotrișor (Vâlcea), Codrul secular Șinca (Brașov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groșii Țibleșului și Strâmbu Băiuț (Maramureș).

Maria BOGDAN

Pădurea reprezintă una dintre cele mai importante avuții naționale. Dar, ca orice avuție, dacă nu e gospodărită și utilizată rațional, riscă să se piardă. Acest lucru este din ce în ce mai acut conștientizat atât de către factorii de decizie, cât și de populație.

În acest context, în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, s-au reunit reprezentanți ai tuturor celor care, direct sau indirect, își desfășoară activitatea pe seama pădurilor. La manifestare au luat parte atât silvicultori din cadrul ROMSILVA și ai Asociației Administrațiilor de Ocol, cercetători din cadrul ICAS, reprezentanți ai unor asociații patronale și sindicale din industria lemnului și ai altor industrii conexe, reprezentanți ai unor ONG-uri care activează în domeniul protec­ției mediului, cât și reprezentanți ai organismelor de decizie. Între aceștia este de menționat prezența ministrului Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, și a senatorului Cristian Chirteș.

IFN – un instrument prețios

Principala temă a întrunirii a fost prezentarea rezultatelor Inventarului Forestier Național, etapa II. Instrument deosebit de prețios pentru toți cei care doresc să aibă o privire de ansamblu asupra evoluției fondului forestier din țara noastră, Inventarul oferă date privind întinderea, structura și volumul pădurilor. Această etapă cuprinde datele culese și prelucrate în perioada anilor 2013-2018 din codrii din întreaga Românie. Datele sunt defalcate, pentru cei interesați, și pe cele trei provincii istorice, dar și pe forme de relief.

Inventarul forestier Național (IFN) a fost elaborat de către un colectiv din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“ și este principalul instrument de evaluare a resurselor forestiere din țară. El permite întocmirea de studii și scenarii privind dezvoltarea sectorului forestier care să fie utilizate, cu precădere, în procesele de elaborare a politicii forestiere şi de cooperare intersectorială.

De asemenea, IFN este principalul furnizor de date pentru raportarea indicatorilor de gestionare durabilă a pădurilor, conform angajamentelor asumate de țara noastră în cadrul unor convenții internaționale.

România este un teren favorabil pentru păduri

După cum a subliniat dl Gheorghe Marin, coordonatorul colectivului ce a realizat IFN, acesta este, în primul rând, un instrument statistic. Cu alte cuvinte, datele cuprinse sunt valori medii raportate pentru indicii respectivi. Ca atare, datele sunt relevante la nivel global ori pe regiunile pentru care sunt prezentate. De aceea, ele se pretează pentru întocmirea unor strategii regionale ori naționale. În schimb, spre dezamăgirea amatorilor de senzațional, nu are niciun fel de relevanță dacă se dorește utilizarea sa pentru ilustrarea unor evoluții locale ori a unor evenimente punctiforme, cum ar fi, de exemplu, tăierile ilegale.

„În ceea ce privește rezultatele, nu putem decât să ne bucurăm pentru că ele arată o creștere față de prima etapă. Faptul că se evidențiază o tendință de regenerare naturală a pădurilor dovedește că sunt bine îngrijite și că ne aflăm pe un drum bun“, a evidențiat Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor.

O altă dovadă că România (mai) este (încă) o țară a pădurilor este și faptul că pădurile s-au extins în mod natural pe aproximativ 500.000 de hectare de terenuri aflate în afara fondului forestier.

IFN este un instrument public și poate fi consultat de către toți cei interesați atât pe site-ul dedicat, www.roifn.ro, cât și pe site-ul ministerului Apelor și Pădurilor.

„Made in Romania“ cu fag elvețian!

În cadrul Forumului au fost dezbătute și alte aspecte legate de activitatea din domeniul industriei lemnului și al gestionării pădurilor. Conform datelor prezentate, exporturile de cherestea de molid ale României au scăzut în ultimii cinci ani de la cca 2 milioane mc la 6 – 700.000 mc/an. În același interval, importurile de buștean de rășinoase s-au triplat, urcând la 1,5 milioane mc, fără a socoti și lemnul de foc! Exporturile, la aceeași categorie, au scăzut sub 20.000 mc. Concluzia indusă de aceste cifre este că volumul tăierilor ilegale a scăzut drastic față de 2013, când s-a înregistrat maximul de tăieri ilegale.

Pe de altă parte, volumul de lemn exploatat din pădurile de stat la sfârșitul lui septembrie 2018 reprezenta doar 6,25 mc, adică 62% din programul anual. Prin programul de licitații pentru exploatare de masă lemnoasă în 2019, până acum a fost adjudecată doar puțin peste 40% din cantitatea disponibilă, față de 87% în anii trecuți.

Cauza o reprezintă decapitalizarea firmelor autohtone de profil. La rândul ei, spun principalii actori de pe piață, aceasta a fost generată de modificările Codului Silvic din 2017, care au condus la o ofertă scăzută. Reacția în lanț a urmat cu creșterea prețurilor de adjudecare, care a generat, mai departe, o creștere a prețurilor produselor semifinite și finite. Astfel, prețurile produselor din lemn românești se situează cu peste 15% și în unele cazuri cu 25% peste cele europene. Ilustrativă pentru urmările acestui lucru este afirmația directorului pentru achiziții al IKEA România: „Acum cinci ani nu aș fi putut crede că vom ajunge să producem spătare de scaun din fag elvețian aici, în România. Din păcate, prețurile au condus la această realitate!“

Bani sunt, dar lipsesc reglementările

La rândul său, Radu Melu, reprezentant WWF România, a evidențiat câteva dintre aspectele care, în optica organizației pe care o reprezintă, aduc disfuncționalități în sector. Unul dintre cele mai importante este subfinanțarea. Deși la nivel european există prevederi și fonduri pentru a veni în sprijinul micilor deținători de păduri, în legislația românească nu există mecanismele care să facă posibil acest lucru. Un exemplu în acest sens îl constituie plata contravalorii serviciilor ecosistemelor forestiere. Teoretic, în Codul Silvic această obligație este stipulată în mai multe locuri. Dar nicăieri nu există vreo enumerare măcar a acestor servicii.

De asemenea, în PNDR există mai multe submăsuri referitoare la activitatea în domeniul silvic. Dar, deși pentru intervalul 2014-2020 PNDR a stabilit o alocare publică de 296.220.504 RON pentru sprijinirea unor anumite categorii de investiții, până la 22 noiembrie 2018 de-abia 97.751.645 RON au fost alocați efectiv. Cât despre plățile compensatorii legate de pierderile de venit apărute în urma aplicării planurilor de management pentru situri cuprinse în rețeaua Natura 2000 ori aflate sub incidența Directivei-Cadru „Ape“ și a D.C. „Păsări“, nici până acum nu s-a dezvoltat o metodologie clară care să permită ca banii să ajungă la destinatari.

În concluzie, și în sectorul silvic se aplică vechea vorbă românească: „Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă și în traistă!“, completată cu un adagio, tot din înțelepciunea populară: „Unde nu-i cap, vai de picioare!“.

Alexandru GRIGORIEV

Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor, Gheorghe Mihăilescu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Constantin Rădulescu, președintele Consiliului Județean Vâlcea, Florian Marin, prefectul județului Vâlcea și Nicolae Sărdescu, primarul orașului Horezu, au participat  marți, la Horezu, în județul Vâlcea, la o acțiune de plantare a 100 de stejari în jurul mai multor stejari multiseculari, pentru a marca Centenarul Marii Uniri din 1 decembrie 1918, când toate provinciile locuite de români s-au unit într-un singur stat.

La acțiunea de plantare a celor 100 de stejari au participat reprezentanți ai autorităților locale și o sută de preșcolari și elevi ai Liceului ”Constantin Brâncoveanu” din Horezu.

Fiecare stejar plantat a fost ”adoptat” de un elev, fiind emise și Certificate de Adopție nominale.

Stejarii au fost oferiți de Direcția Silvică Vâlcea, silvicultorii fiind implicați și în asigurarea asistenței tehnice la plantare.

Evenimentul a fost organizat în cadrul unui parteneriat între Ministerul Apelor și Pădurilor, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin Direcția Silvică Vâlcea, și Primăria Horezu.

În acest an, Ministerul Apelor și Pădurilor și Regia Națională a Pădurilor – Romsilva marchează Centenarul Marii Uniri din 1918 prin mai multe evenimente.

Silvicultori din România și Republica Moldova au aniversat în luna aprilie Centenarul Unirii Republici Democrate Moldovenești cu Regatul României, prin plantarea simbolică a ”Pădurii Centenar” pe ambele maluri ale râului Prut, iar în septembrie a fost inaugurat ”Punctul Frăției Neamului Românesc”, un observator ridicat de silvicultori la punctul de întâlnire a celor trei mari provincii istorice românești, Țara Românească, Moldova și Transilvania.

De asemenea, tot în luna septembrie a fost vernisată, la Muzeul Cinegetic al Carpaților ”Posada”, expoziția jubiliară ”100 de ani de silvicultură în România”.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare de păduri proprietatea publică a statului și 22 de parcuri naționale și naturale cu o suprafață de aproximativ 850 de mii de hectare.

Sursa: RNP-Romsilva

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inaugurat joi, 13 septembrie, ”Punctul Frăției Neamului Românesc”, un obiectiv ridicat de silvicultori în comuna Gura Teghii din județul Buzău, la punctul de întâlnire al celor trei mari provincii românești, pentru a marca Centenarul Marii Uniri din 1918.

La eveniment au participat Ilie Covrig, Secretar de stat pentru Păduri în Ministerul Apelor și Pădurilor, Ciprian Dragoș Pahonțu, Directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, directorii direcțiilor silvice Buzău, Covasna și Vrancea, reprezentanți ai prefecturilor, consiliilor județene și ai autorităților locale din județele Buzău, Covasna și Vrancea, silvicultori, reprezentanți ai mediului academic și membri ai comunităților locale.

”Punctul Frăției Neamului Românesc” este un observator – refugiu construit din lemn, cu înălțimea de opt metri, ce oferă vizitatorilor o panoramă asupra celor trei provincii istorice locuite de români, Transilvania, Țara Românească și Moldova, în punctul de confluență a acestora, locul fiind ales simbolic, pentru a marca 100 de ani de la Unirea tuturor provinciilor românești într-un singur stat.

ROMSILVA OBSERVATOR CENTENAR 100

În jurul obiectivului sunt amenajate panouri în care sunt prezentate personalitățile ce au contribuit la Unirea tuturor provinciilor românești, precum și personalități ale culturii și științei din Transilvania, Moldova și Țara Românească.

Obiectivul este deschis permanent turiștilor, pentru accesul la observator fiind amenajate și marcate trei trasee turistice, dinspre județele Buzău, Vrancea și Covasna.

Sub egida Ministerului Apelor și Pădurilor, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva marchează Centenarul Marii Uniri din 1918 prin mai multe evenimente, de-a lungul acestui an. Astfel, silvicultori din România și Republica Moldova au plantat în aprilie, pe ambele maluri ale Prutului, ”Pădurea Centenar”, pentru a marca o sută de ani de la decizia Sfatului Țării de la Chișinău de unire a Republicii Democratice Moldovenești cu Regatul României. De asemenea, la începutul acestei luni, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inaugurat Expoziția Jubiliară ” 100 de ani de silvicultură în România”, găzduită de Muzeul Cinegetic al Carpaților ”Posada”, în care este prezentată, interactiv, în mai multe secțiuni, activitatea silvicultorilor de la Marea Unire din 1918 până în prezent.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare de păduri proprietatea publică a statului și 22 de parcuri naționale și naturale cu o suprafață de aproximativ 850 de mii de hectare.

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti