Adama 750x100 30 martie
update 2 Apr 2020

Comunicat de presa MADR

Vineri, 27 septembrie 2013, secretarul de stat în Ministerul Agriculurii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Botănoiu, a participat la „Ziua orezului”, eveniment care s-a desfășurat în incinta Centrului Cultural UNESCO „Ionel Perlea” din municipiul Slobozia, judeţul Ialomiţa.

Tema evenimentului a vizat contribuţiile la perfecţionarea unor elemente tehnologice la cultura orezului, printre cei 150 de participanţi la manifestare numărându-se reprezentanţi ai companiei internaţionale Riso Scotti, entităţile agricole judeţene, fermieri cultivatori de orez, etc.

De asemenea, au fost prezentate măsurile de susţinere ale culturii orezului în România, dimpreună cu intenţia ca orezul bio să ocupe un loc fruntaş pe piaţa europeană.

Sursa:MADR

Sindicaliştii din îmbunătăţiri funciare cer Ministerului Agriculturii corectarea legislaţiei din domeniu

Sindicatul Naţional Îmbunătăţiri Funciare (SNIF) solicită Ministerului Agriculturii şi Guvernului să continue procesul de corectare a legislaţiei din domeniu, punând accent pe reîntregirea bugetului Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), se arată într-un comunicat remis luni AGERPRES.

'Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a corectat o parte din gravele erori ale legislaţiei de îmbunătăţiri funciare, luând măsuri pentru protejarea patrimoniului de stat şi diminuarea semnificativă a costurilor pentru irigaţii. Solicităm însă ministerului să continue corectarea legislaţiei din domeniu, axându-se pe rezolvarea problemelor financiare şi a celor din sfera legislativă', se arată în comunicatul citat.

Concret, sindicaliştii din Îmbunătăţiri Funciare cer reîntregirea bugetului ANIF cu sumele cheltuite şi nerecuperate conform legislaţiei în vigoare pentru situaţiile de calamităţi.

'În sfera legislativă, cerem reglementarea modului de finanţare a activităţii (colaborarea cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în vederea încasării sumelor primite de la beneficiari, precum şi introducerea abonamentului pentru beneficiari). De asemenea, se impune angajarea de personal pentru exploatarea staţiilor de pompare, fapt ce ar reduce costurile de funcţionare cu minimum 35 - 40%, faţă de costurile serviciilor externalizate (24% TVA + 10% profit), asigurând totodată intervenţii prompte, specializate, în cazul situaţiilor de urgenţă şi a calamităţilor, precum şi respectarea legislaţiei muncii şi a legislaţiei de sănătate şi securitate în muncă', se mai spune în comunicat.

Săptămâna trecută, Ministerul Agriculturii a transmis Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) cererea pentru obţinerea licenţei de furnizor de energie electrică pentru Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), ceea ce îi va permite să cumpărare energie electrică direct de la producători la preţuri mult mai mici decât în prezent. 
Acest lucru îi va avantaja pe agricultori deoarece, în opinia secretarului de stat din MADR, Daniel Botănoiu, vor putea plăti pentru apa folosită la irigaţii un preţ mai mic cu 30% - 50% decât în prezent, ţinând cont de faptul că energia electrică are o pondere de 80% în preţul apei pentru irigaţii.

De asemenea, după obţinerea licenţei, ANIF va putea cumpăra energie şi de OPCOM, în anumite intervale orare, când energia este mai ieftină.

Guvernul a decis în data de 26 iunie completarea atribuţiilor ANIF pentru a avea posibilitatea desfăşurării activităţii de furnizare a energiei electrice.

Ministerul Agriculturii a cheltuit în acest an în jur de 22 de milioane de lei pentru sectorul de îmbunătăţiri funciare, 14 milioane de lei pentru desecări pe terenurile fermierilor şi opt milioane de lei pentru reviziile tehnice din sistemul de irigaţii.

Sursa AGERPRES

MADR sprijină ferma de familie

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale urmează să lanseze, începând cu mijlocul lunii iunie, o sesiune de depunere proiecte pentru Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” din PNDR care se adresează fermelor de familie.

Ferma de familie produce pentru consumul propriu, iar surplusul este comercializat. Activităţile din cadrul fermei sunt realizate, în principal, de către membrii familiei. Dimensiunea economică a fermei de familie poate fi între 2 - 50 UDE (Unitatea de dimensiune economică exprimă dimensiunea unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei).

“Propunerea pe care MADR o lansează va da şansa micilor ferme de familie care vor aplica în cadrul programului să crească şi să producă mai mult pentru piaţă, asigurând astfel un venit din ce în ce mai mare membrilor familiei care trăiesc din agricultură”, a subliniat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, care a adăugat că “fermele de familie pot avea o contribuţie esenţială la dezvoltarea satului românesc. Avem obligaţia să le oferim şansa de a creşte şi de a deveni competitive pe termen mediu şi lung”.

În cadrul sesiunii pentru care sunt alocate 50 milioane euro vor fi finanţate aproximativ 1.000 ferme de familie, cu o valoare maximă eligibilă a proiectului de 125.000 euro, din care până la 50.000 euro sprijin nerambursabil prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Pot depune proiecte persoane fizice, cu condiţia autorizării înaintea semnării contractului de finanţare, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale şi alte tipuri de beneficiari eligibili în cadrul măsurii 121.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor interesaţi să acceseze această măsură, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale intenţionează să pună la dispoziţia  potenţialilor beneficiari, cu titlu gratuit, proiecte model şi informaţii documentate tehnic pentru ferme de legume în câmp şi în spaţii protejate, ferme de vaci de lapte, ferme de creştere şi îngrăşare porcine şi ferme de găini ouătoare.

Pentru asigurarea cofinanţării, beneficiarii vor avea posibilitatea de a contracta credite printr-un fond de creditare creat de MADR, facilitând astfel necesarul de cofinanţare a proiectelor.

MADR are în vedere reducerea timpului de accesare a finanţării proiectelor fermelor de familie prin asigurarea, la o locaţie unică, a consilierii şi asistenţei, atât pentru obţinerea sprijinului prin PNDR cât şi a creditului. 

Punctajele de selecţie pentru cele două sectoare – vegetal şi creşterea animalelor sunt postate  pe site-urile MADR (www.madr.ro) şi APDRP (www.apdrp.ro),  în formă consultativă.

MADR şi LAPAR au relansat dialogul

Pe 2 aprilie 2013 a avut loc la sediul Ministerului Agriculturii, o întâlnire a agricultorilor reprezentaţi de LAPAR, cu ministrul agriculturii Daniel Constantin. Evenimentul a confirmat reluarea dialogului între Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România şi Ministerul Agriculturii în vederea adoptării unor politici de reformare a acestui sector. Totodată, în cadrul întâlnirii au fost prezentate principalele revendicări ale agricultorilor.

Plata subvenţiilor, capul de afiş al negocierilor

Cel mai spinos subiect de discuţii între reprezentanţii LAPAR şi ministrul Daniel Constantin l-a constituit plata subvenţiilor la hectar şi pe cap de animal. Astfel, s-a stabilit perioada de plată a ultimelor restanţe aferente anului 2012 precum şi condiţiile care trebuiesc îndeplinite. „Majoritatea fermierilor şi-au primit subvenţia până în momentul de faţă. La plata pe cap de animal jumătate din fermieri şi-au primit banii, iar cealaltă jumătate îi vor primi în această lună“, a declarat Daniel Constatin.

În ceea ce priveşte subvenţia pe suprafaţă aferentă anului 2013, cuantumul acesteia va fi de 139 de euro la care se va adăuga o subvenţie complementară de maximum 27 de euro. „S-a discutat despre subvenţia pe suprafaţă pentru 2013 şi nu s-a putut lua în calcul decât subvenţia europeană (SAPS), care am înţeles că va fi în jur de 139 de euro fără corecţie. Corecţia o vom face după ce se încheie termenul de depunere a cererilor pe suprafaţă. În ceea ce priveşte plăţile directe complementare, a rămas să discutăm şi să aflăm suma aferentă pe suprafaţă după rectificarea bugetară din luna august, dar maximul ar fi 27 de euro pentru că atât permite legea“, a precizat Laurenţiu Baciu (foto), preşedintele LAPAR.

Liberalizarea pieţei funciare naşte îngrijorare

„Anul 2013 este un an al consultării publice cu privire la măsurile pe care le vom implementa. Una dintre ele – sper ca în această săptămână să fie certificată şi prin înţelegeri cu majoritatea băncilor – este să putem constitui gaj atunci când vrem să cumpărăm un teren agricol chiar terenul respectiv“, a spus Daniel Constantin, referindu-se la piaţa terenurilor agricole după 2014.

În ciuda acestui fapt, agricultorii români continuă să privească cu îngrijorare posibilitatea achiziţionării de terenuri de către cetăţenii străini. „Nu am dori să fie interzisă cumpărarea terenurilor, dar vrem să existe nişte criterii pe care străinii trebuie să le îndeplinească. Am vrea să ne aliniem la cerinţele pe care le au celelalte state privind vânzarea terenurilor către străini. De pildă, la polonezi trebuie să ai statut vechi în agricultură şi să ai deja activitate pe piaţa de profil din Polonia ca să poţi să cumperi teren, iar în Germania nu poţi cumpăra teren dacă nu faci parte din fiscalitatea statului german. România şi Bulgaria sunt singurele state din Uniunea Europeană care dau drumul din 2014 tuturor să cumpere terenuri. Deşi străinii nu pleacă cu pământul din ţara noastră, legislaţia le permite să exporte profitul din România. Din acest motiv vrem ca pământul să rămână românilor“, a explicat Laurenţiu Baciu.

Camerele Agricole şi sistemul de irigaţii, priorităţi pentru următorul interval

Un alt subiect important de pe ordinea de zi a fost dezvoltarea sistemului de irigaţii, care în urma discuţiilor va beneficia de un sprijin suplimentar din partea MADR. Totodată, se va urmări o mai bună absorbţie a fondurilor europene pentru investiţiile în infrastructura de irigaţii.

Constituirea Camerelor Agricole într-o formă cât mai accesibilă şi care să nu fie influenţată de factori politici este o altă revendicare a fermierilor care va trebui rezolvată în următorul interval de timp. Astfel, în urma acestei întâlniri s-a stabilit că MADR va organiza periodic consultări cu reprezentanţii LAPAR. „Sperăm, de data aceasta, să fie un început de colaborare. În ceea ce priveşte LAPAR avem intenţia să acordăm tot sprijinul ministerului pentru a găsi soluţiile cele mai bune pentru acest domeniu de activitate“, a afirmat în încheierea întrunirii, Laurenţiu Baciu.

Daniel Plăiaşu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2013

Crescătorii de ovine solicită autorităţilor o derogare de la Codul Muncii cu privire la angajarea prin contract a ciobanilor

Reprezentanţii asociaţiilor crescătorilor de ovine au solicitat, joi, într-o întâlnire cu secretari de stat din Ministerul Agriculturii, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii, o derogare de la Codul Muncii cu privire la angajarea prin contract a ciobanilor, pe motiv că această măsură ar fi neaplicabilă din cauza educaţiei precare a acestora şi a părăsirilor dese a locurilor de muncă înregistrate în domeniu.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii, remis AGERPRES, în cadrul întâlnirii s-a convenit înfiinţarea unei comisii interministeriale care, împreună cu delegaţii crescătorilor de ovine, să identifice posibilitatea unei derogări de la Codul Muncii fie printr-un statut al ciobanilor, fie prin modificarea legii zilierilor astfel încât să fie cuprinsă şi această categorie socio-profesională. În cadrul discuţiilor dintre autorităţi şi reprezentanţii crescătorilor de ovine au fost aduse clarificări legate de adaptarea impozitării exploataţiilor din zona montană la veniturile din această zonă defavorizată, de plata TVA pentru fermierii care depăşesc cuantumul de 65.000 euro/an şi referitoare la impozitarea subvenţiilor care se dau în agricultură. Totodată, au fost abordate subiecte legate de înfiinţarea Camerelor Agricole, de legea pajiştilor şi de certificatele de producători.

Referitor la adaptarea impozitării exploataţiilor agricole la veniturile mai mici din zonele montane defavorizate, fermierilor li s-a comunicat că această măsură va fi aplicată începând cu anul viitor.

Cu privire la plata TVA pentru vânzările care depăşesc cuantumul de 65.000 euro/an, reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice, secretarul de stat Dan Manolescu, a precizat că această măsură este una corectă şi se aplică tuturor celor care depăşesc acest cuantum, indiferent de obiectul de activitate.

De asemenea, la intervenţia secretarului de stat din Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, s-a convenit ca Ministerul Finanţelor să transmită o circulară către toate administraţiile financiare judeţene, astfel încât să existe o practică unitară în ceea ce priveşte colectarea impozitelor provenite din activităţile agricole. 

La finalul discuţiilor, Botănoiu a clarificat câteva aspecte privind legea pajiştilor, legea înfiinţării camerelor agricole, precum şi unele chestiuni legate de implementarea certificatelor de producători în pieţe.

La discuţiile care s-au desfăşurat la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a participat şi secretarul de stat din Ministerul Muncii, Georgeta Bratu.

Sursa: AGERPRES

LAPAR a cerut ministrului Agriculturii soluţii adecvate care să sprijine cumpărarea terenurilor agricole de către români

LAPAR a cerut ministrului Agriculturii soluţii adecvate care să sprijine cumpărarea terenurilor agricole de către români, în perspectiva liberalizării pieţei funciare din 2014.

"Vrem ca reprezentanţii LAPAR, împreună cu conducerea MADR, să se aşeze la aceeaşi masă şi să găsim împreună soluţii adecvate care să sprijine cumpărarea terenurilor de către români. Noi vrem să ne aliniem la cerinţele celorlalte state, la condiţiile lor privind vânzarea terenurilor agricole către străini. Nu am dori să fie interzisă cumpărarea, dar să existe nişte criterii pe care trebuie să le îndeplinească şi să nu-i dezavantajeze pe cumpărătorii din România", a spus preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu.

Una dintre soluţiile prezentate de Baciu vizează subvenţionarea dobânzilor la achiziţia de terenuri agricole de către români.
"Noi le-am propus discuţii la nivel naţional cu băncile pentru găsirea unor soluţii din subvenţionarea unor dobânzi privind cumpărarea terenurilor agricole
în Români de către români. Nu îmi este teamă că vor veni străinii să cumpere toate terenurile agricole, în condiţiile în care în ultimii 10 ani au cumpărat deja 10% din suprafaţa României. Trebuie să ne gândim şi la viitorul producătorilor agricoli din România. (...) Chiar dacă nu pleacă cu pământul din România, legislaţia le dă voie să transfere sau să exporte profitul din România", a spus Baciu acesta.

Acesta a dat exemplul Poloniei, unde străinii care vor să cumpere terenuri agricole trebuie să aibă statut vechi în agricultură, să aibă istoric în agricultura Poloniei, iar în Germania nu au voie decât dacă fac parte din fiscalitatea statului german.

"Fermierii români sunt decapitalizaţi şi nu îşi pot permite să arunce fondurile ca şi cei de afară, iar aceştia sunt sprijiniţi de statele lor, au bani din ţară de la ei cu dobânzi mici şi îşi permit să dea nu ştiu ce sumă pe un hectar. Statul trebuie să găsească o facilitate să subvenţioneze o parte din dobândă, iar ADS să poată cumpăra aceste terenuri, să aibă drept de preemţiune şi pe urmă să le revândă. Se întâmplă şi în Franţa şi în Ungaria aşa că nu ar fi o noutate", a spus Baciu.

Şeful LAPAR s-a declarat mulţumit de primele discuţiile avute cu ministrul Agriculturii, afirmând că este un început, să vedem ce urmează, nu vă pot spune că gata căsătoria este încheiată, acum e numai preludiu".

Sursa: AGERPRES

MADR va deseca din fondurile proprii terenurile agricole inundate, dacă actul normativ va trece de Guvern

Ministerul Agriculturii va propune miercuri Guvernului un proiect de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea legislaţiei privind irigaţiile şi care va permite intervenţia rapidă pentru desecarea terenurilor agricole inundate, dar va asigura şi prima umplere a canalelor de irigaţii cu fonduri ale MADR.

"Mâine sper să putem adopta la nivelul Guvernului o măsură care nu s-a mai adoptat de 17 ani în România, astfel încât să ne asigurăm că în 2013 suprafeţele irigate vor fi mult mai mari decât au fost în 2012. Există o îngrijorare faţă de cum va fi vremea în lunile iulie-august şi acum trebuie să găsim soluţii ca să nu fim luaţi pe nepregătite. În această perioadă există un risc foarte mare de inundaţii, sunt deja foarte multe suprafeţe inundate, iar legislaţia actuală nu ne permite să protejam staţiile de pompare pe care le avem. Dacă nu putem scoate apa din ele, riscăm să fie afectată infrastructura de irigaţii şi staţiile de pompare", a declarat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la finalul întâlnirii avute cu conducerea LAPAR.

Acesta a precizat că, prin actuala legislaţie, fermierii ar trebui să facă desecările terenurilor agricole cu fondurile proprii.
"Legislaţia spune clar că fermierii trebuie să o facă cu fondurile, dar noi, MADR, prin modificările aduse legislaţiei, vom putea face aceste operaţiuni cu instalaţiile de desecare şi cu fondurile MADR", a spus Constantin.

Şeful MADR a afirmat că încă nu deţine informaţii privind totalul suprafeţei inundate în momentul de faţă. 
"Nu am încă o centralizare clară a terenurilor inundate, dar nu mă îngrijorează situaţia din acest moment ci ceea ce se anunţă zi de zi, Cod galben şi portocaliu de inundaţii şi trebuie să ne preocupăm de toate culturile", a afirmat ministrul Agriculturii.

Actul normativ care va fi pe masa Guvernului va asigura şi prima umplere a canalelor de irigaţii tot cu fonduri ale MADR ceea ce va determina un nivel de plată mult mai mic la irigarea unui hectar decât anul trecut.

"Sunt sume importante pe care le punem la dispoziţie, dar cred că este mai important să salvăm culturile agricole, să irigăm tot ce se poate iriga în momentul de faţă, astfel încât să nu avem pierderi în acest an, în special la porumb şi la floarea soarelui. Prima umplere a canalelor de irigaţii cu fonduri ale MADR va asigura un nivel de plată mult mai mic la irigarea unui hectar decât anul trecut. În momentul de faţă se poate iriga, la costuri optime şi, dacă vom implementa aceste măsuri, vor fi şi mai bune, o suprafaţă de 750.000 de ha, iar dacă vom avea şi acel miliard de euro pentru reabilitarea infrastructurii de bază avem posibilitatea să mai irigăm încă 800.000 de ha ", a mai adăugat Constantin.

Irigaţiile au fost una dintre temele de discuţii avute marţi la sediul MADR cu reprezentaţii LAPAR.

Sursa: AGERPRES

Constantin: Vrem să dăm posibilitatea fermierilor să garanteze cu terenul agricol când doresc să facă un credit

Ministerul Agriculturii intenţionează să ofere fermierilor români posibilitatea de a achiziţiona terenuri agricole după liberalizarea pieţei funciare de la 1 ianuarie 2014, iar acest aspect poate fi reglementat dacă băncile vor accepta garantarea cu respectivele terenuri în momentul accesării unui credit.

"Vrem să întărim capacitatea sectorului agricol din România şi să dăm posibilitatea fermierilor ca atunci când doresc să facă un credit să se gajeze cu terenul agricol. Prin această facilitate facem un prin pas pentru întărirea competitivităţii fermierilor din România vor avea acces să cumpere terenuri agricol punând gaj chiar terenurile respective. Până acum acest lucru nu era permis. Dacă vom reuşi este un prim semn din partea băncilor că vor fi mai deschise către sectorul agricol", a spus Constantin.

Şeful MADR a subliniat că aplicarea acestei facilităţi este importantă pentru că de la 1 ianuarie 2014 se liberalizează piaţa funciară din România.
"După 1 ianuarie 2014 vom avea o infuzie de investitori străini care vor dori să cumpere terenuri în România. Dacă terenurile respective rămân în agricultură, vor aduce tehnologie nouă şi vor crea în România. Nu este o problemă mare, dar în egală măsură trebuie să întărim competitivitatea fermierilor români să aibă el acces primul la terenurile agricole din această ţară", a adăugat ministrul Agriculturii.

Daniel Constantin participă joi la o dezbatere cu tema "Agricultura Românească - mâncare sănătoasă, profit sănătos', care îşi propune să evalueze efortul producătorilor români de a oferi pe pieţele interne şi externe alimente sănătoase şi sigure.

De asemenea, în cadrul dezbaterii vor fi analizate problemele cu care se confruntă agricultura şi industria alimentară, dar şi soluţiile posibile, precum şi echilibrul fragil dintre exigenţele crescute ale consumatorilor şi tentativele deliberate de a distruge încrederea în produsele româneşti. 

Organizatorii îşi propun să obţină o analiză realistă a şanselor de a transforma sectorul agro-alimentar într-unul dintre principalele motoare de creştere economică, dar şi furnizorul garantat de hrană sănătoasă pentru populaţia României şi pentru export.

Sursa: AGERPRES

MADR va începe din 27 februarie efectuarea unor plăţi aferente sprijinului financiar acordat producătorilor

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va începe, din 27 februarie, efectuarea unor plăţi aferente sprijinului financiar acordat producătorilor, ca urmare a promulgării, joi, a Legii bugetului de stat pe 2013, informează MADR, printr-un comunicat remis AGERPRES.

Astfel, de miercurea viitoare, vor fi efectuate plăţile naţionale complementare directe în sectorul vegetal pentru cererile depuse în anul 2012, plăţile naţionale complementare directe în sectorul zootehnic pentru cererile depuse în anul 2012 şi plăţile pentru ajutorul de minimis pentru fermierii afectaţi de secetă.

De asemenea, în perioada imediat următoare, Ministerul Agriculturii va transmite pe circuitul de avizare actele normative elaborate în baza Legii bugetului, necesare efectuării plăţilor în ce priveşte schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), subvenţionarea accizei la motorina utilizată în agricultură (activităţi ale trimestrului IV 2012), plata primelor de asigurare, ajutorul pentru ameliorarea raselor de animale.
Reprezentanţii MADR estimează că, începând cu prima săptămână a lunii martie, sprijinul acordat în baza acestor acte normative va fi virat în conturile fermierilor.

'Plăţile care urmează a fi efectuate ca urmare a promulgării Legii bugetului se alătură efortului pe care Ministerul Agriculturii l-a realizat, începând cu luna ianuarie 2013, prin acordarea sprijinului aferent măsurilor de investiţii şi plăţilor compensatorii pentru zone defavorizate şi agro-mediu din cadrul PNDR', se menţionează în comunicat.

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, joi, Legea bugetului de stat pe anul 2013, dar şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe acest an

Sursa AGERPRES

Bugetul Ministerului Agriculturii aferent anului 2013, adoptat de plen în forma iniţiatorului

Proiectul de buget pentru anul 2013 al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost adoptat, miercuri, de Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, în forma propusă de Guvern.
Bugetul a primit 226 de voturi în favoarea sa şi 98 împotrivă.

Pentru 2013, bugetul Ministerului Agriculturii se cifrează la 5,562 miliarde lei, în creştere cu 0,84% faţă de execuţia preliminată a anului 2012, de 5,516 miliarde de lei.

Cheltuielile de personal însumează 343,32 milioane de lei, în creştere cu 11,06% faţă de 2012. Sumele alocate pentru subvenţii sunt de 1,364 miliarde euro, mai mici cu 31,89% faţă de anul precedent, iar fondurile alocate pentru susţinerea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile se ridică la 2,297 miliarde lei, în scădere cu 7,3% faţă de 2012. La capitolul bunuri şi servicii, MADR are prevăzute 129,54 milioane lei, un plus de patru procente, iar la dobânzi 600.000 lei, cu 47,78% mai mult decât anul trecut.

Bugetul total al MADR, inclusiv fondurile europene, pentru 2013 se ridică la 17,28 miliarde lei, în creştere cu 3,55% faţă de execuţia preliminată a anului 2012 de 16,68 miliarde lei. Fondurile puse la dispoziţie din bugetul de stat reprezintă 32,19% din total, fonduri externe nerambursabile circa 67,70%, iar veniturile proprii 0,11%.

Proiectul Legii bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat pe anul în curs au intrat, marţi, în plenul Parlamentului.

Sursa AGERPRES

Societatea Română a Horticultorilor solicită redimensionarea Direcţiei de horticultură din MADR

Comitetului Director al Societăţii Române a Horticultorilor (SRH) cere, printr-o moţiune adresată ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, reînfiinţarea şi redimensionarea în cadrul ministerului a Direcţiei de Horticultură, considerând că funcţionarea defectuoasă a sectorului este cauzată şi de managementul horticol la nivel central. „Nu trebuie să fii doctor în management ca să realizezi că 6 persoane nu pot să cuprindă o activitate care aduce anual circa o treime din PIB-ul agriculturii (inclu­siv industrializate) şi care se desfăşoară pe o suprafaţă de circa 900.000 hectare, pe care se cultivă peste 45 de specii, multe dintre ele cu tehnologii diferenţiate: protejate, câmp, timpurii, de vară, de toamnă“, declară Gheorghe Glăman, preşedintele Societăţii Române de Horticultură.

Din punct de vedere tehnic, horticultorii consideră cultivarea legumelor, alături de zootehnie, drept cel mai complex sector. Deşi aduce încasări substanţiale la bugetul de stat, dezvoltarea horticulturii s-a realizat în ultimii 8 ani „de la sine“, exact în momentul în care retrocedarea suprafeţelor impunea mai mult ca oricând competenţă şi personal specializat în minister şi structurile administrative judeţene de consultanţă şi control, după cum susţin reprezentanţii SRH.

De-a lungul timpului, constrângerile financiare şi reducerile de personal din MADR au dus la eliminarea unor direcţii din organigrama administrativă, printre care şi cea care superviza zona legumelor.

Istoric vorbind, Direcţia de Horticultură a fost înfiinţată în Ministerul Agriculturii şi Domeniilor la 1 ianuarie 1925, în mandatul ministrului Alexandru Constantinescu. În pe­rioada 1945-1989 au funcţionat Direcţiile Generale specializate pe legume, cartofi, vie, pomi, spaţii protejate. După 1990 s-au reorganizat într-o Direcţie Generală de specialitate, ulterior într-o Direcţie Horticolă, în Direcţia Generală a Producţiei Vegetale, iar în prezent funcţionează sub umbrela Serviciului Politici şi strategii în horticultură, din cadrul Direcţiei Generale Politici Agricole şi Strategii.

Faptul că există şi acest serviciu este un lucru mulţumitor, însă numărul angajaţilor care au în grijă acest sector este insuficient – 2 persoane la legume şi fructe, 2 la vie-vin, 1 la cartof şi tutun şi 1 şef serviciu, susţin cei din conducerea SRH. „Suntem conştienţi că prim-ministrul cere imperios şi, probabil justificat, reducerea funcţionarilor din ministere, tocmai de aceea propunem ca, pe lângă Direcţia de Horticultură, să se înfiinţeze ca organ de sprijin şi consultanţă un Consiliu Horticol, format din practicieni, cercetători şi universitari, în regim de voluntariat, care sunt dispuşi să-şi ofere sprijinul necondiţionat, nefiindu-le indiferentă situaţia jenantă în care s-a ajuns“, a declarat Gheorghe Glăman.

Această măsură se impune mai ales în contextul posibilităţii de aprobare de către UE a Programului de reconversie pentru pomicultură, moment în care va fi clar nevoie de personal specializat, competent, capabil să răspundă noilor provocări. În acest sens, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti, Societatea Naţională de Pomicultură, împreună cu Societatea Română a Horticultorilor au dezbătut problema reconversiei şi au depus în mai multe rânduri un Proiect coerent de organizare a pomiculturii, care să permită punerea în funcţiune a eventualului Program de reconversie.

Mai mult, aceştia consideră că „nu se mai poate merge pe improvizaţii. Concurenţa pe piaţa produselor horticole este mai crâncenă ca oricând. Noi am pierdut startul, ne-am transformat din exportatori de luat în seamă în importatori de zi cu zi şi plătim greşeala an de an, cu circa 2 miliarde de euro pentru importuri“.

A consemnat Patricia-Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013

Ministrul Agriculturii va prelua coordonarea ANSVSA

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va prelua coordonarea activităţii Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), instituţie aflată acum în subordinea guvernului şi în coordonarea primului ministru, a anunţat vineri, la finalul şedinţei de guvern, purtătorul de cuvânt Andrei Zaharescu.

Guvernul a aprobat în şedinţa de vineri o serie de măsuri pentru reorganizarea MADR. O altă modificare vizează trecerea activităţii de pescuit şi acvacultură la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.

Personalul şi bunurile Agenţiei de Pescuit şi Acvacultură vor fi preluate în cadrul Ministerul Mediului, iar personalul transferat îşi va menţine drepturile salariale, a precizat Zaharescu.

Alte modificări au vizat îmbunătăţirea managementului Programului Naţional de Dezvoltare Rurală PNDR şi obţinerea unui randament crescut al absorbţiei fondurilor comunitare pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Sursa AGERPRES

  • Publicat în Social

Ministrul Agriculturii: 2012 a fost un an dificil atât pentru fermieri, cât şi pentru reprezentanţii ministerului

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, susţine într-un interviu acordat Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, că anul 2012 a fost un an dificil nu numai pentru agricultori, care au înregistrat pierderi semnificative din cauza secetei, ci şi pentru autorităţi, întrucât constrângerile bugetare nu au permis alocarea resurselor financiare necesare.

Şeful MADR face o radiografie a programelor iniţiate în mandatul său, dar şi a problemelor cu care se confruntă la ora actuală sectorul agricol din România. 

Potrivit ministrului Agriculturii, România a făcut progrese în absorbţia fondurilor europene pe dezvoltare rurală, până în prezent suma totală atrasă fiind de 4,17 miliarde de euro. De asemenea, Daniel Constantin consideră că în mandatul său a fost tratat prioritar sectorul irigaţiilor, iar din 2014, în urma discuţiilor de la Bruxelles, România va putea primi finanţare europeană pentru refacerea sistemului de irigaţii.

AGERPRES: Domnule ministru, cum a fost anul anul 2012 pentru agricultura românească?

Daniel Constantin: Anul 2012 a fost un an dificil atât pentru fermieri, cât şi pentru noi, reprezentanţii ministerului. A fost chiar un an dur. Condiţiile meteorologice nu au fost deloc în favoarea agricultorilor, iar bugetul a fost făcut în defavoarea noastră. Poţi să fii oricât de bine intenţionat, dar, dacă trebuie să împarţi o sumă mică la un număr mare de fermieri, nu are cum să le ajungă. Bugetul care a fost acordat pentru agricultură în 2012 este cel mai mic de la aderarea României la Uniunea Europeană în 2007. PDL nu ne-a lăsat practic banii necesari pentru a acorda sprijinul financiar de care fermierii ar fi avut nevoie în acest an.

Premierul Ponta a înţeles că agricultura are nevoie de o finanţare corespunzătoare, iar în anul 2012 a fost nevoie de bani şi pentru a compensa o parte din pierderile înregistrate de agricultori ca urmare a condiţiilor meteo nefavorabile.

Nu mi-a fost uşor să conduc ministerul într-o astfel de perioadă, dar acum, la final de an, mă declar mulţumit. Am reuşit, în ciuda tuturor constrângerilor pe care le-am avut, să creştem bugetul agriculturii. Ajutorul de minimis, sprijinul pentru bivoliţele de lapte, sprijinul pentru taurine din rasa de carne, despăgubirile pentru îngheţ, ajutorul de stat pentru producătorii de cartofi sunt doar câteva dintre ajutoarele care nici nu au existat în bugetul pentru 2012. În urma discuţiilor cu agricultorii am decis că aceste sectoare au şi ele nevoie de sprijin. Am mărit şi plăţile pe suprafaţă, ajutoarele pentru bunăstarea păsărilor şi porcinelor şi plăţile complementare directe. Anul 2012 este şi primul an în care jumătate din fermierii din România primesc nivelul maxim admis de 176 de euro pe hectar, iar cealaltă jumătate - 154 de euro. Este o diferenţă semnificativă faţă de anul trecut când au primit 132 de euro pe hectar. Diferenţa este consistentă, pentru că vorbim nu de câteva hectare, vorbim de nouă milioane de hectare care vor beneficia de acest sprijin suplimentar de la bugetul de stat şi din fonduri europene.

De asemenea, am tratat ca prioritar sectorul irigaţiilor şi am reuşit ca pentru vara acestui an să obţinem un preţ mai bun la energia consumată pentru irigaţii. În plus, am avut discuţii, la Bruxelles, pentru ca din 2014 să primim şi finanţare europeană pentru sistemul de irigaţii.

AGERPRES: Care consideraţi că au fost sectoarele agricole cu cele mai mari reuşite în 2012 şi care v-au creat cele mai mari probleme? 

Daniel Constantin: Am acceptat să fiu ministru fără să ştiu ce provocări mă aşteaptă anul acesta. Am preluat portofoliul în mai şi atunci mi-am stabilit o listă de priorităţi. Acum, la final de an, trag linie şi, având în vedere contextul, consider că am reuşit să facem lucruri importante pentru agricultură. În anul 2012 am pus mare accent pe irigaţii şi pentru consolidarea domeniului şi am acţionat pe două direcţii extrem de importante: preţul energiei şi accesarea fondurilor europene pentru refacerea sistemului. Astfel, am reuşit să negociem un preţ mai mic pentru energia folosită în irigaţii, respectiv un preţ cu 20% mai mic la 1.000 mc apă pompată, iar beneficiarii de apă pentru irigaţii plătesc doar volumul util de apă consumată. 

Tot pentru consolidarea sectorului am decis şi alocarea de fonduri pe măsura 125 prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Am pus astfel la dispoziţia Organizaţiilor de Utilizatori de Apă o creştere bugetară de la 25 la 60 de milioane de euro pentru modernizarea staţiilor de punere sub presiune pe care le au deja în proprietate. Aceste organizaţii au primit din partea statului, în proprietate, staţiile de punere sub presiune şi toată infrastructura aferentă, însă toate folosesc o tehnologie destul de veche, de 40 - 50 de ani. Am creat această facilitate prin PNDR de a îmbunătăţi şi chiar de a schimba motoarele care au un consum de energie foarte mare. 

De asemenea, am luat şi măsuri pe termen lung, pentru că am convingerea că şi România poate avea un sector agricol puternic, care să nu mai fie meteo-dependent. Suntem pe cale de a obţine acordul din partea Uniunii Europene pentru punerea în aplicare a unui program naţional pentru refacerea sistemului de irigaţii, finanţat din fonduri europene. Sper ca după acest prim mandat, după aceste şase luni în care am condus Ministerul Agriculturii, să las un proiect care să înceapă a fi finanţat din 2014. E extrem de important ca, în următorii ani, să începem refacerea unei infrastructuri care se află astăzi în proprietatea statului şi care poate deservi peste 800.000 de hectare, în special din sudul, sud-estul şi estul României. Am convingerea că acest program este cel mai important din ultimii 20 de ani pentru agricultura din România. 

În plus, am ţinut neapărat să modificăm Ordonanţa nr.82/2011, care bloca practic Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare şi care nu îşi mai putea desfăşura activitatea, în urma concedierii a 3.500 de angajaţi. 

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre absorbţia fondurilor europene pe agricultură în 2012?

Daniel Constantin: România a primit prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 8,1 miliarde euro bani europeni, bani ce pot fi cheltuiţi până în 2014. Până în prezent, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Agenţia de Plăţi pentru Agricultură au efectuat plăti din PNDR în valoare de 4,12 miliarde euro. Este un progres faţă de anul 2011, când această sumă a fost de 2,77 miliarde euro.

În prezent, gradul de contractare pentru PNDR depăşeşte 70%, acesta fiind în mod evident un lucru pozitiv şi care denotă că acest program este cel mai de succes şi cel mai bine implementat dintre toate programele cu finanţare europeană. Un lucru pozitiv a fost şi faptul că, valoarea cofinanţării pentru proiectele PNDR a fost redusă de la 15% la 5%. Pentru noi este un obiectiv să nu avem o rată de cofinanţare mai mare de 15%, pentru viitorul PNDR, care se va derula în perioada 2014 - 2020. Din nefericire, poziţia Bruxellesului este destul de tranşantă în această privinţă, dorind să menţină un nivel al cofinanţării de 25%. Această decizie ar afecta foarte puternic şansele de reuşită ale viitorului PNDR.

Având în vedere ţinta APIA de a atrage suma de 1,1 miliarde euro în anul 2012, suma alocată din Fondul European de Garantare în Agricultura, vă putem spune că în perioada 1 ianuarie 2012 - 28 noiembrie 2012, APIA a efectuat plăti  din Fondul European de Garantare Agricolă în valoare de 1,13 miliarde euro.

Cea mai mare sumă, respectiv 983 milioane euro, o reprezintă plăţile unice pe suprafaţă, adică subvenţia pe hectar din bani europeni. Ca şi concluzie, pot spune că din punct de vedere al atragerii fondurilor europene, anul 2012 a fost unul bun pentru agricultură.

AGERPRES: Credeţi că se putea face mai mult în acest an pentru agricultura românească?

Daniel Constantin: Consider că a fost un an plin. Am încercat să găsim soluţii cât mai potrivite, pentru fiecare sector în parte. Am acordat ajutoare agricultorilor afectaţi de secetă sau de îngheţ, crescătorilor de păsări, porci, taurine de carne, producătorilor de legume şi fructe. Asta pe partea de sprijin financiar. Am dus însă şi o politică agricolă de susţinere a fermierilor prin măsuri de dezvoltare a sectorului. Aici mă refer la proiectul de modificare a procedurii de acordare a certificatelor de producător prin care organizaţiile de profil vor fi mult mai implicate în acest proces. Vrem să punem în aplicare un mod clar de delimitare a sectorului de legume-fructe, astfel încât cumpărătorul să ştie exact care sunt producătorii agricoli şi care intermediarii. În implementarea acestui proiect pun mare accent pe implicarea organizaţiilor de producători în emiterea acestor certificate, care vor fi avizate nu doar de către autorităţile locale, ci şi de asociaţiile agricole de profil. Am încrederea că această măsură îi va ajuta pe cumpărători să aleagă produse de calitate şi să cunoască provenienţa acestora.

De asemenea, am accelerat procesul de demarare al noului PNDR 2014-2020, punând accent pe sectoarele de interes pentru fermierii români, am îmbunătăţit gradul de absorbţie al actualului PNDR şi am sprijinit sectorul zootehnic prin plăţi pentru bunăstarea animalelor, sporirea subvenţiei pe cap de bovină de la 410 lei pe cap de animal la 500 lei. De asemenea, am redeschis canalele de comunicare, şi implicit de comerţ, cu Rusia, oferind astfel posibilitatea producătorilor şi procesatorilor de carne din România să îşi vândă marfa pe o piaţă comercială importantă. Am întărit relaţiile cu Franţa prin înfiinţarea unui grup de lucru comun care să ne ajute la găsirea celor mai bune soluţii pentru consolidarea sectorului viticol şi pentru identificarea unei poziţii generale, comune, asupra Politicii Agricole Comune (PAC). În acest sens, România a solicitat Comisiei Europene, ca de la 1 ianuarie 2014, în reforma PAC să fie cuprins un program de reconversie-replantare pentru sectorul pomicol. 

Tot anul acesta am deschis şi o nouă sesiune pentru măsura 123 din PNDR, pentru a facilita accesul asociaţiilor şi cooperativelor de producători la dezvoltarea unei reţele de depozite pentru colectarea legumelor şi fructelor în bazinele legumicole şi pomicole. Acestea au acum la dispoziţie 80 de milioane de euro, din fonduri europene, cu care să construiască depozite, cu toate facilităţile necesare pentru vânzarea către comercianţi, a legumelor şi fructelor realizate chiar de membrii asociaţiilor şi ai cooperativelor implicate.

Pentru încurajarea fermierilor de a creşte bovine de carne în România, am luat decizia deschiderii unei noi sesiuni în cazul măsurii 121, chiar dacă nu mai era prevăzută nicio sesiune de depuneri de proiecte. Am modificat PNDR, realocând 150 de milioane de euro, fonduri care să favorizeze rasele de reproducţie. Dorim să diminuăm importurile masive de animale destinate creşterii şi îngrăşării, dar şi crearea propriei baze de producţie. Vrem să asigurăm în mod constant necesarul de material biologic din producţia internă, evitându-se în acest mod fluctuaţiile de preţ la achiziţia acestuia de pe piaţa externă.

Consider că am luat foarte multe măsuri de consolidare a sectorului agricol într-un timp foarte scurt, dar sunt convins că am fi putut face şi mai mult, evident dacă şi bugetul ne-ar fi permis asta. În contextul anului 2012, cred totuşi că am reuşit să ating toate priorităţile pe care mi le-am asumat la preluarea mandatului şi chiar să depăşesc această listă. Acestea sunt doar câteva dintre obiectivele asumate prin programul de guvernare pentru acest an. Bineînţeles că, în eventualitatea unui nou mandat, începând cu decembrie, vom putea să ne asumăm o serie de alte obiective pe termen mediu şi lung. În stabilirea acestora voi avea o serie de noi întâlniri cu reprezentanţii sectorului. 

AGERPRES: Ce buget veţi negocia pentru Ministerul Agriculturii pentru 2013 şi care sunt principale priorităţi în eventualitatea continuării mandatului la MADR?

Daniel Constantin: Am venit la Ministerul Agriculturii cu gândul de a nu mă rezuma la cele şase luni de mandat. Am vrut să gândesc mai departe de această variabilă a timpului şi să mă concentrez pe nevoile agricultorilor. Am considerat că, indiferent ce se va întâmpla la sfârşit de an, ministerul trebuie să aibă o politică solidă, consolidată prin proiecte pe termen lung. 

Astfel, anul viitor, în urma eforturilor pe care le facem la Bruxelles, am speranţa că vom începe studiile necesare demarării proiectului de reabilitare a sistemului naţional de irigaţii, din fonduri europene. Cred că vom reuşi să le aducem consumatorilor mai multe legume şi fructe româneşti prin reţeaua de depozite de colectare pe care o gândim. În acest caz pun mare accent pe crearea tuturor condiţiilor necesare pentru păstrarea, etichetarea, ambalarea şi pregătirea produselor pentru piaţă în condiţiile impuse de supermarketuri. Îmi doresc ca fructele şi legumele româneşti să se găsească în marile magazine pe tot parcursul anului, nu doar timp de câteva luni. Tot în acest sens, încurajez prin măsurile pe care le pregătim pentru anul viitor, construcţia de sere şi solarii. 

Cea mai mare provocare este îmbunătăţirea vieţii din mediul rural, un proiect pe termen lung la care ţin foarte mult şi pe care l-am început anul acesta. Am creat un grup de lucru care lucrează la un program de dezvoltare economică a satului românesc, la crearea unor politici consistente care să ne aducă noi locuri de muncă. Astfel vom ridica nivelul de trai, iar investiţiile pe care le vom face vor fi sustenabile.

Despre bugetul agriculturii în 2013 este puţin prematur să vorbesc. Pot să vă asigur însă că, dacă voi în continuare ministrul Agriculturii, voi face toate eforturile ca acesta să fie unul mult superior celui din acest an.

Sursa AGERPRES

O nouă sesiune de primire a cererilor de sprijin pentru exploataţiile de creştere a porcinelor

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va lansa, în perioada 17 decembrie 2012-16 ianuarie 2013, o nouă sesiune de primire a cererilor de sprijin pentru exploataţiile de creştere a porcinelor, care îşi asumă voluntar angajamente în favoarea bunăstării animalelor, informează joi Ministerul Agriculturii.

Conform Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, beneficiare ale plăţilor acordate în cadrul Măsurii 215 - 'Plăţi privind bunăstarea animalelor' - pentru sectorul porcine sunt exploataţiile comerciale autorizate sanitar veterinar şi exploataţiile comerciale de tip A specifice sectorului de creştere a porcinelor, care îşi asumă voluntar angajamente în favoarea bunăstării animalelor, în conformitate cu regulamentele europene.

Cele şase pachete disponibile în cadrul acestei submăsuri vizează creşterea cu cel puţin 10% a spaţiului alocat disponibil fiecărui animal, asigurarea a minimum 11 ore/zi lumină artificială cu o valoare a iluminării de 50 lux, îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a suinelor pe durata transportului, corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apă, reducerea noxelor cu 30% faţă de nivelul minim obligatoriu prin menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat şi îmbunătăţirea condiţiilor zonei de odihnă.

Beneficiarii pot încheia angajamente voluntare multianuale pe o perioadă de 5 ani, pentru unul sau o combinaţie între cele şase pachete disponibile. Sprijinul se va acorda doar pentru acele angajamente care depăşesc cerinţele minime, care prezintă nivelul de referinţă neremunerat, considerat drept punct de pornire pentru elaborarea plăţilor compensatorii. Plata se efectuează anual, compensând pierderile de venituri şi cheltuieli suplimentare induse de aplicarea acţiunilor prevăzute de angajamente.

În cadrul angajamentelor încheiate, beneficiarii vor trebui să respecte standardele de eco-condiţionalitate (SMR) aplicabile terenurilor agricole aparţinând fermei şi activităţilor agricole desfăşurate la nivelul fermei. În cadrul acestei măsuri este exclus sprijinul pentru investiţii.

Sursa AGERPRES

Noul PNDR 2014-2020 trebuie finalizat până la jumătatea anului viitor

Ministerul Agriculturii intenţionează să finalizeze noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 până la jumătatea anului viitor, pentru a putea demara negocierile cu Comisia Europeană în perspectiva aplicării acestuia din 2014, noul program urmând să conţină câteva domenii prioritare de investiţii pentru România.

"Am anunţat licitaţia pe SEAP pentru a găsi firma de consultanţă care va întocmi documentul PNDR 2014-2020. Vreau să avem o analiză foarte serioasă din partea acesteia pentru a putea decide priorităţile pe care le vom finanţa în perioada următoare. Nu vom mai aloca bani pe 25 de măsuri, cum a fost în actualul PNDR, ci vom fi mai targetaţi pe anumite domenii", a declarat, pentru AGERPRES, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu.

Potrivit sursei citate, principalele măsuri care se vor regăsi în noul PNDR vor viza infrastructura rurală şi investiţiile în ferme şi în industria alimentară.

"În noul PNDR 2014-2020 vor rămâne toate măsurile de investiţii. Cea mai importantă măsură vizează investiţiile în infrastructura rurală, respectiv măsura 322, măsura de investiţii în ferme - 121 şi măsura 123 în industria agroalimentară, iar pe restul măsurilor vom mai vedea. Cred că pare o glumă proastă să susţii investiţiile în agroturism dacă nu ai pusă la punct infrastructura rurală", a adăugat Achim Irimescu.

Reprezentantul MADR consideră că la ora actuală calendarul este foarte strâns, în condiţiile în care negocierile cu CE ar trebui să înceapă cel târziu la jumătatea anului viitor.

"Documentul trebuie să fie finalizat în iunie 2013, ca să poată fi negociat cu Comisia şi să poată fi aplicat de la 1 ianuarie 2014. Va exista o primă formă în iunie, dar care se va modifica în mod sigur după prima negociere. Comisarul Dacian Cioloş a afirmat că nu vor mai fi acceptate de către Comisie programe prea complicate pentru că a crescut foarte mult rata de eroare. Dacă pe plăţi directe rata de eroare la nivel european este puţin peste două procente, pe dezvoltare rurală a depăşit 7% din cauza faptului că programele sunt prea complicate. Cine nu o să aibă programe cât mai scurte nu o să primească acordul CE", a menţionat secretarul de stat în MADR. Potrivit conducerii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), instituţia care implementează programul, România va trebui să se limiteze la doar 5-6 priorităţi în viitorul PNDR pentru a putea beneficia de o dezvoltare pe ansamblu a satului românesc.

Sursa AGERPRES

Peste 160.000 euro pentru pregătirea profesională a angajaţilor din Ministerul Agriculturii

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va anunţa marţi rezultatele proiectului co-finanţat din Fondul Social European, în valoare de peste 160.000 euro (peste 734.000 de lei), pentru îmbunătăţirea nivelului de pregătire profesională a angajaţilor şi dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor personalului MADR.

Obiectivul general al proiectului 'DA pentru MADR - Dezvoltăm Aptitudini pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale' a urmărit creşterea capacităţii administrative a MADR prin îmbunătăţirea nivelului de pregătire profesională a resurselor umane la nivelul instituţiei, iar valoarea totală a acestuia a fost de 734.129,50 lei din care 624.010,08 lei, respectiv 85% reprezintă valoarea asistenţei financiare nerambursabile.
Implementarea acestui proiect a vizat dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor personalului MADR, printr-un program de formare adaptat nevoilor specifice identificate, prin schimburi de bune practici cu instituţii similare din spaţiul european şi prin elaborarea unui set de instrumente suport necesare creşterii eficienţei şi eficacităţii în activitatea curentă a ministerului.

Grupul-ţintă vizat în mod direct a fost format din 150 de angajaţi din aparatul propriu al MADR, dar şi din specialiştii din teritoriu, care vor avea acces la informaţii prin intermediul unei biblioteci virtuale dezvoltată în cadrul proiectului.

Principalele activităţi ale proiectului au vizat desfăşurarea a 6 module de formare profesională în concordanţă cu nevoile instituţiei, elaborarea unei strategii de formare a resurselor umane la nivelul MADR cu obiective clare şi coerente pe termen lung şi mediu, organizarea a două schimburi de experienţă cu instituţii similare din statele membre UE, elaborarea unui manual de bune practici fundamentat pe experienţa dobândită, dezvoltarea unei biblioteci virtuale care va asigura accesul la informaţii relevante angajaţilor ministerului şi nu în ultimul rând organizarea a doua conferinţe pentru promovarea, respectiv diseminarea rezultatelor proiectelor.

Proiectul s-a derulat pe o perioadă de 12 luni.

Sursa AGERPRES

  • Publicat în Social

Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală: Sprijin pentru producătorii locali de fructe şi legume

Ministerul Agriculturii va lansa în perioada 26 noiembrie 2012 - 18 ianuarie 2013 noi sesiuni de depunere de proiecte pentru măsurile 121 'Modernizarea exploataţiilor agricole', respectiv 123 'Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere' din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

Va fi acordată prioritate producătorilor de fructe şi legume, care sunt încurajaţi să înfiinţeze centre de colectare şi procesare.

În vederea consilierii producătorilor locali, Biroul Regional Vest al Unităţii de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală organizează şedinţe de lucru în comunele din Regiune recunoscute drept bazine legumicole.

În paralel, orice persoană interesată este invitată să viziteze sediul din Timişoara al Biroului, str.Andrei Şaguna, nr.3, bl. U5, tel: 0256-232579; 0736 354 194; fax: 0256-232578; e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Personalul Unităţii de Sprijin va oferi informaţii privind condiţiile de eligibilitate a solicitanţilor şi a cheltuielilor, procedurile de elaborare, depunere şi implementare a unui proiect, dar şi exemple de bune practici din experienţa altor beneficiari.

Cele două măsuri permit realizarea de investiţii pe întreg teritoriul României, atât în mediul rural, cât şi în mediul urban. Un centru de colectare şi procesare a fructelor şi legumelor finanţat prin măsura 123 va putea fi astfel amplasat în mediul rural, aproape de exploataţiile agricole ale producătorilor, sau în mediul urban, în apropiere de aglomerările de consumatori.

Măsura 123 asigură finanţarea construcţiilor, a liniilor de procesare, dar şi a mijloacelor de transport specializate necesare aprovizionării sau desfacerii.

Măsura 121 oferă posibilitatea finanţării construcţiei sau modernizării de sere, înfiinţării plantaţiilor pomicole sau viticole, dezvoltării de sisteme de irigaţii, achiziţiei de mijloace de transport specializate.

Începând cu mijlocul acestui an, Biroul Regional Vest al Unităţii de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală a derulat acţiuni de încurajare a accesului producţiei locale de fructe şi legume pe pieţele autohtone din mediul urban. În prezent, administratorii de magazine alimentare din Timişoara sunt invitaţi la sediul Biroului, în vederea înregistrării în baza de date a acestuia şi intrării în contact cu producătorii.

Colaborarea dintre producători şi distribuitori în înfiinţarea de centre de colectare reprezină deasemenea o posibilitate demnă de luat în considerare de către ambele părţi. De o astfel de colaborare ar beneficia şi consumatorii finali, care ar dispune de un acces mult mai facil la fructe şi legume proaspete, cu provenienţa şi modul de cultivare cunoscute.

Sursa: AGERPRES

APAR: Iniţiativa legislativă a MADR de certificare a calităţii produselor alimentare va creşte oferta de produse de calitate de pe piaţă

Asociaţia pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR) consideră că iniţiativa legislativă a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de a introduce un sistem pentru certificarea calităţii produselor alimentare va contribui la însănătoşirea mediului de afaceri şi va creşte oferta produselor alimentare de calitate pe piaţa românească, se arată într-un comunicat al APAR remis, duminică, AGERPRES.

Potrivit sursei citate, în textul înaintat spre consultare asociaţiilor producătorilor din industria alimentară, MADR propune pentru prima dată o abordare a problemei într-o manieră europeană, acordând Protecţie Naţională de Calitate - PNC produselor alimentare, după modelul de certificare europeană a Indicaţiilor Geografice - IGP, Denumirilor de Origine - DOP (Reg. CE 510/2006) şi Specialităţilor Tradiţionale Garantate -STG (Reg. CE 509/2006). 

Pentru a primi PNC asociaţiile profesionale (de breaslă) din industria alimentară stabilesc Standardele de Calitate ale produselor alimentare corespunzătoare ramurii în care operează (Asociaţia Cărnii pentru preparatele din carne, Asociaţia Pâinii pentru produsele de panificaţie, etc. Ulterior, MADR, prin acceptarea Standardelor de Calitate provenite de la asociaţiile profesionale, devine depozitarul acestora şi responsabil cu atribuirea Protecţiei Naţionale a Calităţii -PNC, precum şi cu respectarea lor. Activităţile vor intra în coordonarea Direcţiei pentru Industrie Alimentară din cadrul MADR. 

Producătorul care doreşte obţinerea mărcii naţionale de calitate şi a PNC, atestând astfel respectarea standardului de calitate asumat voluntar, va depune documentaţia descărcată de pe internet la Camera Agricolă locală, în vederea verificării conformităţii dosarului. Camera Agricolă va înainta unui Organism de Inspecţie şi Certificare - OIC agreat de MADR dosarul producătorului în vederea certificării informaţiilor transmise iar OIC, după efectuarea auditului de certificare la producător, va înainta un raport de evaluare către producător şi către Direcţia de Industrie Alimentară din Ministerul Agriculturii, cu rezultatul auditului. 

Dacă rezultatul auditului este pozitiv, DIA va înscrie producătorul cu produsul pentru care a solicitat PNC în Registrul Naţional al Produselor de Calitate -RNCP şi va da dreptul de folosire a mărcii PNC producătorului, pentru produsul înregistrat. 

'Putem observa caracterul viu al legii, neimplicarea statului în mecanismele economiei de piaţă şi libera opţiune a producătorului român sau european de a accesa vectorul calităţii produselor alimentare. Consumatorul va fi cel care va decide la raft ce produs să achiziţioneze, având prin introducerea acestei certificări naţionale şi opţiunea de calitate certificată', se menţionează în comunicatul citat. 

Potrivit acestuia, odată cu această iniţiativă se doreşte şi abrogarea Ordinului 560/2006 care crea un cadru discriminatoriu producătorului român de preparate din carne faţă de cel european pe piaţa românească, neaducând niciun beneficiu consumatorului final. 

'Astfel vom avea standarde de calitate aplicabile tuturor ramurilor industriei alimentare, pentru toţi operatorii interni şi internaţionali, care doresc sa facă produse alimentare de calitate. În acest sens consumatorul va avea de ales între două produse cu acelaşi nume, sigure din punct de vedere sanitar veterinar, dar unul fiind de calitate certificată şi unul neavând această calitate. Sperăm într-o aprobare cât mai rapidă a legii pentru a deveni funcţională şi a contribui la însănătoşirea mediului de afaceri şi a creşterii ofertei produselor alimentare de calitate pe piaţa românească', se mai arată în comunicatul APAR. 

Asociaţia pentru Promovarea Alimentului Românesc reuneşte peste 60 de membrii din industria alimentară românească.

Sursa AGERPRES

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a încheiat un parteneriat cu Banca Mondială

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a încheiat un parteneriat cu Banca Mondială pentru patru proiecte, în valoare de 17,842 milioane lei.

'Întâlnirea de astăzi (luni n.r) a însemnat demararea a patru proiecte importante pentru România. Aceste proiecte sunt susţinute tehnic de către Banca Mondială şi finanţate din fonduri europene prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative. Unul dintre proiecte vizează strategii pentru valorificarea potenţialului agroalimentar al României, cu o finanţare de peste cinci milioane lei. Cel de-al doilea, 'Planificare strategică pentru administraţia agricolă', are o valoare de peste 4,8 milioane lei, al treilea - 'Implementarea sistemului managerial intern la nivelul Ministerulu Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al structurilor subordonate' o valoare de peste 3,7 milioane lei, iar cel de-al patrulea proiect este 'Crearea şi implementarea unui sistem informatic de Management Financiar Integrat (SIMFI) la nivelul MADR', cu o valoare de peste 4,1 milioane lei', a declarat ministrul de resort, Daniel Constantin.

Potrivit acestuia, proiectele nu reprezintă un nou împrumut de la Banca Mondială.

'Banca Mondială reprezintă partenerul care susţine din punct de vedere tehnic aceste proiecte. Durata de implementare a proiectelor este de 24 de luni, începând din acest moment', a mai spus Constantin.

Sursa AGERPRES

  • Publicat în Social

Poziţia oficială a MADR cu privire la protestul fermierilor din data de 7 noiembrie 2012

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a fost şi este deschis oricând discuţiilor corecte cu fermierii din România. Deciziile ministerului sunt transparente şi sunt luate întotdeauna după consultări prealabile cu organizaţiile de agricultori. În acest context MADR priveşte cu atenţie şi preocupare protestul de astăzi al unei părţi din reprezentanţii fermierilor şi mai ales la revendicările acestora.

În ciuda unui buget extrem de mic pentru nevoile agriculturii în 2012, agricultorii au avut parte de susţinere totală din partea MADR, susţinere care s-a reflectat în majorarea sumelor pe care fermierii le primeau în 2011.

 

 

2011

2012

Creştere Procentuală

1

SAPS + CNDP

133.07 Euro

154.66 Euro

+ 16.2%

2

SAPS + CNDP + Ajutor de minimis

133.07 Euro

176.66 Euro

+ 32.7%

3

Ajutor de minimis

0

100 Ron/ha

+100%

4

CNDP bovine

410 lei/cap

500 lei/cap

+21.9%

5

Bunăstare păsări

388,7 mil lei

432,895 mil lei

+11.3%

6

Bunăstare porcine

75.4 mil lei per trimestru

85 mil lei per trimestru

+12,7%

7

Sprijn bivoliţă de lapte

0

187,5 euro/cap

+100%

8

Sprijin taurine din rasa de carne

0

300 euro/cap

+100%

9

Despăgubiri pentru îngheţ

0

8,1 Mil Lei

+100%

10

Ajutor de stat pentru producătorii de cartofi

0

7,457 mil lei

+100%

 

Eforturile ministerului sunt cunoscute şi încurajate de importante asociaţii din agricultură, care, deşi nu s-au manifestat în favoarea unei mişcări de protest, au fost anunţate ca parte a mişcării de stradă. Astfel, din cinci organizaţii care ar fi trebuit să protesteze astăzi în capitală, doar două au continuat acest demers. Din păcate, atât LAPAR cât şi HOLSTEIN RO nu acţionează în numele fermierilor pe care ar trebui să-i reprezinte, ci în numele unor interese pur politice. De altfel, Costel Caraş este preşedintele HOLSTEIN RO dar şi preşedintele unui partid politic, ceea ce devalidează întreaga acţiune organizată astăzi. Elocvent este faptul că protestul poartă aceeaşi denumire ca şi moţiunea simplă depusă în Parlament de către ARD.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va continua consultarea permanentă cu reprezentanţii fermierilor, astfel încât bugetul anului 2013 să reflecte creşterea sprijinului pentru sectorul agricol, proces care a început în perioada mai-octombrie 2012.

Sursa MADR

 

Abonează-te la acest feed RSS