reclama youtube lumeasatuluitv

Consultanța agricolă în 2015

Extras din raportul privind activitățile de consultanță desfășurate în Camerele agricole județene aflate în coordonarea MADR și în subordinea Consiliilor județele.

Camerele agricole județene, aflate în coordonarea MADR și în subordinea Consiliilor județene, au avut ca tematică prioritară, printre altele, transferul de tehnologie în agricultură, promovarea măsurilor din PNDR 2014-20120, întocmirea proiectelor de amenajamente pastorale și altele, eliberarea avizelor în vederea obținerii atestatului de producător etc.

Pentru aceasta, camerele agricole au avut în vedere câteva obiective specifice, dintre care amintim:

– Realizarea programelor de instruire și formare profesională a producătorilor agricoli;

– Promovarea programelor și a măsurilor de sprijin financiar din surse europene și naționale acordate producătorilor agricoli;

– Identificarea potențialilor beneficiari ai fondurilor alocate prin PNDR;

– Acordarea de asistență tehnică de specialitate, consilierea producătorilor agricoli în alegerea unui proiect tip pentru accesarea de fonduri europene prin măsurile din PNDR și în întocmirea documentației necesare;

– Organizarea unui sistem informațional eficient prin activități de popularizare destinate producătorilor agricoli;

– Diseminarea rezultatelor cercetării aplicative, realizarea transferului de tehnologie și inovare în agricultură și altele.

Aceste obiective s-au realizat în baza Programului anual de activități prin rețeaua județeană și locală de consultanță agricolă, organizată pe două niveluri:

– nivel județean – 41 de camere agricole județene și

– nivel comunal – 500 de centre locale de consultanță agricolă aflate în subordinea camerelor agricole județene.

Beneficiarii serviciilor de consultanță au fost:

• producătorii agricoli

– fermele familiale de semi-subzistență;

– asociații și organizații profesionale ale agricultorilor;

• populația rurală angajată în sfera serviciilor cu sau fără caracter agricol

• diverse persoane din mediul urban interesate de începerea unor afaceri în domeniul agricol. Mijloacele folosite în acest scop au fost cursurile de calificare, inițiere, instruire a producătorilor agricoli și de formare de formatori și perfecționare a specialiștilor consultanți, apoi acțiunile de popularizare și asistență tehnică, de promovare-diseminare a informației, acordarea de asistență tehnică etc.

Camerele agricole județene sunt autorizate, ca furnizori de formare profesională în domeniul agricol, de către Autoritatea Națională pentru Calificări prin filialele județene, pentru realizarea de cursuri de inițiere, calificare, instruire, formare formatori și perfecționare.

În anul 2015 Camerele agricole au organizat 312 cursuri de calificare și inițiere cu 7.157 cursanți, respectiv absolvenți.

consultanta agricola

Domeniile de calificare au fost:

– lucrător în cultura plantelor și creșterea animalelor: 198 cursuri cu 4.741 absolvenți;

– legumicultor: 18 cursuri cu 334 absolvenți;

– pomicultor: 10 cursuri cu 156 absolvenți;

– horticultor: 3 cursuri cu 64 absolvenți;

– agricultor montan: 4 cursuri cu 125 absolvenți;

– apicultor: 52 cursuri cu 1.130 absolvenți;

– operator în agricultură ecologică: 1 curs cu 22 absolvenți;

– pescar în ape interioare și de coastă: 8 cursuri cu 150 absolvenți;

– tractorist: 10 cursuri cu 233 absolvenți;

– preparator produse lactate: 8 cursuri cu 201 absolvenți.

Aceste programe de formare profesională s-au adresat în mod special fermierilor care au accesat fonduri europene prin măsurile PNDR dar și celor care au început o activitate în domeniul agricol cu resurse proprii și nu au avut pregătirea profesională necesară.

Printre tematicile prezentate s-au numărat:

• Politica Agricolă Comună 2014-2020;

• Implementarea normelor de ecocondiționalitate în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin;

• Adaptarea agriculturii la schimbările climatice;

• Atenuarea efectelor schimbărilor climatice asupra agriculturii și mediului rural;

• Utilizarea surselor de energie regenerabilă;

• Tehnologii de cultură, de creștere a animalelor și de prelucrare primară, rezultate ale cercetării aplicative.

În aceeași perioadă – 2015, au fost organizate peste 2.000 acțiuni de instruire în 1.200 localități la care au participat peste 50.000 de persoane, la care se adaugă 5.746 beneficiari ai Măsurii 141 – Sprijinirea fermelor de semi-subzistență din PNDR 2007-2013 – care au participat la cursuri de formare profesională pe domenii specifice.

De asemenea, au mai fost organizate cursuri de instruire pe Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, la care au participat 289 beneficiari, apoi pe Măsura 10 – Agromediu și climă la care au participat alți 1.100 beneficiari.

Au fost organizate mai multe acțiuni de popularizare și asistență tehnică de specialitate destinate producătorilor agricoli, acestea constând în:

• Seminarii și simpozioane – în anul 2015, camerele agricole județene în colaborare cu institutele de cercetare, învățământ și autoritățile locale au organizat astfel de acțiuni pentru a asigura fluxul informațional între specialiștii din domeniu și producătorii agricoli.

• Realizarea de materiale audio-vizuale, emisiuni radio-tv.

• Loturi demonstrative și demonstrații practice.

În ceea ce privește asistența de specialitate pentru întocmirea proiectelor de amenajamente pastorale, camerele agricole județene au întocmit documentația necesară și au elaborat 156 de astfel de proiecte.

De asemenea, au întocmit documentația necesară și au eliberat 183.122 avize consultative în 2.004 localități din totalul de 3.181 localități existente la nivel național (62% din totalul localităților) prin deplasarea și verificarea exploatațiilor fermierilor la nivel de parcelă.

Totodată, camerele agricole au desfășurat și acțiuni de promovare și consiliere a fermierilor în constituirea de forme asociative.

Implementarea Programului de consultanță, extensie și formare profesională în anul 2015 s-a realizat în bune condiții și ca urmare a unei bune colaborări dintre Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Consiliile județene, ceea ce a condus la creșterea numărului de fermieri instruiți/informați, o fluidizare eficientă a informațiilor în relația MADR – Consilii județene – Camere agricole – fermieri, având ca scop promovarea obiectivelor specifice ale MADR la nivelul fiecărui județ în corelație cu cerințele și normele stabilite de PAC 2014-2020.

Ministerul Agriculturii face precizări cu privire la situaţia rezultată în urma depistării lotului de brânză contaminată cu e-coli

Sursa madr.ro

Anunţul făcut de ministrul Achim Irimescu este în conformitate cu prevederile europene (Regulamentul 178/2002, Regulamentul 2073/2005) şi naţionale - GHID privind elaborarea planurilor naţionale de intervenţie în domeniul siguranţei alimentelor (ANSVSA).

Astfel, potrivit:

Art. 10 din Regulamentul UE 178/2002 „Fără a aduce atingere prevederilor aplicabile ale legislației comunitare și interne privind accesul la documente, în cazurile în care există motive rezonabile să se suspecteze că anumite produse alimentare sau hrană pentru animale pot prezenta un risc pentru sănătatea umană sau pentru sănătatea animalelor, atunci, în funcție de natura, gravitatea și dimensiunile riscului respectiv, autoritățile publice iau măsuri adecvate pentru informarea publicului general cu privire la natura riscului pentru sănătate, identificând, în cea mai mare măsură, produsele alimentare sau hrana pentru animale ori tipul de produse alimentare sau de hrană pentru animale, riscul pe care acestea îl pot prezenta și măsurile care se iau sau sunt pe cale să se ia în vederea prevenirii, reducerii sau eliminării acelui risc”.

Art. 17 din Regulamentul UE 178/2002 “Statele membre aplică legislația alimentară, monitorizează și verifică respectarea cerințelor relevante ale legislației alimentare de către operatorii din sectorul alimentar și operatorii cu activitate îndomeniul hranei pentru animale în toate etapele producerii, prelucrării și distribuției. În acest scop, statele membre practică un sistem de controale oficiale și alte activități, conform împrejurărilor, inclusiv comunicarea către public a siguranței și riscului produselor alimentare și hranei pentru animale, supravegherea siguranței alimentelor și a hranei pentru animale și alte activități de monitorizare cuprinzând toate etapele de producție, prelucrare și distribuție”.

Art.7 din Regulamentul UE 2073/2005

“În cazul în care rezultatele testelor pe baza criteriilor definite în anexa I sunt nesatisfăcătoare, operatorii din sectorul alimentar iau masurile prevăzute la alineatele (2)-(4) ale prezentului articol, împreună cu alte acțiuni corective definite în procedurile lor bazate pe HACCP si alte acțiuni necesare pentru protecția sănătăţii consumatorilor. În plus, operatorii din sectorul alimentar iau masuri pentru a descoperi cauza rezultatelor nesatisfăcătoare în vederea prevenirii reapariției unei contaminări microbiologice inacceptabile. Respectivele masuri pot include modificări ale procedurilor bazate HACCP sau alte masuri de control al igienei produselor alimentare în vigoare.

(2) În cazul în care testele pe baza criteriilor de siguranța produselor alimentare definite în anexa I capitolul 1 dau rezultate nesatisfăcătoare, produsul sau lotul de produse alimentare se retrage sau se retrimite la unitatea de producție în conformitate cu articolul 19 al Regulamentului (CE) nr. 178/2002. Cu toate acestea, produsele introduse pe piața, care nu sunt încă la un nivel de vânzare cu amânuntul şi care nu îndeplinesc criteriile de siguranța a produselor alimentare, pot fi supuse unei prelucrări suplimentare printr-un tratament care sa elimine riscul în cauza. Respectivul tratament poate fi efectuat numai de către operatori din sectorul alimentar, alții decât cei de la nivelul vânzării cu amănuntul”.

GHID privind elaborarea planurilor naţionale de intervenţie în domeniul siguranţei alimentelor (ANSVSA)

„Pe măsură ce incidentul evoluează, este, de obicei, necesar să se iniţieze intervenţii pentru protejarea sănătăţii publice, prin limitarea şi controlul distribuţiei de produse alimentare afectate. Împiedicarea distribuţiei produselor alimentare contaminate, retragerea şi rechemarea produselor alimentare, precum şi închiderea unităţilor din sectorul alimentar trebuie considerate drept măsuri adecvate şi trebuie întreprinse atunci când este necesar”.

INFORMATII SUPLIMENTARE

În situaţii similare, mai exact, în 23.02.2016, ANSVSA a anunţat printr-un comunicat de presă că Punctul Naţional de Contact RASFF România a fost notificat de către Punctul European de Contact RASFF asupra unei retrageri iniţiată de compania MARS pentru 5 sortimente de produse din ciocolată: SNICKERS®, MARS®, MILKY WAY®, CELEBRATIONS® si MINI MIX®, după ce un fragment de plastic a fost identificat într-un produs. În această situaţie, ANSVSA a colaborat cu MARS România în acţiunea de retragere a loturilor de produse suspicionate de pe piaţă, urmărind modul de retragere de la comercializare precum si alte acţiuni pe care compania le întreprinde, cum ar fi informarea consumatorilor.

Primele plăți din PNDR 2014-2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a efectuat primele plăți aferente Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Cu acest prilej, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Achim IRIMESCU, a înmânat Notificările de plată primilor beneficiari ai Programului, un grup de tineri fermieri din localitatea Colibași, din județul Giurgiu. La eveniment au mai fost prezenți secretarul de stat Simona MAN, directorul general al AFIR, Andras SZAKAL, primarul comunei Colibași, Constantin STOICA, precum și directori din cadrul AFIR de la nivel central, regional și local.

„Mă aflu astăzi pentru prima dată în Colibași și am  rămas impresionat pentru ca am văzut aici oameni tineri foarte gospodari. În localitate sunt 400 hectare de solarii și înmânăm astăzi primele notificari de plată pentru 29 de fermieri.

Este extrem de important să aveți în vedere asocierea si cooperativele pentru a putea ieși pe piață. Este meritul beneficiarilor că au avut inițiativa, al primarului că i-a sprijinit și al colegiilor de la AFIR care au reușit să vireze banii fermierilor într-un timp foarte scurt,” a declarat ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Achim IRIMESCU.

 Beneficiarii care au primit efectiv fonduri europene nerambursabile accesate prin PNDR 2020 sunt cei ai Submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”. Valoarea totală nerambursabilă a primelor plăților efectuate către 124 de tineri fermieri este de 3.855.000euro.

Această submăsură s-a bucurat de un interes deosebit, în cadrul său fiind depuse cele mai multe cereri de finanțare, 2.874, în valoare totală nerambursabilă de peste 120 milioane de euro. Dintre acestea, 1.388 cereri de finanțare cu o valoare de 58,6 milioane de euro au fost selectate pentru finanțare, până în prezent. Sesiunea continuă de primire a proiectelor aferentă anului 2015 pentru solicitanții de finanțare prin intermediul sM 6.1 s-a derulat între 25 martie 2015 și 30 octombrie 2015.

În conformitate cu procedurile și instrucțiunile de plată aprobate, prima cerere de plată (tranșa I) se va depune de către tânărul fermier în maxim 30 zile de la data semnării Contractului de finanţare. Tranșa I reprezintă un procent de 75% din valoarea sprijinului nerambursabil. A doua cerere de plată (tranșa II) se depune în maxim 33 de luni (57 de luni – pentru exploatații pomicole) de la data semnării Contractului de finanţare, după verificarea îndeplinirii tuturor acţiunilor prevăzute în Planul de Afaceri, inclusiv după implementarea standardelor europene (dacă este cazul). Tranșa II reprezintă un procent de 25% din valoarea sprijinului nerambursabil acordat.

De asemenea, precizăm că valoarea maximă a sprijinului financiar nerambursabil acordat prin sM 6.1 tineriilor fermieri este de 50.000 de euro (în cazul exploatațiilor de dimensiuni mai mici, 12.000 – 29.999 SO, sprijinul este mai mic, respectiv 40.000 de euro).

Așadar, în termen de doar 3 luni de la închiderea sesiunii de depunere a proiectelor AFIR a efectuat primele plăți în contul beneficiarilor sM 6.1, trecând prin etapele procedurale de evaluare, selecție și contractare.

Menționăm că până la sfârșitul lunii AFIR are programate și alte plăți către beneficiari.

Sursa: MADR

Acordarea atestatelor de “produs tradiţional” de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în 2015

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a acordat în 2015 un număr de 204 de atestate pentru „produse tradiţionale”, totalul acestora ajungând astfel la 513, de când a fost modificată legislaţia în acest domeniu, conform Ordinului 724/2014.

Elaborarea acestui act normativ a avut drept scop diferenţierea clară dintre un produs tradiţional şi unul industrial. În acest sens, legislaţia în vigoare defineşte produsul tradiţional, restricţionează capacităţile de producţie, fiind introduse prevederi referitoare la operaţiuni efectuate manual. De asemenea, se defineşte caietul de sarcini şi sunt introduse prevederi referitoare la date, înscrisuri, referinţe bibliografice cu privire la vechimea produsului care trebuie să demonstreze transmiterea unei tradiţii de la o generaţie la alta.

O altă noutate pe care o aduce Ordinul 724/2014, faţă de legislaţia anterioară este logo-ul dedicat produselor tradiţionale, care trebuie inscripţionat pe eticheta produsului, precum şi introducerea modelului-tip de ATESTAT PRODUS TRADIŢIONAL, care se afişează la locul de comercializare al produsului. Legislaţia introduce prevederi clare în ceea ce priveşte documentaţia necesară pentru înregistrarea produsului în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale. A fost implementată o procedură certă de atestare care este aplicată de specialiştii din cadrul Direcţiilor Agricole Judeţene şi MADR. În ce priveşte sancţiunile şi controlul au fost prevăzute atribuţii pentru instituţiile co-avizatoare ale Ordinului. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale actualizează lunar Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale (RNPT) pe site-ul MADR.

Informaţii suplimentare

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin structurile teritoriale de inspecţie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Ministerul Sănătăţii prin personalul împuternicit au atribuţii de control privind îndeplinirea condiţiilor şi a criteriilor care au stat la baza acordării atestatului de produs tradiţional.

Consilierii cu atribuţii de inspecţie în domeniul industriei alimentare din cadrul direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, desfăşoară inspecţii în unităţile de producţie. Controalele efectuate în unităţile de producţie au ca scop verificarea legalităţii atestatului şi a logoului de produs tradiţional. Controalele se efectuează conform tematicilor şi procedurilor de inspecţii, aprobate de conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, prin personalul de specialitate, desfăşoară controale în reţeaua de comercializare pentru verificarea conformităţii etichetării şi logoului produselor tradiţionale.

La primirea unei reclamaţii, fiecare instituţie efectuează operaţiuni de control pe fluxul de fabricaţie pentru a verifica conformitatea produselor tradiţionale cu cele prescrise sau declarate, conform competenţelor legale.

În funcţie de specificul neconformităţilor constatate în timpul inspecţiei, direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti notifică instituţiile abilitate cu privire la situaţia constatată şi luarea măsurilor ce se impun, conform legislaţiei în vigoare.

Ministerul Sănătăţii, prin personalul împuternicit de acesta din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti efectuează controlul oficial, conform legislaţiei în vigoare şi competenţelor şi dispune măsurile legale care se impun.

Nerespectarea condiţiilor şi criteriilor pentru atestarea produselor tradiţionale atrage luarea de măsuri administrative prin anularea atestatului de produs tradiţional, radierea din RNPT şi retragerea logoului de către personalul structurii de specialitate din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în urma notificării trimise de către direcţiile pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor sau Ministerul Sănătăţii.

Actorii implicaţi în consolidarea produsului tradiţional pe piaţa românească:

  • Federaţia Naţională a Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Asociaţiile de profil din ţară;
  • Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin direcţiile de specialitate;
  • Direcţiile Agricole Judeţene prin structurile de specialitate;
  • Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor cu oficiile judeţene pentru protecţia consumatorilor;
  • Ministerul Sănătăţii;

Direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene din cadrul Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentară, verifică, conform atribuţiilor pe care le au, toate produsele alimentare, inclusiv produsele tradiţionale şi produsele alimentare obţinute conform reţetei consacrate, astfel încât acestea să corespundă din punct de vedere al siguranţei alimentare.

Conform Anexei nr. 3 din Ordinul nr. 724/2013 “ATESTAT PRODUS TRADIŢIONAL” eliberat produsului înregistrat în RNPT este menţionat că “Prezentul atestat nu exonerează operatorul economic de răspunderile ce-i revin potrivit legii, pentru fabricarea şi comercializarea acestui produs. Atestatul îşi păstrează valabilitatea atât timp cât operatorul economic îndeplineşte criteriile şi cerinţele pentru care a primit atestatul.”

Reamintim ca în anul 2013 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia Generală Industrie Alimentară, Serviciul Politici de Calitate, Compartimentul Produse Tradiţionale şi Dezvoltare Durabilă, în baza analizei de pe piaţă a “produsului tradiţional”, în colaborare cu reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Produselor Tradiţionale, Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară - ROMALIMENTA şi cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi ai Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor au modificat Ordinul nr. 690 din 28 septembrie 2004 pentru aprobarea Normei privind condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale separând „produsul tradiţional” de cel realizat de “sectorul industrie”, şi au elaborat două acte normative:

  • Ordinul nr.724/2013 privind atestarea produselor tradiţionale;
  • Ordinul nr.394/2014 privind atestarea produselor alimentare obţinute conform reţetelor consacrate româneşti.

Priorităţile bugetare ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2016

Bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale pe anul 2016 este în sumă totală de 13.442,9 milioane lei, la care se adaugă suma de 7.389,5 milioane lei reprezentând contribuţia externă nerambursabilă a UE la finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală(PNDR) 2014-2020, evidenţiată ca un venit în bugetul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), astfel că, în fapt, bugetul total prevăzut pentru anul 2016 este de 20.832,4 milioane lei, reprezentând 2,81% din PIB. 

Sursele de finanţare provin din:

- Bugetul de stat (5.347,1 milioane lei)

- Finanţarea Uniunii Europene – 7.839,0 milioane lei [449,5 milioanelei pentru finanţarea Programului Operaţional pentru Pescuit (POP) şi Programului Operaţional de Pescuit şi Afaceri Maritime(POPAM) + 7.389,5 milioane lei pentru finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, evidenţiată ca un venit în bugetul AFIR]

- Împrumut angajat de MADR - 7.645,7 milioane leidestinat prefinanţării măsurilor de ajutor specific finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)

- Venituri proprii  - 0,650 milioane lei, provenite din taxa de scoatere din circuitul agricol al terenurilor.                                                               

 - Între priorităţile bugetare ale MADR pentru anul 2016 amintim:

Ajutoare acordate din Bugetul de Stat, din care:

- ajutoare naționale tranzitorii acordate în sectorul zootehnic – 897,9 milioane lei, structurate astfel: 259 milioane lei la speciile ovine şi caprine; 638,9 milioane lei la speciabovine, din care 122,8 mil. lei pentru sectorul lapte şi 516 mil. lei pentru sectorul carne;

- subvenţionarea accizei la motorina utilizată în sectoarele vegetal şi zootehnic – pentru cheltuielile aferente trimestrelor IV din 2015, I, II şi III din 2016. – 338,8 milioane lei;

- ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal, aferente anului agricol 2015 – 588,2 milioane lei;

- subvenționarea ameliorării raselor de animale prin acordarea de ajutoare destinate acoperirii costurilor de întocmire şi menținere a registrului genealogic – 25 milioane lei.

Contribuţia Bugetului de stat aferentă cofinanţării programelor de sprijinire a sectorului agricol, finanţate din fonduri europene:

-  ofinanțarea de la bugetul de stat a fondurilor externe nerambursabile aferente PNDR 2007-2013, 2014-2020 şi POP 2007-2013 respectiv POPAM 2014-2020, precum şi a cheltuielilor neeligibile (TVA) – 1.704,6 milioane lei.

Contribuţia externă nerambursabilă a UE de sprijinire a sectorului agricol aferentă PNDR 2007-2013, 2014-2020 şi POP 2007-2013, respectiv POPAM 2014-2020 – în sumă de 15,5 mld lei (8.095,2 milioane lei Fondul European de Pescuit şi Fondul European de Garantare Agricolă + 7.389,5 milioane lei Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală).

Alte acţiuni finanţate de la bugetul de stat cu efecte asupra sectorului agricol, în ansamblu:

· Cheltuielile pentru modernizarea infrastructurii de irigaţii -135,8 milioane lei (conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2015 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, aprobată prin Legea nr.269 din 6 noiembrie 2015);

· Finanţarea programului de realizare a Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor – 20 milioane lei;

· Finanţarea programelor de cercetare sectorială în domeniul agricol şi de funcţionare a institutelor de cercetare - 95,2 milioane lei;

· Renta viageră aferentă cererilor depuse pentru terenurile concesionate/vândute până la sfârşitul anului 2009 – 70 milioane lei.

Anul 2015, în cifre

Despre anul 2015 nu mai este nevoie să amintim cum a fost din punct de vedere climatic. Sigur este că agricultura a fost pusă la încercare, peste dificultăți reușind să treacă doar fermierii care au investit în irigații și tehnologie de vârf. Să vedem însă cum a arătat 2015 cu totul, incluzând aici și deciziile cu impact major pentru agricultură.

Reducerea TVA la alimente la 9%

O măsură guvernamentală din 2015, venită în completarea ori prelungirea uneia intrate în vigoare în 2014, vizează în mod direct agricultura: reducerea TVA la 9% pentru tot ceea ce înseamnă produs alimentar și micșorarea taxei pe valoare adăugată de la 24% la 20% (din 2017, la 19%) pentru restul mărfurilor și serviciilor din România. Nu există încă o analiză a impactului direct asupra economiei, în general, și agriculturii, în special, a scăderii TVA, sub aspectul reducerii evaziunii fiscale și a presiunii fiscale asupra segmentului antreprenorial, dar în plan social consumatorul final a simțit sensibil beneficiile acestei măsuri. Ideea ar fi ca avantajele să fie păstrate pe termen lung și să nu se piardă prin alte dezechilibre survenite în piață (prețuri speculative, reducerea veniturilor în sectorul privat, creșterea tarifului la combustibil, gaz și energie, iar în agricultură, a celorlaltor inputuri etc.).

Structuri noi la MADR

După ce, în 2014, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) s-a reorganizat în Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), cu o suplimentare de 347 de angajați, în 2015 MADR a operat următoarele modificări: Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu“ s-a transformat în Agenția Națională pentru Zootehnie; activitatea fitosanitară s-a rupt de direcțiile agricole județene (DAJ) și a trecut în subordinea Agenției Fitosanitare; inspecțiile din cadrul DAJ-urilor se subordonează direct MADR. Ca instituții noi a reapărut Agenția Zonelor Montane și, în cadrul MADR, s-a înființat  Direcția de Industrie Alimentară.

Procentul de absorbție a fondurilor europene

Sfârșitul anului 2015 înseamnă și încheierea exercițiului european bugetar 2007-2013 în România. S-ar părea că agricultura înregistrează cel mai bun procent de absorbție a fondurilor europene, cel puțin așa ne spun oficialii de la MADR: peste 90%, respectiv 7,31 de miliarde de euro, derulate prin AFIR; 98%, adică 7,6 miliarde de euro, prin APIA; 58% (150 milioane de euro) prin Programul Operațional de Pescuit (POP).

Un procent mult prea mic din sumele derulate prin AFIR a mers într-unul dintre cele mai sensibile segmente din agricultură, irigațiile, proiectele aprobate și finanțate însemnând doar 128 de milioane de euro, sumă insignifiantă în comparație cu nevoile reale din agricultură. În schimb, reconversia și restructurarea plantațiilor de viță-de-vie sunt programele care au cheltuit 100% fondurile alocate.

Noul exercițiu bugetar cu întârziere

Din motive care ne scapă, România a ratat un start corect pentru bugetul european 2014-2020. Practic, se pot socoti pierduți doi ani, de vreme ce abia în 2015 s-au deschis sesiunile de depuneri de proiecte, iar ele se aplică efectiv, inclusiv cu finanțare asigurată, de la anul. Potrivit datelor furnizate de MADR, în cadrul noului PNDR, aprobat de Comisia Europeană abia în luna mai 2015, au fost organizare 13 sesiuni și depuse 6.425 de proiecte, cu o valoare totală de 924,70 milioane de euro. Până acum au fost selectate 559 de dosare.

Producție de cereale, mai scăzută cu 5,7 milioane de tone

Despre recolta de cereale a României se vorbește încă estimativ la nivel național și european. Cifre sigure vom avea la anul, probabil în martie, după ce datele preluate de la fermieri vor fi prelucrate de Institutul Național de Statistică. Experții de la Bruxelles vorbeau, la finalul lunii octombrie, de o prăbușire a producției de cereale în România cu 25,8%, scădere survenită la culturile de porumb și floarea-soarelui din cauza secetei severe de peste vară și a lipsei sistemului de irigații care să suplinească deficitul de precipitații.

Comisia Europeană a prognozat că recolta de porumb va fi de 7,5 milioane de tone, în scădere cu 4 milioane de tone față de 2014. La nivel european se pare că avem cea mai mare diminuare de producție la prășitoare, după Ungaria (16%), Polonia (12%) și Italia (11,3%). În schimb, producția de grâu a fost salvată. Fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, aprecia, la sfârșitul campaniei de recoltare, că România poate conta pe 7,5 milioane de tone de grâu, recoltă chiar mai bună decât în anul 2014, considerat unul dintre cei mai buni din ultimul deceniu, când s-au dus în hambare 7,4 milioane de tone de grâu. CE estimase un total de 7 milioane de tone pentru 2015. Nici la orz nu au fost dificultăți: media la hectar a fost de 4,03 tone, spre comparație cu 3,8 tone în 2014, producția totală situându-se spre 1,051 milioane de tone. Rapița a avut mult de suferit, media fiind de 2,36 tone/ha, față de 3,87 tone/ha în 2014. În total, prognozele europene avansează o producție de cereale în România de 16,6 milioane de tone, în comparație cu 22,3 milioane de tone în 2014.

Legume și fructe mai puține

Legumele au ocupat, în 2015, în jur de 240.000 hectare, suprafață mai mare decât cea de pomi fructiferi (145.000 ha). Nivelul producției a fost afectat de secetă, unele asociații vorbind despre o diminuare de 20%, altele – de până la 30%. S-ar putea conta totuși pe 3-3,2 milioane tone de legume și pe 1 milion de tone de fructe, în condițiile unui an care a creat probleme sâmburoaselor (cireș și prun, în special).

Reconversie cu piedici în viticultură

Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului Național al Viei și Vinului (PNVV), apreciază anul ca unul normal pentru viticultură: „Nu avem încă toate datele, dar pot să vă spun că, în ansamblu, a fost un an normal, nu excepțional, pentru viticultori. În particular, sunt județe ori podgorii unde recolta a fost cu probleme din cauza anului climatic atipic și aș aminti aici Vrancea, ceva din plantațiile din Vaslui și Iași. Rău este că programul de reconversie și restructurare a plantațiilor nu a decurs spectaculos, pe de o parte, fiindcă a început destul de târziu, iar pe de altă parte, pentru că au fost introduse niște prevederi noi, respectiv garanția de bună execuție de 500 de euro/ha, al cărei rost noi nu l-am văzut, dar MADR a insistat să mențină condiționalitatea, asumân­du-și pesemne și ritmul mai slab de absorbție a fondurilor europene. Cred că oficialii au încercat în acest fel să stopeze avalanșa de proiecte într-un segment care decurgea de altfel perfect, iar acum au căzut în cealaltă extremă, când numărul de cereri a scăzut semnificativ și probabil nu se vor absorbi banii angajați anual în program, fiindcă micii producători e limpede că nu vor putea să indisponibilizeze o astfel de sumă. Sper ca MADR să aibă capacitatea de a înțelege că trebuie să renunțe la aceste încorsetări. În schimb, Programul Suport Vie-Vin, de 47,7 milioane de euro/an, a început să prindă foarte bine. Măsura se referă la achiziția de bariculi, fiindcă noi am zis că avem via, avem crama, dar trebuie să rotunjim vinurile și am creat acest nou program care se bucură de succes, de cumpărare a bariculilor (butoaie), care altminteri costă mult (cel puțin 400 de euro/buc) și au o durată de folosință limitată, de 3-4 ani. Succes are și linia de finanțare pentru investițiile în modernizarea magazinelor de prezentare din interiorul cramelor și a sălilor de degustare; singurul lucru pe care dorim să-l facem este să rupem acest program de PNDR din cauza condițiilor care fac imposibilă acumularea punctajului pentru eligibilitatea proiectelor și să-l trecem în Programul Național Suport Vie-Vin.“

Maria Bogdan

Ministerul Agriculturii a publicat Ghidurile Solicitantului pentru măsurile privind investițiile în ferme și instalarea tinerilor fermieri

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat în data de 5 martie 2015 versiunile consultative ale Ghidului Solicitantului pentru submăsurile 4.1 (Investiții în exploatații agricole) și 6.1 (Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri) prin care sunt stabilite condițiile și criteriile accesării fondurilor europene acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 pentru activitățile prevăzute în aceste forme de finanțare.”Ghidurile Solicitantului, publicate pe pagina de internet http://www.madr.ro  pot fi consultate de către potențialii solicitanți, pe care îi așteptăm să formuleze propuneri de modificare și observații. Toate aceste solicitări vor intra în analiza departamentelor de specialitate din cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pentru a verifica oportunitatea includerii în versiunea finală a Ghidurilor Solicitantului”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

Ghidurile au fost elaborate de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale în colaborare cu Ministerul Agriculturi și Dezvoltării Rurale în baza consultărilor cu Grupurile de Lucru Agricultură din cadrul Comitetului de Monitorizare al PNDR și în baza versiunii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 transmisă Comisiei Europene spre aprobare.

Prin intermediul subMăsurii 4.1 – Investiții în exploatații agricole, vor primi sprijin financiar nerambursabil investițiile pentru creșterea competitivității exploataților agricole în vederea înființării și modernizării fermelor, în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii, inclusiv dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală.

 Prin subMăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri se acordă fonduri nerambursabile pentru a susține stabilirea pentru prima dată a tinerilor fermieri ca șefi unici ai unei exploatații agricole.

Toți cei interesați pot trimite propuneri și observații pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Peste 200 de fermieri au primit diploma de "Fermierul anului" pentru producțiile obținute în 2014

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a organizat marti prima ediție a „Balului Fermierilor”, singurul eveniment de acest tip de anvergură națională, în cadrul căruia au fost recunoscute eforturile și rezultatele deosebite înregistrate în acest an de producători agricoli din întreaga țară, atât cei care derulează activități în sectorul vegetal, cât și în zootehnie.

Câștigătorii premiilor „Fermierul Anului 2014”, decernate marti, au fost fermieri care au declarat la direcțiile agricole județene producțiile obținute în 2014 la culturile de grâu, rapiță și orz, precum și tinerii fermieri și administratorii fermelor de familie, care au devenit afaceri de succes.

Prin acordarea premiilor „Fermierul Anului 2014”, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale dorește atât să încurajeze producătorii agricoli să continue investițiile și eforturile, astfel încât agricultura românească să devină principalul motor al creșterii economice, cât și aducă în prim plan producătorii agricoli care au contribuit la obținerea acestor rezultate extraordinare, prin care demonstrează că, în România, se poate face agricultură performantă, la standarde europene, cu respectarea cerințelor consumatorului.

Lista câstigătorilor premiilor „Fermierul Anului 2014” (pdf)

  • Publicat în Social

Ministerul Agriculturii pregătește ajutoare de minimis în agricultura ecologică și apicultură

Apicultorii vor beneficia de un ajutor de minimis pentru a compensa pierderile înregistrate în acest an din cauza ploilor, iar în agricultura ecologică fondurile vor fi suplimentate tot printr-o schemă de minimis, a declarat, pentru AGERPRES, vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

"Vrem să facem două ajutoare de minimis unul pentru agricultura ecologică și altul pentru apicultură. În acest an, apicultorii au fost foarte afectați de ploile abundente, iar în agricultura ecologică vrem să suplimentăm fondurile. Aceste două scheme de minimis se adaugă celorlalte două pe care le-am avut cele cu sere și solarii și cele pentru tancuri de răcire", a spus ministrul de resort.

Referitor la schema de minimis privind tancurile de răcire, Constantin a precizat că, deși nu s-a bucurat de succesul scontat, există 300 de comune din 3.000 care au aplicat pentru aceste ajutoare.

De asemenea, ministrul a mai subliniat că agricultura va beneficia de mai mulți bani la cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, care va avea loc până la finele lunii septembrie.

"Rectificarea din septembrie o să fie pozitivă pentru agricultură. Vom avea deblocată rezerva de 10% prevăzută pentru cheltuieli bugetare ceea ce înseamnă peste 200 de milioane de lei și alte câteva milioane pentru câteva măsuri pe care le luăm, respectiv pentru cele două scheme de minimis", a arătat Constantin.

Potrivit proiectului de HG privind acordarea de plăți suplimentare exploatațiilor vegetale înregistrate în sistemul de agricultură ecologică, bugetul total estimat al schemei este de 10,6 milioane lei, iar numărul maxim estimat de beneficiari este de 9.600. Durata schemei este prevăzută a se derula între 1 octombrie și 31 decembrie 2014.

Cuantumul sprijinului financiar reprezentând ajutor de minimis va fi de aproximativ 270 euro/exploatație, respectiv echivalentul în lei a 1.180 lei/exploatație pentru cei care dețin între 0,30 ha și 5 ha, inclusiv, și de aproximativ 192 euro/exploatație, respectiv echivalentul în lei a 845 lei/exploatație pentru exploatațiile din categoria 5,1 ha — 20 ha, inclusiv.

Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi nu poate depăși suma de 15.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual și în cele două exerciții financiare precedente. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarului începând cu data de 1 noiembrie 2014.

Potrivit proiectului privind aprobarea schemei 'Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada mai — iulie 2014 ce au produs pagube asupra sectorului apicol', resursele financiare necesare aplicării acesteia sunt de 4,131 milioane lei.

Sprijinul financiar reprezentând ajutor de minimis se acordă beneficiarilor prevăzuți în schema pentru cheltuielile suplimentare efectuate de aceștia, suportate ca urmare a fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile din perioada mai — iunie 2014, în cuantum de până la 50% din cheltuielile efectuate cu achiziția hranei necesare menținerii efectivului de familii de albine, dar nu mai mult de 4 lei/ familia de albine pentru o stupină de până la 75 familii și până la 50% din cheltuielile efectuate cu achiziția hranei necesare menținerii efectivului de familii de albine, dar nu mai mult de 7,5 lei/familia de albine pentru o stupină cu peste 75 familii.

Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși suma de 15.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual și în cele două exerciții financiare precedente.

MADR şi MAE celebrează Ziua Europei alături de producătorii agricoli

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Ministerul Afacerilor Externe (MAE) celebrează Ziua Europei, în 9 mai 2014, alături de producătorii agricoli.

Evenimentul are loc la sediul MADR, cu participarea membrilor Asociației BIO - România și ai Federației Naționale de Produse Tradiționale prin organizarea expoziției de produse tradiționale și ecologice.

Ceremonia de deschidere va avea loc la ora 9.30în prezențadomnului Daniel Constantin, Viceprim-ministru, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

O paradă a costumelor populare din opt regiuni ale țării noastre, realizată de elevii de la Cercul de Folclor "Dor şi dor cu mine călător" al Liceului teoretic "DIMITRIE BOLINTINEANU",  va pune în valoare bogăţia culturală a țării noastre.

Pe toată durata zilei de vineri, 9 mai 2014, curtea MADR se va transforma într-un loc în care voia bună, mâncarea sănătoasă și portul popular se vor armoniza în spiritul tradițional românesc.

La eveniment sunt așteptați reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București.

  • Publicat în Social

Cu sprijinul Ministerului Agriculturii, traderii dau o nouă lovitură fermierilor

Preşedintele LAPAR Laurenţiu Baciu spune că, în ciuda supraproducţiei de anul trecut (recolta a fost de peste şapte milioane de tone de grâu), a început să se scoată grâu de la rezerva de stat. Un procedeu la care recurg unii depozitari – şi de ani de zile – sub pretextul reînnoirii stocurilor, cu consecinţe directe în piaţă. Într-o singură zi, de exemplu, preţul s-a redus cu zece bani pe kilogram, susţine preşedintele LAPAR.  

După preţurile mici din vara anului trecut, pe fondul supraproducţiei de grâu anunţată de ministrul Agriculturii Daniel Constantin, agricultorii români sperau ca măcar în iarnă grâul să se mai scum­pească, astfel încât să-şi mai recupereze din costuri.

Preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu, spune că nici vorbă de aşa ceva, mai ales că a început să se scoată grâu de la rezerva de stat chiar în momentul în care preţul se „ridicase puţin“. Încă o lovitură la adresa fermierilor.

„Avem supraproducţie de grâu şi la ora la care vorbim noi am umblat la rezerva statului. Atât de mult grâu am avut. Consecinţa a fost scăderea preţului. Şi vreau să vă spun că într-o zi a scăzut cu 10 bani, ceea ce pentru un fermier este extraordinar de mult“, a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, în cadrul celei de-a doua ediţii a Conferinţelor AGROstandard organizată la ASAS.

Criterii mai puţin economice

Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), susţine că a devenit un obicei ca în fiecare an să se scoată grâu de la rezerva de stat nu pe criterii economice, ci pe alte principii, de prietenie etc.

„În vară grâul s-a cumpărat cu 0,4-0,5 lei/kg, iar acum preţul este de 0,7-0,75 lei/kg. Cei care au relaţii primesc grâu de la rezerva de stat. Nu este corect să se scoată grâu de la rezervă fără licitaţie. Sunt practici neortodoxe, mai ales că nu există o criză a grâului“, spune Matei.

El adaugă că în fiecare an există persoane care scot sute de tone de la rezerva de stat - de multe ori aflată chiar în depozitele proprii - la preţuri mult mai mici decât cele existente pe piaţă, motivaţia fiind „împrospătarea“ stocurilor de grâu, iar această practică datează încă din primii ani de după Revoluţie. În jurul datei de 20 februarie, preţurile pe piaţa liberă se situau în jurul valorii de 0,7-0,8 lei/kg la grâu, 0,6-0,8 lei/kg la porumb, 0,8 lei/kg la orz şi ovăz. Matei precizează că, la acest nivel, cei care au depozitat recolta nu rămân aproape cu nimic deoarece au fost nevoiţi să apeleze la credite pentru a asigura costurile de depozitare.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor în perioada următoare, agricultorul din Timiş susţine că se aşteaptă la o creştere a acestora, deoarece depozitarilor le este frică de „condiţiile actuale de agromediu“ – pot apărea boli, îngheţuri etc. – şi mai ales de faptul că nu va fi o „supraproducţie“ de grâu.

Aceleaşi practici de ani de zile

Constantin Bazon, vicepreşedinte LAPAR, spune că scoaterea grâului de la rezerva de stat influenţează piaţa, mai ales în condiţiile în care în ultima perioadă preţurile au înregistrat o tendinţă de creştere. La grâu, de exemplu, el vorbeşte de 0,9-1 leu/kg, în timp ce la porumb se ajunge la 0,8 lei/kg.

„Sigur că scoaterea grâului din rezervă influenţează piaţa, determinând pe mulţi să lase preţurile jos. Se ştie că unii dintre proprietarii silozurilor în care se află rezerva iau grâul acum şi îl pun la loc la recoltă“, afirmă Bazon.

Cât priveşte evoluţia preţului până la noua recoltă, Bazon este de părere că acesta va fi mai degrabă stabil, în condiţiile în care nu se poate vorbi de o criză a grâului pe piaţă şi nici nu se pot avansa prognoze referitoare la nivelul recoltei din vară.

„Deocamdată, culturile arată bine, însă până undeva la sfârşitul lunii martie nu ne putem pronunţa cu privire la viitoarea recoltă“, adaugă Bazon.  

„Supraproducţia“ şi efectele ei

În toamnă, reprezentanţii LAPAR susţineau că anunţul ministrului Daniel Constantin privind supraproducţia de grâu – producţia de 7,3 milioane de tone, cea mai mare din ultimii opt ani – a aruncat în aer preţul cerealelor, punând fermierii într-o mare dificultate. Mai mult, reprezentanţii LAPAR spuneau că această declaraţie a provocat pierderi de 2,5 miliarde de euro Produsului Intern Brut.

„Dacă făceai astfel de declaraţii în Italia sau în altă ţară din UE îţi căutai de mult serviciu. Ne-au aruncat aceste preţuri ca să ne obişnuim cu ele, apoi au urmat scăderi de 40-45% într-o perioadă de o lună de zile la grâu şi porumb. La fel a fost şi la orz sau la rapiţă“, arăta la acel moment  preşedintele LAPAR într-o conferinţă de presă.

La 10 iunie, preţul grâului în România era de 227 de euro tona, pentru ca, la 4 septembrie, o tonă de grâu să coste 140 de euro. În tot acest timp pe piaţa europeană preţul de achiziţie a unei tone de grâu nu a coborât sub 180-190-200 de euro. La fel şi la porumb, unde pe 10 iunie preţul unei tone era de 208 euro în România, pentru ca, la 9 septembrie, chiar dacă nu s-a început încă recoltarea, o tonă de grâu să ajungă la numai 119 euro. În afara ţării preţul de achiziţie a unei tone de grâu era de 171 euro, declara Laurenţiu Baciu.

Ioana GUŢE

Agro Expo Bucovina deschide sezonul de târguri de agricultură din 2014


Camera de Comerț și Industrie Suceava în parteneriat cu Iulius Mall Suceava, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Consiliul Județean Suceava, Direcția Agricola Suceava, are plăcerea de a vă invita să prezentați oferta de produse și servicii a firmei Dumneavoastră în cadrul celei de-a XII-a ediții a celui mai mare târg de agricultură și industrie agroalimentară din zona Moldovei, cu participare națională și internațională, AGRO EXPO BUCOVINA.
Manifestarea, eveniment de referință pentru industria agro-alimentară, este specializată în mașini, utilaje și tehnologii pentru industria alimentară; aparatură de laborator; produse alimentare; miere și produse apicole; arome, esențe, coloranți și aditivi pentru industria alimentară; legume și fructe; conserve; echipamente de protecție pentru industria alimentară; igienizare, detergenți, dezinfectanți pentru industria alimentară; instalații frigorifice; producători agricoli; utilaje forestiere; mașini, utilaje și unelte agricole; anvelope și piese de schimb pentru tractoare și utilaje agricole; semințe și material săditor; îngrășăminte și pesticide; tehnologii și echipamente pentru irigații; animale de rasă și păsări; tehnologii de creșterea animalelor; tehnologii și metode de îmbunătățire a raselor; incubatoare; mașini și echipamente pentru abatorizare; furaje, nutrețuri, concentrate, aditivi, premixuri; metode de hrănire, sisteme de distribuție a hranei; instrumente, tratamente și medicamente de uz veterinar, dezinfectanți; echipamente de încălzire și aer condiționat; silozuri, uscătoare și mijloace de transport a cerealelor; tehnologii de reproducere și creștere artificială a peștelui; tehnologii de pescuit; flori și plante de apartament, pentru grădini, parcuri și sere; mobilier și accesorii pentru grădini și terase; echipamente și unelte pentru grădinărit; altele.
 
Târgul se va desfășura în perioada 21 – 23 martie 2014, la IULIUS MALL.
 
Pe perioada târgului va avea loc și cea de a VII-a ediție a forumului cu tema „AGRICULTURA ÎNCOTRO ?” organizat în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Revista Lumea Satului.
 
Mai multe detalii puteți găsi pe www.agro-expo.ro.
 
 
Biroul de Presă al CCI Suceava.
Nu uita să ne treci în agenda!

Fermierii, rezervaţi faţă de promisiunile Ministerului Agriculturii

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va avea în 2014 un buget mai mare cu 7,8% faţă de 2013. Chiar dacă sumele pe care le primesc în 2014 sunt în general mai ridicate, fermierii mai au încă destule motive de nemulţumire, cum ar fi perioada limitată de subvenţionare a accizei la motorină sau taxa pe „stâlp“.

Una scrie pe hârtie, alta este în realitate

Deşi ministrul Agriculturii Daniel Constantin a tot dat asigurări că subvenţia pe suprafaţă va fi în 2014 de 160 de euro, producătorii agricoli sunt reticenţi că vor primi această sumă în totalitate. La fel s-a întâmplat şi în 2013, când ministrul a promis un anumit cuantum al subvenţiei, în final ajungând la agricultori mai puţini bani decât cei vehiculaţi de minister.

„Suntem în continuare minţiţi. În loc de 27 de euro promişi în primăvară prin PNDC acum vorbesc de 21 de euro. Din cei 139 de euro promişi vom primi 122 de euro; în toamnă, de exemplu, ne-au dat avans din SAPS (Schema de Plată Unică pe Suprafaţa) 61 de euro. Este clar că plata europeană va fi de 122 de euro, la care se vor adăuga cei 21 de euro de la bugetul naţional“, a declarat Daniel Ciobanu, vicepreşedinte LAPAR.

Cât despre subvenţionarea accizei la motorină, Ciobanu spune că, la modul în care a fost aprobată legislaţia actuală, agricultorii vor pierde o parte însemnată din bani deoarece sumele au fost alocate pe trimestre, inclusiv în perioadele în care nu se fac lucrări agricole.

Guvernul a anunţat că subvenţionează acciza la motorină, sumele alocate pentru această acţiune ridicându-se la 125 milioane de lei pentru anul 2013, respectiv 430 milioane de lei pentru 2014.

Ciobanu susţine că în 2013, cel puţin, actul normativ a intrat în vigoare cam târziu. Mai precis, a fost publicat abia în octombrie, când deja lucrările agricole erau terminate în cea mai mare parte a ţării, şi aceasta pentru că autorităţile române au întârziat să trimită notificarea la Bruxelles.

„În sud lucrările erau deja terminate şi doar agricultorii din nordul ţării au mai putut beneficia de facilitate pentru că aici lucrările erau mai întârziate. Am primit 78 de litri pe patru trimestre, fiecare trimestru având alocarea lui. Nu este deloc corect, pentru că există perioade în care nu lucrăm, iarna de exemplu, (ianuarie - martie) şi pierdem sprijinul“, a spus Ciobanu.

În plus, pentru 2014 sunt acoperite doar primele trei trimestre, rămânând pe dinafară ultimul trimestru, pentru care Ministerul Agriculturii speră să obţină bani în urma unei eventuale rectificări a bugetului instituţiei.

Îngrijorare pentru următorii ani

Daniel Ciobanu mai spune că, în iunie 2013, Ministerul Agriculturii a prezentat asociaţiilor de fermieri un grafic pe următorii şapte ani privind alocarea prin PNDC (plăţile naţionale directe complementare). El se plânge că, deşi au fost anunţate anumite sume, în realitate acestea sunt mai mici. În loc de 27 de euro, de exemplu, de la bugetul naţional s-a ajuns la 21 de euro, iar situaţia ar putea continua şi în anii următori.

„Ne îngrijorează construcţia pentru anii următori. Dacă în fiecare an lipsesc 6 euro, sumele vor fi tot mai mici“, a afirmat Ciobanu.

Ajutoarele totale acordate producătorilor agricoli din fondul naţional în 2014 se vor ridica la 2,36 miliarde de lei, din care pentru subvenţii sunt alocate 1,52 miliarde lei, plăţile pe vegetal vor atinge 663 milioane lei, iar renta viageră agricolă va beneficia de o alocare de 69 milioane de lei.

Mai mulţi bani pentru crescătorii de vaci

Din bugetul Agriculturii pe 2014, circa 585 milioane de lei (131 milioane de euro) vor merge pentru Plăţile Naţionale Directe Complementare (CNDP) în sectorul zootehnic la specia bovine, pentru cererile depuse în 2013 fermierii urmând să primească 434 lei/cap de animal şi 80 lei/tona de lapte.

În total, crescă­torii de vaci de lapte vor beneficia de circa 700 de lei pe cap de animal în 2014, în creştere semnificativă faţă de 2013, când valoarea ajutorului a fost de 500 de lei, susţine Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine. 

La vacile de carne încă nu se ştiu exact sumele pe care le vor primi fermierii, spune Dumitru Grigorean, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine pentru Carne. Neoficial, se vehiculează circa 300 de euro pe cap de animal pentru zonele defavorizate, nivel corespunzător celui din 2013.

Grigorean mai adaugă că efec­tivul total de vaci pentru carne din România este sub 10.000 de capete. Cât priveşte efectivul total de bovine din România, acesta se ridică la 1.130.000 de capete, în cădere liberă comparativ cu 1989, când atingea circa cinci milioane de capete. Numai în 2013 au dispărut de la plată circa 400.000 de bovine, adaugă Grigorean.

Sectorul ovinelor şi al caprinelor stă ceva mai prost. Claudiu Frânc susţine că acesta va beneficia de o alocare financiară de 78 milioane de euro în 2014, ajutorul pe cap de animal diminuându-se din cauza creşterii efectivului de animale. Fermierii din zonele defavorizate vor primi, pe lângă subvenţia de 40 lei pe cap de animal, o sumă suplimentară de 6,5 euro pe cap de animal.

Fermierii nu vor să audă de taxa pe „stâlp“

Claudiu Frânc susţine că intenţia Guvernului de a introduce un impozit pe proprietate pentru construcţiile speciale exceptate până în prezent, a cărui valoare va fi de 1,5% din valoarea construcţiei, va crea probleme marilor fermieri, care nici nu vor să audă de aşa ceva.

„Am plătit destule impozite la primării până acum. O să ajungem să plătim metrul pătrat de grajd precum metrul pătrat de vilă, dacă nu se revine asupra prevederilor Ordonanţei 120 din 2013“, a mai precizat Frânc.

Guvernul a anunţat că impozitul va fi aplicat pentru construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee sau iazuri.

Ioana Guţe

Irimescu (MADR): Ne propunem ca legea vânzării terenurilor să treacă prin Parlament până la finalul anului

Legea vânzării terenurilor ar putea să treacă prin Parlament până la finalul anului, a declarat, marți, Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

'Legea (Legea vânzării terenurilor către persoanele fizice din Uniunea Europeană — n.r.) trebuie să apară până la finalul anului și de asemenea normele de aplicare pentru că prin norme sperăm să clarificăm unele lucruri. Noi ne propunem să treacă până la finalul anului. Foarte important este să gândim cât mai bine lucrurile în așa fel încât să vedem reflectate în legislație interesele României, fără a fi contestate de către Comisia Europeană', a arătat Irimescu, în conferința "Iarna fierbinte a agriculturii românești".

Acesta a precizat că, dacă legea și normele de aplicare nu vor fi aprobate până la finalul anului, de la 1 ianuarie persoanele fizice din UE vor putea cumpăra liber terenuri agricole.

De asemenea, Irimescu a explicat că, dacă va fi ceva necorespunzător în textul acestei legi sau în normele de aplicare, autoritățile de la Bruxelles se vor autosesiza.

Întrebat dacă este posibil ca România să se confrunte cu o avalanșă de cereri de cumpărare de terenuri după 1 ianuarie 2014, Irimescu a precizat că acest scenariu este exclus.

'În opinia mea nu cred că vor fi avalanșe. Eu m-aș bucura dacă ar veni foarte mulți cetățeni europeni să cumpere câte 2.000 de metri pătrați cu case în zonele satelor care se prăbușesc, astfel să revigoreze mediul rural', a spus Irimescu.

Senatorii au adoptat, luni, proiectul de lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice și de înființare a Autorității pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare.

Proiectul de lege a avut raport favorabil din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, arăta, în noiembrie, că ministerul pe care îl conduce a inițiat acest proiect de lege deoarece, conform Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2014 se liberalizează piața funciară și este important să existe norme care să reglementeze acest lucru.

"Această liberalizare se referă la cetățenii Uniunii Europene. (..) Cetățenii din afara Uniunii Europene pot să achiziționeze terenuri agricole în extravilan numai dacă au reședința pe teritoriul unuia dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene sau în condițiile în care există tratate între Uniunea Europeană și acele state sau acorduri de liber schimb între statele membre și statele din care provin", a explicat ministrul la vremea respectivă.

Daniel Constantin a precizat că prin această lege se extinde dreptul de preempțiune la cumpărarea terenurilor și la alte categorii de persoane.

"Menținem pentru arendași, extindem la vecini, pentru că dorim comasarea terenurilor agricole, al treilea prag către tinerii fermieri, așa cum sunt definiți ei în legislația europeană ca având până în 40 de ani, pentru că ne dorim să întinerim populația care lucrează în agricultură. (...) Al patrulea prag de preempțiune se referă la stat, reprezentat de noua Autoritate pentru Reglementarea Pieței Funciare", a explicat Constantin.

AGERPRES

Tinerii fermieri primesc sprijin suplimentar incepand cu 2014

Imbatranirea fortei de munca active din agricultura este o realitate la nivelul intregii Uniuni Europene, iar Romania nu este o exceptie. Pentru a-i stimula the tineri sa se instaleze in mediul rural si sa porneasca o afacere in agricultura, Reforma Politicii Agricole Comune (PAC) 2014-2020 promite mai mult sprijin pentru acestia, atat prin plati directe pe suprafata mai mari fata de media nationala cat si prin masuri dedicate de dezvoltare rurala.

In domeniul platilor directe, tinerii fermieri – adica cei sub 40 de ani care desfasoara o activitate agricola – vor primi incepand cu 2014 plati directe pe suprafata cu 25% mai mari decat media nationala, anunta comisarul european Dacian Ciolos in vara, dupa ce Parlamentul European, Consiliul de Ministri al UE si Comisia Europeana au ajuns la un acord privind reforma PAC. Suplimentarea de 25% este valabila pentru primii cinci ani si ramane la latitudinea statelor membre sa decida pentru ce suprafata se va aplica. Potrivit ultimelor informatii de la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), plata pe suprafata suplimentata s-ar putea oferi pentru suprafete de pana la 90 de hectare.

Pe langa aceasta forma de sprijin, prima de instalare in mediul rural a tinerilor fermieri oferita prin Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) ar urma sa fie de pana la 70.000 euro, incepand cu 2014, fata de pana la 40.000 euro, in actualul program, 2007-2013. Insa, ca si in cazul platii suplimentare pe suprafata, forma finala in care va fi disponibila aceasta masura depinde de constrangeri bugetare, explica recent ministrul agriculturii Daniel Constantin.

Pentru Masura 112 – Instalarea tinerilor fermieri au fost disponibile 331 milioane de euro prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2007 – 2013 si toate fondurile au fost contractate. In total au fost finantate 12.425 de proiecte cu o valoare de 308,8 milioane de euro. Platile efectuate se ridicau la 216,46 milioane de euro in septembrie 2013, potrivit datelor oferite de APDRP. Masura s-a dovedit foarta populara printre tinerii romani, in total fiind inscrise 22.494 de proiecte cu o valoare totala de 630 millioane de euro.

Potrivit ultimelor date de la MADR, viitorul PNDR ar putea intra in vigoare incepand cu semestrul doi din 2014.

La cat se va ridica efectiv sprijinul oferit tinerilor fermieri romani in perioada 2014 - 2020? In ce conditii va fi disponibil? Subiectul va fi discutat pe larg in cadrul celei de-a treia editii a evenimentului Focus on Agriculture organizat de Business Review pe 31 octombrie si 1 noiembrie la INDAGRA.

MADR, considerată o structură „ostilă“ agricultorilor

Asociaţiile de fermieri din România acuză Ministerul Agriculturii că încearcă să compromită organizaţiile profesionale prin crearea unor structuri paralele, fără niciun fel de legitimitate, dar apropiate acestei instituţii, pentru a lăsa impresia că proiectele de acte normative au susţinerea agricultorilor.

Mai mult, asociaţiile acuză ministerul că organizează dezbateri formale cu fermierii şi că proiectele de acte normative ignoră complet propunerile agricultorilor proveniţi „din lumea reală“. Nu în ultimul rând, fermierii acuză oficialii ministerului că reprezintă interese străine, sunt incompetenţi şi au fost puşi în funcţii cu scopul declarat de a distruge agricultura românească, care „a depăşit cota de avarie“.

„La minister cineva i-a pus în funcţii pentru a urmări un interes de moment. (…) Sunt fără şcoală, nepregătiţi… Nu au nimic în comun cu agricultura. Au fost puşi în funcţii pentru că au lipit afişe în campaniile electorale. Dar aceşti oameni iau decizii, elaborează normative. Din cauza lor ne este rău“, a declarat într-o conferinţă de presă Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Consultaţii formale cu fermierii

Agricultorii acuză oficialii ministerului că la nivelul respectivei instituţii au loc consultaţii formale doar cu asociaţiile agreate şi că, oricum, propunerile fermierilor „din lumea reală“ sunt ignorate de către oficialii din minister.

„Procedeul celor care conduc agricultura este simplu: – închid gura celor care nu sunt de acord cu deciziile lor. (…) Ne cheamă cu două ore înainte să înceapă şedinţa, dar nici nu ştiu pentru ce anume mai suntem invitaţi. Am stat ore în şir să analizăm punct cu punct proiecte de legi, am negociat punct cu punct şi am crezut că am convenit asupra lor. Când a apărut draft-ul am constatat că acolo este cu totul altceva şi că n-au ţinut cont de niciuna dintre propunerile noastre“, a arătat Baciu.

Deciziile, de cele mai multe ori ostile fermierilor, sunt luate, potrivit LAPAR, într-un cerc restrâns de la minister, aşa-zisele asociaţii fiind invitate pentru a legitima aceste hotărâri. „În ultima vreme LAPAR nu mai este invitată la minister. Hotărârile sunt luate de 2-3 amici ai ministrului care n-au nicio treabă cu agricultura. S-au format câteva asociaţii apropiate ministerului care n-au decât un singur scop – să-şi rezolve problemele personale. Sunt doar 5-6 asociaţii în România cu care se poate sta de vorbă, doar câteva sunt asociaţii vii – cei de la ovine, bovine, păsări, vie, albine şi, evident, LAPAR. În rest, sunt asociaţii formate din 2-3 prieteni, care n-au serviciu“, a punctat preşedintele LAPAR.

Aceeaşi situaţie este semnalată şi de Asociaţia Crescătorilor de Albine (ACA). „Simţim ministerul ca pe o entitate ostilă (...) Acum sunt patru proiecte de lege a apiculturii în Parlament. Imediat ce am depus noi un proiect au apărut altele care nu au nicio valoare pentru apicultori. Este o înşiruire de acte normative care nu aduc nimic nou faţă de vechea lege. Aceste proiecte au fost depuse de tot felul de forme asociative, fiind susţinute de nişte persoane din minister (Agriculturii - n.r.)(...) După ce noi am depus proiectul la Camera Deputaţilor ei au promovat printr-o doamnă din minister o lege şi au venit trei persoane de la minister să o susţină“, a declarat Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA).

Acesta a arătat că este depus un efort constant pentru discreditarea ACA, organizaţie care reprezintă interesele majorităţii apicultorilor din România.

„Există peste 300 de forme asociative în apicultură. Există asociaţii cu câte 20-30 de membri. Acum, prin lege vor să oblige Asociaţia Crescătorilor de Albine să pună la dispoziţie gratuit spaţii pentru aceste aşa-zise asociaţii“, a mai spus Fetea.

Daniel Botănoiu: „99% dintre propunerile LAPAR sunt proaste“

Răspunzând acuzaţiilor formulate la adresa ministerului de către federaţiile fermierilor, se­cretarul de stat în Ministerul Agriculturii Daniel Botănoiu s-a mulţumit să declare, într-o conferinţă de presă, că majoritatea propunerilor venite din partea acestor organizaţii sunt lipsite de valoare. „Cum să ţii cont de propunerile lor?! Dacă vin cu o grămadă de propuneri şi 99% sunt proaste, cum să ţinem cont de ele?! Oricum ei (LAPAR - n.r.) îşi schimbă destul de des propriile păreri...“, a arătat secretarul de stat în MADR, Daniel Botănoiu.

Marius ŞERBAN

Comunicat de presa MADR

Vineri, 27 septembrie 2013, secretarul de stat în Ministerul Agriculurii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Botănoiu, a participat la „Ziua orezului”, eveniment care s-a desfășurat în incinta Centrului Cultural UNESCO „Ionel Perlea” din municipiul Slobozia, judeţul Ialomiţa.

Tema evenimentului a vizat contribuţiile la perfecţionarea unor elemente tehnologice la cultura orezului, printre cei 150 de participanţi la manifestare numărându-se reprezentanţi ai companiei internaţionale Riso Scotti, entităţile agricole judeţene, fermieri cultivatori de orez, etc.

De asemenea, au fost prezentate măsurile de susţinere ale culturii orezului în România, dimpreună cu intenţia ca orezul bio să ocupe un loc fruntaş pe piaţa europeană.

Sursa:MADR

Sindicaliştii din îmbunătăţiri funciare cer Ministerului Agriculturii corectarea legislaţiei din domeniu

Sindicatul Naţional Îmbunătăţiri Funciare (SNIF) solicită Ministerului Agriculturii şi Guvernului să continue procesul de corectare a legislaţiei din domeniu, punând accent pe reîntregirea bugetului Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), se arată într-un comunicat remis luni AGERPRES.

'Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a corectat o parte din gravele erori ale legislaţiei de îmbunătăţiri funciare, luând măsuri pentru protejarea patrimoniului de stat şi diminuarea semnificativă a costurilor pentru irigaţii. Solicităm însă ministerului să continue corectarea legislaţiei din domeniu, axându-se pe rezolvarea problemelor financiare şi a celor din sfera legislativă', se arată în comunicatul citat.

Concret, sindicaliştii din Îmbunătăţiri Funciare cer reîntregirea bugetului ANIF cu sumele cheltuite şi nerecuperate conform legislaţiei în vigoare pentru situaţiile de calamităţi.

'În sfera legislativă, cerem reglementarea modului de finanţare a activităţii (colaborarea cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în vederea încasării sumelor primite de la beneficiari, precum şi introducerea abonamentului pentru beneficiari). De asemenea, se impune angajarea de personal pentru exploatarea staţiilor de pompare, fapt ce ar reduce costurile de funcţionare cu minimum 35 - 40%, faţă de costurile serviciilor externalizate (24% TVA + 10% profit), asigurând totodată intervenţii prompte, specializate, în cazul situaţiilor de urgenţă şi a calamităţilor, precum şi respectarea legislaţiei muncii şi a legislaţiei de sănătate şi securitate în muncă', se mai spune în comunicat.

Săptămâna trecută, Ministerul Agriculturii a transmis Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) cererea pentru obţinerea licenţei de furnizor de energie electrică pentru Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), ceea ce îi va permite să cumpărare energie electrică direct de la producători la preţuri mult mai mici decât în prezent. 
Acest lucru îi va avantaja pe agricultori deoarece, în opinia secretarului de stat din MADR, Daniel Botănoiu, vor putea plăti pentru apa folosită la irigaţii un preţ mai mic cu 30% - 50% decât în prezent, ţinând cont de faptul că energia electrică are o pondere de 80% în preţul apei pentru irigaţii.

De asemenea, după obţinerea licenţei, ANIF va putea cumpăra energie şi de OPCOM, în anumite intervale orare, când energia este mai ieftină.

Guvernul a decis în data de 26 iunie completarea atribuţiilor ANIF pentru a avea posibilitatea desfăşurării activităţii de furnizare a energiei electrice.

Ministerul Agriculturii a cheltuit în acest an în jur de 22 de milioane de lei pentru sectorul de îmbunătăţiri funciare, 14 milioane de lei pentru desecări pe terenurile fermierilor şi opt milioane de lei pentru reviziile tehnice din sistemul de irigaţii.

Sursa AGERPRES

MADR sprijină ferma de familie

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale urmează să lanseze, începând cu mijlocul lunii iunie, o sesiune de depunere proiecte pentru Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” din PNDR care se adresează fermelor de familie.

Ferma de familie produce pentru consumul propriu, iar surplusul este comercializat. Activităţile din cadrul fermei sunt realizate, în principal, de către membrii familiei. Dimensiunea economică a fermei de familie poate fi între 2 - 50 UDE (Unitatea de dimensiune economică exprimă dimensiunea unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei).

“Propunerea pe care MADR o lansează va da şansa micilor ferme de familie care vor aplica în cadrul programului să crească şi să producă mai mult pentru piaţă, asigurând astfel un venit din ce în ce mai mare membrilor familiei care trăiesc din agricultură”, a subliniat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, care a adăugat că “fermele de familie pot avea o contribuţie esenţială la dezvoltarea satului românesc. Avem obligaţia să le oferim şansa de a creşte şi de a deveni competitive pe termen mediu şi lung”.

În cadrul sesiunii pentru care sunt alocate 50 milioane euro vor fi finanţate aproximativ 1.000 ferme de familie, cu o valoare maximă eligibilă a proiectului de 125.000 euro, din care până la 50.000 euro sprijin nerambursabil prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Pot depune proiecte persoane fizice, cu condiţia autorizării înaintea semnării contractului de finanţare, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale şi alte tipuri de beneficiari eligibili în cadrul măsurii 121.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor interesaţi să acceseze această măsură, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale intenţionează să pună la dispoziţia  potenţialilor beneficiari, cu titlu gratuit, proiecte model şi informaţii documentate tehnic pentru ferme de legume în câmp şi în spaţii protejate, ferme de vaci de lapte, ferme de creştere şi îngrăşare porcine şi ferme de găini ouătoare.

Pentru asigurarea cofinanţării, beneficiarii vor avea posibilitatea de a contracta credite printr-un fond de creditare creat de MADR, facilitând astfel necesarul de cofinanţare a proiectelor.

MADR are în vedere reducerea timpului de accesare a finanţării proiectelor fermelor de familie prin asigurarea, la o locaţie unică, a consilierii şi asistenţei, atât pentru obţinerea sprijinului prin PNDR cât şi a creditului. 

Punctajele de selecţie pentru cele două sectoare – vegetal şi creşterea animalelor sunt postate  pe site-urile MADR (www.madr.ro) şi APDRP (www.apdrp.ro),  în formă consultativă.

MADR şi LAPAR au relansat dialogul

Pe 2 aprilie 2013 a avut loc la sediul Ministerului Agriculturii, o întâlnire a agricultorilor reprezentaţi de LAPAR, cu ministrul agriculturii Daniel Constantin. Evenimentul a confirmat reluarea dialogului între Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România şi Ministerul Agriculturii în vederea adoptării unor politici de reformare a acestui sector. Totodată, în cadrul întâlnirii au fost prezentate principalele revendicări ale agricultorilor.

Plata subvenţiilor, capul de afiş al negocierilor

Cel mai spinos subiect de discuţii între reprezentanţii LAPAR şi ministrul Daniel Constantin l-a constituit plata subvenţiilor la hectar şi pe cap de animal. Astfel, s-a stabilit perioada de plată a ultimelor restanţe aferente anului 2012 precum şi condiţiile care trebuiesc îndeplinite. „Majoritatea fermierilor şi-au primit subvenţia până în momentul de faţă. La plata pe cap de animal jumătate din fermieri şi-au primit banii, iar cealaltă jumătate îi vor primi în această lună“, a declarat Daniel Constatin.

În ceea ce priveşte subvenţia pe suprafaţă aferentă anului 2013, cuantumul acesteia va fi de 139 de euro la care se va adăuga o subvenţie complementară de maximum 27 de euro. „S-a discutat despre subvenţia pe suprafaţă pentru 2013 şi nu s-a putut lua în calcul decât subvenţia europeană (SAPS), care am înţeles că va fi în jur de 139 de euro fără corecţie. Corecţia o vom face după ce se încheie termenul de depunere a cererilor pe suprafaţă. În ceea ce priveşte plăţile directe complementare, a rămas să discutăm şi să aflăm suma aferentă pe suprafaţă după rectificarea bugetară din luna august, dar maximul ar fi 27 de euro pentru că atât permite legea“, a precizat Laurenţiu Baciu (foto), preşedintele LAPAR.

Liberalizarea pieţei funciare naşte îngrijorare

„Anul 2013 este un an al consultării publice cu privire la măsurile pe care le vom implementa. Una dintre ele – sper ca în această săptămână să fie certificată şi prin înţelegeri cu majoritatea băncilor – este să putem constitui gaj atunci când vrem să cumpărăm un teren agricol chiar terenul respectiv“, a spus Daniel Constantin, referindu-se la piaţa terenurilor agricole după 2014.

În ciuda acestui fapt, agricultorii români continuă să privească cu îngrijorare posibilitatea achiziţionării de terenuri de către cetăţenii străini. „Nu am dori să fie interzisă cumpărarea terenurilor, dar vrem să existe nişte criterii pe care străinii trebuie să le îndeplinească. Am vrea să ne aliniem la cerinţele pe care le au celelalte state privind vânzarea terenurilor către străini. De pildă, la polonezi trebuie să ai statut vechi în agricultură şi să ai deja activitate pe piaţa de profil din Polonia ca să poţi să cumperi teren, iar în Germania nu poţi cumpăra teren dacă nu faci parte din fiscalitatea statului german. România şi Bulgaria sunt singurele state din Uniunea Europeană care dau drumul din 2014 tuturor să cumpere terenuri. Deşi străinii nu pleacă cu pământul din ţara noastră, legislaţia le permite să exporte profitul din România. Din acest motiv vrem ca pământul să rămână românilor“, a explicat Laurenţiu Baciu.

Camerele Agricole şi sistemul de irigaţii, priorităţi pentru următorul interval

Un alt subiect important de pe ordinea de zi a fost dezvoltarea sistemului de irigaţii, care în urma discuţiilor va beneficia de un sprijin suplimentar din partea MADR. Totodată, se va urmări o mai bună absorbţie a fondurilor europene pentru investiţiile în infrastructura de irigaţii.

Constituirea Camerelor Agricole într-o formă cât mai accesibilă şi care să nu fie influenţată de factori politici este o altă revendicare a fermierilor care va trebui rezolvată în următorul interval de timp. Astfel, în urma acestei întâlniri s-a stabilit că MADR va organiza periodic consultări cu reprezentanţii LAPAR. „Sperăm, de data aceasta, să fie un început de colaborare. În ceea ce priveşte LAPAR avem intenţia să acordăm tot sprijinul ministerului pentru a găsi soluţiile cele mai bune pentru acest domeniu de activitate“, a afirmat în încheierea întrunirii, Laurenţiu Baciu.

Daniel Plăiaşu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2013

Abonează-te la acest feed RSS