Singurul grup de producători în sectorul legumicol din judeţul Maramureş a fost organizat în 2006, în Dăneştii Chioarului, din Mireşu Mare, pe malul Someşului, într-o zonă cu o bogată şi îndelungată tradiţie în legumicultură. Iniţial a existat o asociaţie a legumicultorilor, funcţională şi astăzi, din care s-au retras, fără însă a-şi pierde calitatea de membri în prima formă de organizare, 22 de producători, aceştia constituind Grupul de producători „Legumicultorul“ Dăneşti, condus de Vasile Tinc. Raţiunea iniţierii acestei noi forme asociative ţine de avantajele deja ştiute legate de valorificarea producţiei, achiziţionarea inputurilor şi accesarea programelor cu finanţare europeană pentru dezvoltarea şi modernizarea fermelor şi realizarea unor obiective în interesul grupului.

Grupul de producători „Legumicultorul“ Dăneşti, deja cunoscut în nordul ţării, cu legături profesionale şi în Olanda, acolo unde o parte dintre membri au mers la schimb de experienţă, lucrează 43 ha de legume în spaţii protejate, solarii şi sere precum şi în câmp. Cultura în care s-au specializat este ardeiul, urmat de tomate, dar în egală măsură fermierii cultivă, pentru a asigura un asolament minim sau cultura succesivă, varză, conopidă, vinete, morcov, pătrunjel, gulii, cartof. Satul Dăneştii Chioarului, cu 498 de locui­tori, contribuie substanţial la activitatea cu profil agricol din Mireşu Mare, comună a cărei suprafaţă agricolă se ridică la 4.990 ha. Aproape fiecare familie are tradiţie în legumicultură, iar generaţia de azi s-a specializat în plus, beneficiind şi de aportul tehnologic din Europa.

Primele beneficii ale grupului de producători din Dăneştii Chioarului

Ce avantaje a adus asocierea? Preşedintele Vasile Tinc: „Este vorba despre puterea de a lucra în echipă, cel puţin în câteva segmente din lanţul producţie-valorificare. Altfel negociem inputurile, discutăm cu partenerii, organizăm vânzarea, iar, în funcţie de modalitatea de livrare, facem o oarecare planificare din iarnă a structurii de culturi. Noi colaborăm şi cu asociaţia legumicolă din sat, de unde preluăm o anumită cantitate de legume, spre a valorifica şi ceea ce nu reuşeşte să comercializeze respectiva asociaţie. Pe de altă parte, ca grup, avem mult mai multe şanse să obţinem finanţări europene pentru dezvoltarea fermelor.“ Grupul mai are de lucrat şi de învins unele prejudecăţi până să opereze la maximă eficienţă. Ne-o spune cea care a fost nu numai motorul acţiunii, sprijinind grupul încă de la înfiinţare, dar, ca fost legumicultor, s-a ataşat şi sufleteşte de producătorii din Mireşu Mare, directorul Camerei Agricole Judeţene de pe lângă Consiliul Judeţean Maramureş, ing. Viorica Ciocian: „Aici, din fericire, am găsit terenul fertil pentru a fi auziţi, oamenii fiind receptivi la nou şi la idei care le-ar putea aduce beneficii. Prima dată, în 2006, am organizat cursuri, nu numai de specialitate – fiindcă ei sunt profesionişti, produc legume foarte bune calitativ, recunoscute şi apreciate în tot judeţul –, ci şi de contabilitatea fermei. Apoi le-am fost aproape în fiecare etapă pe care au desfăşurat-o pe parcurs.“

Politica paşilor mărunţi

Drumul GP „Legumicultorul“ Dăneşti a fost unul parcurs cu paşi mărunţi. Până în prezent, membrii grupului au accesat proiecte mai mici, fie pe Măsura 141 – Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă, fie pe Măsura 112 – Instalarea tânărului fermier. Vasile Tinc: „Problema noastră cea mai mare, legată de accesarea fondurilor europene, o reprezintă partea de cofinanţare. Nu ne-am fi permis să ne împovărăm cu împrumuturi la bănci pentru cofinanţarea proiectelor, fiecare pe cont propriu. Ca grup, efortul individual este mai mic şi putem face faţă şi cofinanţării, şi cheltuielilor anticipate, fiindcă banii europeni nu vin înainte, ci după executarea lucrărilor.“ Aşa a început prima investiţie comună, un depozit pentru păstrarea legumelor. Investiţia nu s-a finalizat încă, după cum ne spunea directorul Ciocian: „Ei şi-au cumpărat şi o linie tehnologică pentru ambalarea ardeiului, dar proiectul lor vizează să organizeze un spaţiu de procesare, dar şi să doteze cu utilaje specifice depozitul.“ Pentru acest volum de investiţii, soluţia imediată a fost proiectul cu finanţare europeană, depus la GAL „Mara Natur“. Ar mai fi de lucrat în segmentul valorificării producţiei. Deocamdată, membrii grupului îşi vând producţia pe filierele consolidate de fiecare producător în parte, şi nu la un magazin comun sau pe o piaţă comună. Când şi acest aspect va fi rezolvat şi după ce depozitul de ambalare, probabil şi de procesare va fi terminat, s-ar putea spune că veriga a fost închisă, iar grupul şi-a atins ţinta pentru care s-a înfiinţat.

Independenţi, dar 100% în favoarea asocierii

La Mireşu Mare sunt, de asemenea, mulţi legumicultori, la fel de buni ca vecinii lor din Dăneştii Chioarului. Aici nu s-a înfiinţat vreo formă asociativă. Am stat de vorbă cu prof. ing. Olimpia Bârlea (foto), în ipostaza sa de cultivator de legume pe o suprafaţă de 1.500 mp: „Eu m-am specializat în tomate şi ardei. Îmi produc răsadul, fiindcă nu am încredere decât în ceea ce este făcut de mâna mea, şi încerc să merg înspre bio. Deocamdată sunt într-o zonă de mijloc, să-i zicem semibio, în sensul că folosesc tratamente împotriva bolilor şi dăunătorilor, dar le aplic cât de rar posibil şi cu produse oarecum inofensive. Intenţia mea este să-mi extind suprafaţa cu o cultură de căpşuni.“ Cât despre oportunitatea de a adera la un grup de producători, Olimpia Bârlea este net în favoarea ideii, numai că legumicultorii din Mireş nu au urmat exemplul celor de la Dăneşti: „Poate că, după ce vom vedea rezultatele asocierii lor, ajungem să gândim şi noi altfel. În afară de depozitul frigorific şi spaţiul de sortare şi ambalare pe care-l realizează grupul de la Dăneşti, gândesc că zonei i-ar prinde extraordinar de bine o fabrică de procesare. Abia atunci s-ar observa beneficiile asocierii, să ai unde să vinzi marfa pe care n-o valorifici la piaţă sau să cultivi o suprafaţă mai mare, fiindcă ai desfacerea asigurată. Personal sunt 100% în favoarea oricărui tip de organizare care rezolvă problemele de livrare şi nu numai.“

Maria BOGDAN

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti