reclama youtube lumeasatuluitv

România se alătură demersului de simplificare și modernizare a Politicii Agricole Comune pentru a defini prioritățile de viitor după 2020, prin constituirea unui grup tehnic de lucru, la nivelul MADR

Acesta este format din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai Ministerului Mediului, ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, precum și reprezentanți ai Academiei de Științe Agricole și Silvice, ai Academiei Române, ai Institutului de Economie Agrară și ai universităților/institutelor de cercetare din domeniu.

Astfel, pentru a pregăti sectorul agricol românesc să răspundă principalelor provocări cu care se confruntă agricultura și mediul rural, din punctul de vedere al securității alimentare, al vitalității zonelor rurale și al contribuției la soluționarea provocărilor reprezentate de schimbările climatice, s-a decis crearea grupului de lucru.

Obiectivul specific al grupului tehnic de lucru îl reprezintă elaborarea de contribuții ale sectorului agricol românesc în contextul provocărilor menționate anterior care vor fi formulate pe parcursul procesului de consultare publică lansat de către Comisia Europeană pentru a defini prioritățile de viitor ale Politicii Agricole Comune, privind modernizarea și simplificarea politicii agricole comune după anul 2020.

La nivelul Comisiei Europene are loc o amplă consultare privind modernizarea și simplificarea politicii agricole comune (PAC), România alăturându-se acestui demers. Pe site-ul www.madr.ro, a fost postat link-ul către consultarea publică a CE și un chestionar adresat tuturor celor interesați.

România susține printre prioritățile Comisiei, importanța continuării promovării unor măsuri pentru gestionarea riscurilor în agricultură, creșterea competitivității în paralel cu asigurarea reînnoirii generațiilor prin asigurarea accesului la finanțare, precum și găsirea unui echilibru corect între deschiderea de noi piețe și protejarea sectoarelor sensibile.

România consideră că prin intermediul unor acțiuni politice de dezvoltare rurală se poate contribui la creșterea economică durabilă la nivelul zonelor rurale din UE.

În ceea ce privește primul pilon, România susține convergența plăților pentru eliminarea decalajelor între Statele Membre privind cuantumul la hectar, precum și menținerea după 2020 a schemelor de plăți directe actuale, inclusiv cea pentru sprijinul cuplat.

Referitor la consolidarea guvernării locale în mediul rural, România susține creșterea capacității administrative și eficacitatea structurilor care guvernează la nivel regional, local și a grupurilor bazate pe comunitate.

Consultarea Publică a Comisiei Europene este activă până la data de 2 mai 2017.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale încurajează toate formele asociative din sectorul agricol să se implice și să contribuie alături de reprezentanții grupului tehnic de lucru la conturarea unei concepții unitare a sectoarelor prioritare pentru România în Politica Agricolă Comună (PAC) după 2020.

Sursa: MADR

Proiect MADR - Ajutor financiar pentru fermierii români care dețin între 3 și 9 vaci de lapte

Fermierii români care dețin între 3 și 9 vaci de lapte vor primi un ajutor financiar din fondurile europene alocate României pentru sectorul laptelui, în valoare de 5,44 milioane de euro, pentru a putea produce mai mult pentru piață, potrivit unui proiect de hotărâre publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

"Se distribuie echivalentul în lei a sumei de 5.448.041,5 euro pentru producătorii de lapte, care se asigură din Fondul European de Garantare Agricolă — FEGA, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2017. Ajutorul financiar prevăzut se acordă producătorilor de lapte, persoane juridice, persoane fizice sau persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale (...), care se încadrează la activitatea 'agricultură la scară mică," se arată în document.

Pentru obținerea ajutorului financiar beneficiarii trebuie să dețină un efectiv de vaci de lapte de minimum 3 și maximum 9 capete, inclusiv, pe beneficiar, identificate și înregistrate în RNE la data depunerii cererii, în exploatație cu cod ANSVSA și să aibă documente că a livrat/vândut direct minimum 4 tone lapte în perioada 1 aprilie 2015 — 31 martie 2016. Cererea pentru obținerea ajutoarelor se depune la centrele județene ale APIA, respectiv al municipiului București, însoțită de documentele legate prevăzute, până la data de 2 mai 2017, inclusiv.

Proiectul de act normativ precizează că producătorii de lapte care dețin un efectiv de vaci lapte mai mic de 3 capete sau mai mare de 9 capete nu beneficiază de prevederile actului normativ.

"Suma cuvenită fiecărui producător de lapte se calculează de către APIA prin împărțirea sumei totale prevăzute la efectivul eligibil de vaci de lapte. Plățile pentru aceste ajutoare se efectuează până la data de 30 iunie 2017. În vederea evaluării eficacității măsurii, ANSVSA verifică beneficiarii care au solicitat ajutorul de adaptare excepțional prevăzut de prezenta hotărâre a Guvernului, dacă mențin exploatația/exploatațiile înregistate în RNE până la data de 31 august 2017, și transmit rezultatul verificărilor către APIA", se arată în document.

Autoritatea competentă comunică Comisiei, până la data de 15 octombrie 2017, sumele plătite, numărul și tipul beneficiarilor și evaluarea eficacității măsurii.

Potrivit notei de fundamentare, exploatațiile cu efective de vaci de lapte cuprinse între 3 și 9 capete sunt ferme mici a căror producție, aproximativ 50%, este destinată consumului propriu, ceea ce duce la venituri reduse din această activitate, risc mărit de apariție a bolilor transmisibile la om (zoonoze), exploatarea de metiși cu grad genetic scăzut.

Conform regulamentului Comisiei Europene din 8 septembrie 2016 de prevedere a unor ajutoare de adaptare excepționale destinate producătorilor de lapte și fermierilor din alte sectoare de creștere a animalelor, României i s-a alocat un pachet
financiar în valoare de 10.896.083 euro, din care 5.448.041,5 euro se distribuie pentru producătorii de lapte.

"Prin acordarea acestui ajutor financiar, micii fermieri vor avea posibilitatea să crească și să producă mai mult pentru piață, asigurând astfel un venit din ce în ce mai mare membrilor familiei care trăiesc din agricultură. De asemenea, fermele mici se pot consolida și impune pe piață, asigurând îndeplinirea indicilor de calitate urmăriți de procesator, respectiv parametrii fizico-chimici, grăsime, proteină, substanță uscată, punct de îngheț și indicii de calitate: NTG și nr. de celule somatice. De asemenea, se creează posibilitatea creșterii valorii adăugate a produselor agricole, promovării laptelui și produselor lactate pe piețele locale,
dezvoltării circuitelor scurte de aprovizionare", se arată în document.

În nota de fundamentare se precizează că fermele mici reprezintă un mecanism de securitate economică și o modalitate de protecție în spațiul rural. Protecția economică, implicit socială, este împotriva sărăciei, asigurând un nivel minim de alimente și de câștiguri. În perioadele de criză economică, forța de muncă este resorbită de agricultură. În cazul României, fermele familiale sunt o plasă de siguranță economică deoarece mecanismele de securitate socială sunt deficitare și economia rurală non-agricolă nu este diversificată.

"În contextul european, sectorul laptelui se confruntă cu o criză severă care are la bază un dezechilibru între cererea și oferta la nivel mondial, în care prelungirea embargoului impus Rusiei până la finele lui 2017, precum și o scădere a cererii de produse din partea Chinei. O consecință a acestui dezechilibru a fost scăderea prețului pentru laptele materie primă în UE care continuă să se resimtă în continuare, atingând niveluri care nu mai sunt sustenabile pentru producători. În luna iulie 2016, prețul mediu la nivel UE a fost cu 22% mai mic decât media ultimilor 5 ani. Diferențele la nivel de structură a fermei și de preț sunt destul de mari, afectând în special fermele mici, cele cu ponderea cea mai mare, și periclitând activitatea de producție din zonele rurale", se precizează în nota de fundamentare.

Sursa: AGERPRES

Ministrul Petre DAEA s-a întâlnit cu Ambasadorul Sloveniei la Bucureşti

Petre DAEA, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, l-a primit luni, 6 martie 2017, pe E.S. Mihael Zupančič, Ambasadorul Sloveniei la Bucureşti.

În cadrul discuţiilor au fost abordate subiecte ce privesc schimburile comerciale dintre România şi Slovenia, ambele părţi apreciind că relaţiile bilaterale sunt foarte bune, iar comerţul este în creştere. În prezent, cifra schimburilor comerciale dintre România şi Slovenia este situată în jurul valorii de 700 milioane de euro, atât ministrul Petre Daea cât şi Ambasadorul Mihael Zupančič opinând că lucrurile pot fi îmbunătăţite în această privinţă.

Ambasadorul a afirmat că Slovenia este interesată să importe din România produse alimentare, pe care le-a catalogat ca fiind de foarte bună calitate întrucât le-a testat personal în mare parte, în călătoriile pe care le-a făcut pe teritoriul României în decursul ultimului an şi jumătate. Totodată, Ambasadorul Sloveniei s-a arătat plăcut impresionat de faptul că a întâlnit oameni care au contact cu ţara sa natală, aceştia având diverse proiecte în derulare.

La rândul său, ministrul Petre Daea a afirmat că România este interesată să identifice noi căi de colaborare cu Slovenia, astfel încât oamenii de afaceri din cele două state să se coreleze, în acest fel reuşindu-se o impulsionare a schimburilor comerciale îndeosebi în ceea ce priveşte domeniul agricol. Ambasadorul Sloveniei a apreciat potenţialul uriaş pe care îl are ţara noastră din punct de vedere agricol, suprafaţa României fiind de 11 ori mai mare decât a Sloveniei, iar 70% din acesta este acoperit de păduri, rămânând puţin teren cu destinaţie agricolă.

În cadrul întâlnirii de astăzi, cei doi oficiali au abordat teme ce vizează legea vânzării terenurilor agricole din România, situaţiile privind eventualitatea unui dublu standard în ceea ce priveşte produsele agroalimentare comercializate pe piaţa din vestul Europei, retrocedarea terenurilor agricole etc.

Cu privire la relaţiile dintre România şi Slovenia, Ambasadorul Mihael Zupančič a apreciat că ar fi oportun ca în viitorul apropiat să aibă loc o întâlnire la nivel de miniştri ai Agriculturii, pentru a continua colaborarea în acest domeniu şi a identifica noi modalităţi pentru a îmbunătăţi relaţia dintre cele două state membre ale Uniunii Europene.

Anunț MADR cu privire la intenția de a transfera fonduri între măsurile de sprijin cuplat

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează fermierii cu privire la intenția de a transfera fonduri între măsurile de sprijin cuplat, aferente anului de cerere 2017, în temeiul art. 25 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/ 1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și completările ulterioare.

Întâlnirea ministrului Petre Daea cu Ambasadorul Statului Israel în România

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a primit-o pe E.S. Tamar Samash, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Statului Israel în România, luni, 27 februarie 2017.

În cadrul întâlnirii, ministrul Petre Daea a subliniat importanţa colaborării cu statul Israel pe un domeniu foarte important pentru România, respectiv irigaţiile, exprimându-şi intenţia de a identifica modalităţi concrete prin care ar putea fi transferată ştiinţa de care Israelul dispune către ţara noastră.

Ministrul şi-a exprimat aprecierea pentru poporul din Israel, care a identificat soluţii inovative în agricultură şi a reuşit să atingă performanţa, cu toate că dispune de resurse extrem de limitate în ce priveşte terenul agricol şi apa dulce. De asemenea, ministrul Daea a subliniat că România are ce învăţa de la Israel, iar, în opinia sa, principala provocare este de a căuta soluţii concrete pentru folosirea apei în mod raţional în agricultură.

În acest sens, doamna Ambasador a reiterat invitaţia lansată anul trecut ministrului Agriculturii de la acea vreme pentru un student român din agricultură de a vizita Israelul şi chiar de a acorda burse de studiu. Totodată, E.S. Tamar Samash a afirmat că între România şi Israel s-au dezvoltat relaţii foarte bune de colaborare, de altfel companii de top din Israel în domeniul irigaţiilor au reprezentanţe în ţara noastră.

În opinia doamnei Ambasador, România are multe avantaje pe care trebuie să le pună mai bine în valoare, între acestea amintind calitatea solului, condiţiile climatice favorabile, fructe şi legume dar şi produse de origine animală de foarte bună calitate. În acest context, E.S. Tamar Samash a subliniat că Israelul dispune de un bun management al fermelor şi deţine echipamente foarte performante.

La finalul întâlnirii, ministrul Petre Daea a asigurat-o pe doamna Ambasador că România doreşte să colaboreze cu Israelul, având deschidere pentru orice domeniu care ar putea să aducă beneficii ambelor părţi.

Sursa madr.ro

Autoritățile anunță: cheltuieli de peste un miliard de euro în irigații

Ce va fi, dacă va fi, până la urmă, vom vedea!

Irigațiile au fost și sunt un subiect despre care se vorbește mult de cel puțin 10 -15 ani și tot de 10-15 ani s-a făcut extrem de puțin în acest domeniu sensibil. Pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale găsim, în clipa în care vorbim, două documente care se referă la irigații: Programul de guvernare pentru agricultură, care poartă sigla unui partid, și Programul național de reabilitare a infrastructurii principale pentru irigații, asumat de MADR, ca parte a unei strategii naționale.

Program politic de guvernare

Programul PSD de guvernare pentru agricultură imaginează un plan în trei etape: etapa I, 2017-2020, refacerea a 40 de amenajări care acoperă 1,3 mil. ha; etapa a II-a, 2018-2020, refacerea a 37 de amenajări corespunzătoare pentru 0,490 mil. ha; etapa a III-a, 2019-2020, refacerea a 9 amenajări pentru 0,190 mil. hectare. Efortul financiar însumat este de 1,482 miliarde de euro: 1,14 miliarde de euro de la bugetul de stat și 342 milioane de euro de la FEADR. De aceste 86 de amenajări ar beneficia 484 de organizații ale udătorilor cu peste 200.000 de agricultori.

Program tehnic al MADR

Celălalt document, realizat anul trecut, este programul oficial după care MADR lucrează. Acesta explică, pe larg: ce a avut România în domeniul irigațiilor; ce mai are astăzi valid ca sistem; ce acțiuni/măsuri au fost realizate până acum; care este planul până în 2020. Programul vorbește despre aceleași trei etape de lucru: *etapa I, 40 de amenajări de irigații (infrastructură principală), cu suprafața de 1.317.042 ha, pe care s-au constituit Organizații și Federații ale Organizațiilor de Îmbunătățiri Funciare (OIF și FOIF) ce au accesat Măsura 125 a din cadrul PNDR 2007-2013; *etapa a II-a, 37 de amenajări de irigații viabile, cu suprafața de 490.089 ha, pe care s-au constituit OIF și FOIF ce vor putea accesa Submăsura 4.3 din cadrul PNDR 2014-2020; *etapa a III-a, 9 amenajări viabile de irigații, în suprafață de 199.810 ha, pe care nu sunt constituite Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI). În cazul în care se vor constitui, acestea vor trece în etapa a II-a de reabilitare.

Ce a avut România în domeniul irigațiilor?

Sistemele de irigații din România, construite până în anul 1990, acopereau circa 22% din suprafața agricolă a țării și aproximativ 34% din suprafața arabilă. Aceste cifre corespund unei suprafețe amenajate pentru irigat de cca 3,1 milioane ha. Nord-vestul, vestul și centrul necesită mai puțină apă de irigații, în vreme ce în sud și sud-est, regiuni cu deficit de precipitații, suprafața acoperită de irigații este mai mare.

Ce avem astăzi?

În prezent, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare apreciază că 1,5 mil. ha reprezintă suprafața viabilă și marginal viabilă, ceea ce ar corespunde unui procent de 11% din suprafața agricolă a țării, din care suprafața viabilă este de 823.000 ha: canale de aducțiune și distribuție – 10.630 km; rețele de conducte îngropate – 26.700 km; stații de pompare plutitoare și fixe – 2.710 de bucăți; construcții hidrotehnice – 4.856 de bucăți. În program se spune: „amenajările de irigații sunt într-un stadiu avansat de degradare și, pe 75% din suprafața acestor amenajări, irigațiile nu sunt funcționale, iar cele funcționale sunt ineficiente din punctul de vedere al consumului de apă/energie și costisitoare pentru fermieri“. Probleme mari sunt la infrastructura primară, care aparține statului. Ca gestionare a sistemului de irigații, avem, practic, următoarea situație: infrastructura principală/primară aflată în domeniul statului (care face obiectul programului pe care-l prezentăm astăzi); infrastructura secundară, preluată de OIF și FOIF de la ANIF; infrastructura interioară din ferme.

Ce s-a realizat în ultimii ani?

Nu foarte mult. Au fost constituite 475 OIF, pe o supra­față de 1.085.053 ha, care au preluat infrastructura de la ANIF pe 995.000 ha și 24 FOIF, pe o suprafață de 395.753 ha, care au preluat infrastructura de la ANIF pentru 171.000 ha. În exercițiul bugetar 2007-2013, 134 de organizații au accesat Măsura 125 a din cadrul PNDR pentru reabilitarea infrastructurii secundare de irigații preluate de la ANIF. În document nu se vorbește și despre sistemele de irigații din ferme, realizate pe cheltuiala fermierilor.

Ce se propune de aici înainte?

Programul vizează strict reabilitarea infrastructurii principale de irigații care va conduce la creșterea suprafeței funcționale din suprafața viabilă și marginal viabilă economic pentru irigații la 70%, în anul 2020 și 90%, la orizont 2030. Vor fi reabilitate 86 de amenajări viabile aparținând domeniului public al statului, în suprafață de aproximativ 1,8 mil. ha, până la sfârșitul anului 2020. Programul se va desfășura în trei etape, așa cum am scris mai sus.

Sursa de finanțare

Sursa de finanțare a investițiilor de reabilitare a infrastructurii principale o reprezintă bugetul de stat. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va primi, în perioada 2016-2020, suma de 1,015 miliarde euro necesară reabilitării infrastructurii principale de irigații. Acest program completează măsurile din PNDR care se adresează infrastructurii secundare: 128 de milioane de euro, în perioada 2007-2013 (Măsura 125 a) și 435 milioane de euro, în perioada 2014-2020 (Submăsura 4.3).

Sisteme de irigații avute în vedere pentru reabilitare

Vă prezentăm programul de reabilitare a infrastructurii principale (amenajări care vor fi refăcute), cu precizarea că în paranteză vom trece numărul proiectelor europene deja accesate și implementate de organizații ale utilizatorilor de apă de irigații.

ETAPA I

Bacău: Sascut – Valea Seacă, 5.028 ha (fonduri europene accesate de un OUAI), Dămienești, 2.499 ha (un proiect implementat); Brăila: Făurei – Jirlău, 14.606 ha (Măsura 125 aplicată de un OUAI), Călmățui II, 1.624 ha (un proiect implementat), Călmățui V, 1.105 ha (un proiect), Terasa Ialomița-Călmățui (cuprinde și județul Ialomița), 137.291 ha (8 proiecte), Terasa Viziru, 32.658 ha (7 proiecte), Nămoloasa – Măxineni, 29.938 ha (4 proiecte), Insula Mare a Brăilei, 64.663 ha (un proiect), Terasa Brăilei, 64.441 ha (11 proiecte); Buzău: Câmpia Buzăului – Canal Vest, 35.860 ha (2 proiecte); Covasna: Câmpu Frumos, 2.998 ha (un proiect); Călărași: Gostinu – Greaca Argeș (cu suprafețe și în Giurgiu), 25.517 ha (un proiect), Borcea de Sus, 11.404 ha (un proiect), Pietroiu – Ștefan cel Mare (cu suprafețe și în Ialomița), 52.428 ha (3 proiecte), Boianu – Sticleanu, 19.296 ha (3 proiecte), Gălățui – Călărași, 75.197 ha (2 proiecte); Constanța: Carasu – Galeșu, 4.726 ha (2 proiecte), Carasu – Movilița, 8.043 ha (un proiect), Carasu Sud, 3.341 ha (un proiect); Dolj: Sadova – Corabia, 71.775 ha (2 proiecte); Needia – Măceșu, 55.387 ha (2 proiecte); Galați: Brateșul de Sus, 5.083 ha (un proiect), Câmpia Covurlui, 115.396 ha (3 proiecte); Iași: Tabara – Trifești – Sculeni, 17.258 ha (2 proiecte); Olt: Bucșani – Cioroiu (cuprinde suprafețe și din Vâlcea), 34.382 ha (5 proiecte), Terasa Caracal, 75.739 ha (un proiect), Potelu – Corabia, 10.928 ha (2 proiecte); Teleorman: Terasa Zimnicea, 2.930 ha (2 proiecte), Viișoara, 96.481 ha (4 proiecte), Olt – Călmățui, 46.553 ha (2 proiecte), Lița – Olt, 4.871 ha (un proiect), Giurgiu – Răzmirești, cu suprafețe și în Giurgiu, 36.942 ha (2 proiecte); Tulcea: Babadag, 24.449 ha (3 proiecte), Beibugeac – Sarinasuf, 14.694 ha (1 proiect), Sinoie (cu o suprafață din Constanța), 60.474 ha (un proiect), Sud Razelm, 13.454 ha (un proiect), Sarighioi, 7.011 ha (2 proiecte); Vaslui: Albița – Fălciu, 16.937 ha (5 proiecte), Ciorăști – Măicănești, 10.434 ha (7 proiecte).

ETAPA a II-a

Arad: Semlac – Pereg, 8.394 ha, Fântânele – Șagu, 6.920 ha; Argeș: Ștefănești – Leordeni, 5.675 ha; Bacău – Letea, 1.118 ha; Botoșani: Movila – Hăvârna, 804 ha, Curtești, 437 ha; Brăila: Călmățui, 23.426 ha, Lunca Râului Buzău, 6.453 ha, Latinu – Vădeni,13.009 ha, Surdila – Greci, 26.762 ha, Călmățui – Gropeni – Chișcani, 12.879 ha; Buzău: Câmpia Buzău – Est, 9.941 ha; Călărași: Călărași – Râul, 6.845 ha, Mostiștea, 20.000 ha, Jegălia, 22.268 ha; Constanța: Carasu – Basarabi, 5.903 ha, Hârșova, 2.954 ha, Seimeni, 22.784 ha, Nicolae Bălcescu, 29.813 ha, Mihail Kogâlniceanu, 26.481 ha; Dâmbovița: Titu – Ogrezeni, 40.647 ha; Dolj: Bistreț – Nedeia – Jiu, 12.326 ha; Galați: Nicorești – Tecuci, 16.349 ha; Giurgiu: Argeș, 1.691 ha; Ialomița: Slobozia – Dunăre, 2.853 ha, Orezăria Luciu – Giurgeni, 5.140 ha, Terasa Bordușani, 22.863 ha, Borcea de Jos, 5.677 ha; Mehedinți: Crivina – Vânju Mare, 26.592 ha; Olt: Terasa Corabia, 35.795 ha, Stoenești – Vișina, 25.813 ha; Peceneaga – Turcoaia – Măcin, 19.024 ha; Vâlcea: Galicea, 736 ha, Olanu – Drăgoești, 1.494 ha; Vrancea: Putna, 2.385 ha, Slobozia – Ciorăști, 14.980 ha, Suraia – Vadu Roșca, 2.795 ha.

ETAPA a III-a

Oltenița – Surlari – Dorobanțu (9.788 ha, Călărași), Cetate – Galicea (38.053 ha, Dolj), Calafat – Băilești (31.611 ha, Dolj), Făcăeni – Vlădeni (2.224 ha, Ialomița), Țigănași – Perieni (3.368 ha, Iași), Sculeni – Țuțora – Gorbani (21.009 ha, Iași), Izvoare – Cujmir (63.889 ha, Mehedinți), Drăgănești (6.233 ha, Olt) și Mihăiești – Băbeni (1.112 ha, Vâlcea).

Pagini realizate de Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 4, 16-28 februarie 2017 – pag. 10-12

Informare MADR despre plata subvențiilor

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează prin intermediul unui comunicat de presă faptul că în data de 28 ianuarie, 8.174 de ferme din județele Alba, Sălaj, Hunedoara, Olt, Caraș-Severin, Cluj, Bistrița-Năsăud, Dolj se aflau în întârziere în privința controlului pe teren. Pentru aducerea la zi și crearea posibilității de finalizare a controlului clasic, etapă obligatorie pentru acordarea sumelor de către APIA, au fost detașați de la alte centre județene 262 specialiști cu atribuții de control pe teren, în județele menționate. Ca urmare a acestei măsuri, în momentul de față numărul fermelor rămase pentru control a fost redus la 174. Astfel, controlul poate fi încheiat până la data de 15 februarie, urmând apoi introducerea rapoartelor de control în sistemul informatic.

De asemenea, în comunicat sunt enumerate și proiecte de Hotărâre de Guvern care se află în verificare la ministerele avizatoare, respectiv:

  • HG pentru aprobarea sprijinului financiar excepțional cu caracter temporar care se acordă producătorilor agricoli din sectorul fructe şi legume
  • HG pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naționale tranzitorii şi schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum şi pentru stabilirea cuantumului acestora, pentru anul 2016 (ANTZ și SCZ)
  • HG privind stabilirea pentru anul de plată 2016 a cuantumului ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil. (ANT1).

Prin ordinul MADR nr.3/11 ianuarie 2017 au fost aprobate cantitățile de motorină aferente trimestrului III 2016. Valoarea totală a ajutoarelor este 119,1 milioane lei, fiind în întregime încasată de beneficiari.

Pentru motorina aferentă trimestrului IV al anului 2016, centrele județene ale APIA au obligația să întocmească și să transmită centralizatoarele la sediul central, până în data de 17.02.2017. Acestea vor fi comunicate către MADR în data de 20.02.2017, în vederea aprobării cantităților de motorină aferente ultimului trimestru al anului 2016.

MADR are obligaţia ca până în 15 ianuarie 2017 să adopte normele metodologice de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are obligaţia ca până în 15 ianuarie 2017 să adopte normele metodologice de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare prevăzut în Legea nr. 150/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Reamintim că definiţiile produselor agroalimentare sunt cele stabilite de legislaţia europeană, respectiv Regulamentele 852/2004 şi 178/2002.

De la adoptarea Legii 150/2016, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a iniţiat o serie de discuţii cu formele asociative din agricultură dar şi cu reprezentanţii marilor reţele comerciale cu scopul definitivării normelor metodologice privind Legea nr. 150/2016. Rezultatul acestor întâlniri de lucru cu toţi cei implicaţi s-a concretizat în proiectul de act normativ care se află postat pe site-ul http://www.madr.ro.

La iniţiativa Ernst&Young, a avut loc luni, 19 decembrie 2016, un seminar privind interpretarea și aplicarea Legii nr. 321/2009 precum și a proiectului de Hotărâre pentru aprobarea Normelor de aplicare a acestei legi, la care au participat Achim Irimescu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Niculina Tâlvăr, secretar de stat, experţii din direcţia de specialitate şi reprezentanţii marilor reţele comerciale.

În cadrul dezbaterilor de astăzi, reprezentanţii hypermarket-urilor au avut o serie de comentarii, sugestii şi propuneri privind proiectul Normelor Metodologice. Având în vedere că proiectul este în dezbatere publică, MADR recomandă reprezentanţilor hypermarket-urilor, precum şi celorlalţi factori interesaţi, să transmită în scris propunerile privind completarea proiectului mai sus menţionat. După primirea acestora, reprezentanţii MADR le vor centraliza şi analiza, în vederea stabilirii unui echilibru cât mai corect pe lanţul agroalimentar.

„Târg de Crăciun” în curtea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va găzdui „Târgul de Crăciun”, în curtea instituției, în perioada 16 - 18 decembrie 2016, între orele 10.00-18.00, iar duminica de la 10.00 -16.00, eveniment în cadrul căruia vizitatorii vor putea găsi produse agro-alimentare tradiţionale specifice perioadei sărbătorilor de iarnă. Astfel, consumatorii vor putea regăsi produse tradiționale atestate de MADR, ori a căror denumire este recunoscută la nivelul Uniunii Europene sau se află în curs de recunoştere, produse din arealul zonei montane dar şi produse de origine animală de la crescătorii de ovine, caprine şi porcine specifice arealului din care aceştia provin (Transilvania, Muntenia, Oltenia) păstrate din generaţie în generaţie în tradiţia mesei de Crăciun, precum şi alte produse alimentare.

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, va deschide oficial târgul vineri, 16 decembrie 2016, la ora 10.00, va face un tur al expozanţilor şi va înmâna diplome de participare din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale tuturor expozanţilor prezenţi.

Vizitatorii „Târgului de Crăciun” de anul acesta sunt invitaţi să redescopere gustul bucatelor din diferite regiunii ale României, al produselor din lapte sau din carne (brânză, smântână, caşcaval, telemea, brânză de burduf în coajă de brad şi în membrană naturală, caş, cârnaţi de porc sau oaie, slănină afumată, caltaboş, jumări, cârnaţi de casă, sloi de oaie, drob de porc, lebăr, tobă de casă, jambon afumat, patricieni din carne de oaie afumaţi, muşchi afumat şi mititei etc.), al produselor din pește (salată icre crap sau ştiucă, batog de crap argintiu, pastramă de crap argintiu, macrou afumat la rece, sardeluţe, păstrăv afumat în cobză de brad Doftana etc.), al produselor de panificaţie şi patiserie (cozonac Domnesc, plăcintă cu dovleac, plăcintă cu brânză etc.) al siropurilor, gemurilor sau dulceţurilor de fructe, gama de dulceţuri „Topoloveana”, zacuşte, uleiuri aromate, cosmetice naturale şi altele.

La eveniment vor fi prezenţi, de asemenea, producători de fructe şi legume, miere (polen, faguri, propolis) dar şi cei de palincă şi vin. Între produsele care vor încânta vizitatorii menţionăm „Magiunul de prune de Topoloveni”, produs care beneficiază de sistemul de calitate europeană „Indicație Geografică Protejată - I.G.P.”. De asemenea, se vor regăsi şi alte produse aflate în curs de dobândire a protecţiei la nivelul Uniunii Europene, cum este Scrumbia afumată de Dunăre ori Caşcavalul de Săveni (în curs de dobândire IGP).

Brânza de burduf în coajă de brad, telemeaua de oi de la Vaideeni, telemeaua de oi cu ardei iute, salată tulceană cu icre de știucă, păstrăvul afumat în cobza de brad şi cârnaţii olteneşti vor fi, de asemenea, expuse de producătorii români care îşi doresc în viitorul apropiat să înregistreze aceste produse pe sistemele de calitate europene.

În târg vor fi prezenţi şi meşteri populari care vor aduce măşti tradiţionale, instrumente populare, icoane, obiecte obţinute prin prelucrarea lemnului şi a hârtiei ori păpuşi cu motive populare.

La târgul de Crăciun vor expune producători din următoarele judeţe: Alba, Argeş, Braşov, Botoşani, municipiul Bucureşti, Călăraşi, Covasna, Constanţa, Dâmboviţa, Giurgiu, Galaţi, Hunedoara, Harghita, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Prahova, Sălaj, Tulcea, Vaslui, Vaslui, Vrancea.

Ministerul Agriculturii demarează realizarea unui studiu de piaţă pentru sectorul vitivinicol

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) sprijină sectorul vitivinicol, unul dintre cele mai dezvoltate sectoare ale agriculturii, cu cea mai mare rată de absorbție a fondurilor europene în proporție de 98% din Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol, pentru perioada 2007-2014, cu investiții importante în plantații viticole dar și în tehnologie de ultimă oră.

Pentru a veni în sprijinul producătorilor români, MADR a decis realizarea unui studiu de piață care să cuprindă elemente legate de cererea și oferta de struguri și vin din România, dar şi informaţii despre distribuție și consum, pe categorii de vârstă, despre prețuri ori standarde de calitate. Elementele studiului au fost agreate împreună cu reprezentanții producătorilor, respectiv organizația interprofesională ONIV.

Studiul urmează a fi realizat de Institutul de Cercetare pentru Economie Agriculturii și Dezvoltare Rurală (ICEADR) din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice şi va avea următoarele elemente: regiunile viticole din Romania, sortimentul viticol al României, cererea si oferta de struguri si vin in Romania, distribuția şi consumul de vin din Romania, consumul pe  categorii de vârsta, preturile de consum la struguri şi vin, standarde de calitate pentru comercializarea strugurilor de masă şi a vinului, conținutul în zaharuri, sprijinul financiar acordat sectorului, concluzii etc. Acest studiu este în plină desfășurare, fiind demarat în 15 noiembrie 2016 și va fi finalizat în 8 decembrie 2016.

„Sprijinirea producătorilor români este una dintre priorităţile mele. Este nevoie de sprijin pentru crearea de noi piețe de desfacere. Sectorul vitivinicol fiind unul dintre cele mai dezvoltate cu produse de calitate, care a consumat toate fondurile europene pentru plantații noi, construcții, modernizare și dezvoltare, are nevoie de acest sprijin. Studiul de piață pe care l-am comandat ICEADR-ului este un prim pas pentru cunoașterea pieței din România. În primul rând, este nevoie ca românii să cunoască și să înțeleagă că avem o tradiție milenară în producerea vinului, importanța consumului moderat de vin și, nu în ultimul rând, faptul că este important să susținem noi, românii, pe cei care produc produse românești. S-ar putea, dacă identificăm o necesitate și surse de finanțare, să extindem acest studiu la piața intracomunitară sau mondială”, a afirmat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

Valoarea fondurilor alocate din bugetul Uniunii Europene (UE) pentru măsura de promovare a produselor agricole a crescut pe total UE de la peste 50 milioane Euro în anul 2015 la aproximativ 111 milioane de euro în anul 2016 și va crește până la 200 milioane Euro până în anul 2020, aspect care, conform estimărilor, va conduce la creşterea numărului şi valorii programelor de informare şi promovare a produselor agricole derulate de beneficiari români.

Eficienţa acestor măsuri care valorizează şi sprijinul financiar primit în amonte conduce la creşterea pe termen mediu şi lung a fluxurilor comerciale cu produse agricole şi a exporturilor de vinuri de calitate, produse pe teritoriul naţional este relevată de evaluările periodice şi raportările care se efectuează pentru măsura de informare şi promovare a produselor agricole pe piaţa internă şi pe pieţele ţărilor terţe şi a celei de promovare a vinurilor în cadrul Programului Naţional de Sprijin în sectorul vitivinicol.

Activitatea de promovare a produselor agricole, respectiv a vinurilor, înregistrează şi în România, din anul 2009 și până în prezent, un trend crescător, în condiţiile derulării cu sprijinul financiar al Uniunii Europene şi de la bugetul de stat a 27 programe multianuale, în valoare totală de 23.771.081,50 euro.

Sursa: madr.ro

Târg de produse alimentare - 4-16 octombrie 2016 - Bucureşti

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale organizează Târgul de produse alimentare, cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentaţiei, ce se va derula în curtea instituției, în perioada 14-16 octombrie 2016. La târg vor expune producători din diverse zone ale țării.

Bucatele românești „Ca altădată” vă așteaptă la Târgul de produse alimentare din curtea MADR

Datorită legăturii strânse cu natura şi copilăria, pentru Aurel Simion crearea şi răspândirea reţetelor tradiţionale pentru produse din carne a devenit proiectul său de suflet la care munceşte cu perseverenţă. A făcut un pariu cu el însuşi că va face tot posibilul ca românii să nu uite ce înseamnă bucatele tradiţionale şi să nu piardă de pe limbă gustul reţetelor adevărate. Ambiţia ca produsele din carne să fie cu adevărat sănătoase, lipsite de adaosuri nenaturale, l-a împins pe Aurel Simion, Dorin cum îi spun prietenii, să îşi lărgească cunoştiinţele prin studii teoretice şi experimentate despre agroalimentaţie.

„A prepara bucate sănătoase înseamnă a convieţui cu natura armonios şi a duce mai departe ceea ce s-a dovedit a fi o reţetă benefică unei vieţi frumoase. Până la urmă, o viaţă nouă nu trebuie inventată acum. Este suficient ca oamenii să ţină cont de noile realităţi ale vieţii cotidiene. Există modalităţi pentru a face compatibile traiul sănătos şi agitaţia urbană.”

Sursa: https://www.facebook.com/madr.ro/

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale apără grâul românesc

Un operator român de pe piața grâului întâmpină probleme cu importatorii din Egipt care refuză achiziționarea a 63.000 de tone de grâu deși cantitatea era deja contractată. În aceste condiții, printr-un comunicat de presă, reprezentanții Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale susțin faptul că din punct de vedere calitativ, grâul românesc respectă toate condiţiile de calitate, nivelul de infestare cu ciuperca fitoparazită „cornul secarei” fiind sub 0,05%.

În situaţia particulară a operatorului român, procentul de infestare cu ciuperca în cauză a fost de 0,0001%, deci de o mie de ori mai mic decât limita maximă admisă, care este de 0,1%. Mai mult decât atât, se mai precizează faptul că practicile importatorului egiptean nu au în vedere calitatea grâului, ci mai degrabă intenţia de a mări presiunea asupra preţului mărfii deja contractate, grâul românesc îndeplinind condiţiile de calitate solicitate pe piaţa cerealelor.

Întâlnirea ministrului Agriculturii Achim Irimescu cu Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii

Miercuri, 17 august 2016, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), ministrul Achim Irimescu, alături de secretarii de stat Daniel Botănoiu şi Daniela Giurcă, au avut o întâlnire de lucru cu Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) şi cu preşedintele Ligii OUAI-urilor, Viorel Nica. La şedinţă au participat şi directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Eugen Popescu, directorul general al Autorităţii de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Dana Rebega, directorul general al Agenţiei Naţionale de Îmbunătățiri Funciare, Florin Ionuţ Barbu, alături de experţi ai MADR.

Întâlnirea a avut ca scop stabilirea măsurilor necesare accelerării absorbției fondurilor europene puse la dispoziția organizațiilor de îmbunătățiri funciare prin submăsura 4.3 - irigații (Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Componenta infrastructura de IRIGAȚII) din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

În introducere, ministrul şi-a exprimat regretul că în ciuda faptului că erau pregătite pentru a fi irigate 385.000 hectare, în 2016, s-au irigat în jur de 150.000 hectare, dorind totodată să afle care sunt cauzele pentru care nu au existat solicitări pentru irigat din partea fermierilor, în zonele unde era posibilă operaţiunea.

În altă ordine de idei, ministrul a încercat să afle de la reprezentanţii OUAI-urilor de ce nu există interes pentru depunerea de proiecte pe submăsura 4.3 – componenta irigaţii. „Întrucât sunt fonduri europene disponibile, ne dorim să construim un sistem care să acopere o arie cat mai mare, referindu-ne aici la infrastructura secundară, iar banii europeni disponibili prin PNDR 2014-2020 – Submăsura 4.3 – „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” – componenta irigații - să fie cât mai bine utilizaţi pentru a veni în sprijinul a cât mai multor beneficiari”, a menţionat ministrul Irimescu în cadrul discuţiilor.

La rândul lor, fermierii au amintit o parte din problemele cu care se confruntă în realizarea proiectelor prin PNDR 2014-2020, venind cu exemple concrete din Ghidul Solicitantului pentru 4.3 – îndeosebi Anexa 6 – care, potrivit fermierilor, nu acoperă nevoia reală a României. Conducerea MADR a ascultat problemele expuse de cei prezenţi în sală şi le-a sugerat acestora să transmită propuneri concrete care vor fi analizate la nivel de experţi în cadrul Ministerului, pentru a veni în sprijinul fermierilor. De altfel, MADR – ANIF – AFIR şi reprezentanţii OUAI-urilor lucrează la îmbunătăţirea acestei Anexe, astfel încât să poată fi acoperită nevoia reală a României referitoare la sistemele de irigaţii din infrastructura secundară.

De asemenea, reprezentanţii OUAI-urilor au arătat că lipsa echipamentelor şi a utilajelor pentru irigat, canalele colmatate sunt alte probleme care îi împiedică să irige terenurile, deşi acestea se află în zonele amenajate pentru irigat.

Pentru creșterea suprafețelor care se irigă se analizează posibilitatea operaționalizării unei scheme care are ca scop acordarea de ajutoare de minimis Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații și/sau Federațiilor de Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații, care aplică irigații pe suprafețe agricole aflate în amenajări. Măsura are în vedere compensarea costurilor cu serviciile prestate de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, respectiv pentru energia electrică consumată și apa pentru irigații livrată până la stațiile de punere sub presiune ale beneficiarilor.

Sursa: madr.ro

AFIR anunţă lansarea în perioada 12 iulie - 11 octombrie 2016 a primei sesiuni continue anuale de depunere a cererilor de finanţare pentru submăsurile 9.1 și 9.1a din PNDR 2014-2020

Depunerea cererilor de finanțare pentru submăsurile 9.1 și 9.1a se va face on-line pe www.afir.info , conform precizărilor din Ghidul Solicitantului.

  • Fondurile disponibile pentru submăsura 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol” (sM 9.1) sunt de 4.900.000 euro.
  • Fondurile disponibile pentru submăsura 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” (sM 9.1a) sunt de 2.200.000 euro.

Solicitantul de finanţare trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în Ghidurile Solicitantului aferente acestor submăsuri.

Procedura de evaluare și selecţie va fi afişată pe site - urile www.afir.info, www.madr.ro şi va fi disponibilă la cerere la sediile AFIR.

Sursa afir.info

MADR susține prelungirea termenului de plată a subvențiilor

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale informează printr-un comunicat anunţă că România se alătură celorlalte state membre ale Uniunii Europene şi a solicitat prelungirea termenului de plată a subvențiilor europene din campania aferentă anului 2015, fără penalităţi. „Am solicitat prelungirea, nu pentru a încetini ritmul în care se realizează plăţile, ci pentru a ne asigura că nu vor exista penalizări pentru fermierii români. Plăţile se realizează întru-un ritm alert, ştim cât este de important pentru toţi fermierii să primească banii cât mai repede”, a afirmat ministrul Achim Irimescu.

În comunicat se reamintește faptul decizia Comisiei Europeane conform cărei că statele membre pot solicita o prelungire pentru plata subvenţiilor europene din campania 2015 către fermieri până la 15 octombrie 2016, fără ca acestea să suporte penalităţi. Măsura a fost luată ca urmare a dificultăţilor experimentate de mai multe Agenţii de Plăţi din statele membre în cadrul primului an de plăţi, din Noua Politică Agricolă Comună.

MADR intenționează să lanseze în perioada următoare a acestui an submăsura 6.5 Schema pentru micii fermieri din cadrul PNDR 2014-2020

Pentru a putea beneficia de această submăsură fermierul trebuie să fi accesat cel puțin un an Schema Simplificată pentru Micii Fermieri din cadrul Pilonului I (campania 2015) aferentă Cererii unice de finanțare de la APIA.

De asemenea, pentru a putea accesa submăsura 6.5 pe perioada anului 2016, este necesar ca fermierul să notifice APIA că dorește retragerea din Schema Simplicată menționată mai sus.

ATENȚIE! Data limită până la care fermierii pot notifica APIA pentru retragerea din Schema Simplificată pentru Micii Fermieri este 15 IULIE 2016. Fermierii care nu au optat pentru retragerea din Schema Simplificată până la data de 15 iulie 2016 nu vor putea fi beneficiari eligibili ai submăsurii 6.5 în anul 2016.

Sprijinul acordat prin submăsura 6.5 reprezintă 120% din suma anuală calculată a sprijinului pe care fermierul era eligibil să o primească în cadrul schemei simplificate din Pilonul I.

Submăsura 6.5 are ca scop facilitarea comasării terenurilor și presupune transferarea definitivă către alt fermier a întregii exploatații, inclusiv drepturile de plată corespunzătoare.

Condițiile de eligibilitate pentru accesarea submăsurii 6.5 sunt următoarele:

  • Solicitantul a aplicat cel puțin un an schema pentru micii fermieri din Pilonul I, iar în momentul depunerii cererii în cadrul acestei sub-măsuri, acesta face dovada retragerii din schema aferentă Pilonului 1
  • Solicitantul trebuie să dețină în proprietate, terenul ce urmează a fi transferat
  • Solicitantul se angajează să transfere definitiv* către alt fermier întreaga sa exploatație și drepturile de plată corespunzătoare
  • Contractul de transfer definitiv al terenului, nu poate fi reziliat de nici una din părți, mai devreme de durata minimă de 20 de ani.

* transferul definitiv se poate face atât prin documente care conferă proprietatea bunurilor imobiliare cât și prin arendarea prin contract de arendare pe o perioadă de cel puțin 20 de ani.

Pregătiri pentru exportul bovinelor vii în Turcia

În urma negocierilor purtate de ministrul Agriculturii, Achim IRIMESCU, cu omologul său turc, Faruk Çelik, precum şi a diligenţelor întreprinse de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pe lângă instituţia similară din Turcia, autorităţile române au primit, în data de 9 iunie 2016, o scrisoare prin care partea turcă se arată deschisă să deblocheze importurile de bovine vii din România.

Menţionăm că negocierile purtate de miniştrii agriculturii din România şi Turcia s-au derulat, mai cu seama, în Marja Conferinţei Regionale a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) pentru Europa, care a avut loc în Turcia (Antalya), în perioada 3-5 mai 2016.

În perioada imediat următoare, ANSVSA şi autoritatea veterinară turcă vor perfecta condiţiile de certificare.

Sursa: madr.ro

Reacția MADR-ului referitoare la moțiunea împotriva ministrului Irimescu

După ce ieri a fost adoptată moțiunea depusă de PSD și ALDE împotriva ministrului Irimescu, reacția din partea ministerului nu a întârziat să apară. Astfel, printr-un comunicat de presă, se fac următoarele precizări:

“În ce priveşte acuzaţia privind neacordarea la timp a subvenţiilor de către APIA, precizăm că subvenţiile se plătesc într-un ritm accelerat - peste 1,22 Miliarde Euro din noiembrie până în prezent - deşi întârzierile se datorează 100% fostei conduceri.

Prezentăm mai jos întârzierile pe care le-a găsit actuala conducere a Ministerului şi care au impietat asupra efectuării la timp a plăţii subvenţiilor:

- adoptarea extrem de tardivă a legislaţiei necesare efectuării plăţilor:

  • Ordinul 619 a fost adoptat de abia la 6 aprilie 2015, iar depunerea cererilor de plată a început numai la jumătatea lui aprilie, deci cu o lună jumătate întârziere;
  • contractarea modulului de plăţi trebuia realizată cu 1 an înaintea demarării plăţilor în avans, dar s-a făcut de abia la sfârşitul lunii iulie 2015 (abia în 30 iulie 2015 a fost adoptată HG nr. 596/22.07.2015).

-  decizia finală privind aplicarea schemelor noii Politici agricole comune a fost transmisă Comisiei Europene de abia în octombrie 2015, deci era imposibilă realizarea modulului de plăţi până la 16 octombrie – dată la care ar fi trebuit să înceapă plăţile în avans!

-  neasigurarea la timp de fosta conducere a Ministerului a fondurilor necesare modulului de plăti ca urmare a întârzierii în aprobarea actului normativ

-  eliminarea cooperativelor şi asociaţiilor de la accesul fondurilor pentru păşuni.

La acestea se adauga desigur decizia eronată a fostului ministru de a aplica în 2015 şi 2016 un număr mult prea mare de scheme de plăţi în cadrul noii Politici agricole comune, respectiv 81 faţă de 21 de scheme în anul 2014!

Toate aceste erori şi întârzieri grave pălesc însă în fata eşecului în absorbţia fondurilor de dezvoltare rurală: dezangajarea în 2015 a 1 miliard Euro şi corecţii financiare pentru cele două agenţii de plăţi în suma de peste 800 milioane Euro (numai pentru descărcarea de conturi a celor două agenţii în anul 2015 penalizări de circa 80 milioane Euro).

Să mai adăugăm faptul că fostul ministru a indus în eroare Ministerul Finanţelor Publice solicitând creşterea salariilor la Agenţia de finanţare şi investiţii rurale (AFIR) pe motiv ca acestea s-ar plăti din fonduri europene. Întrucât salariile trebuie plătite din bugetul naţional, la începutul acestui an actualul ministru a trebuit să găsească soluţii pentru plata salariilor pentru cei 1800 salariaţi ai AFIR!

Culmea, toată această situaţie gravă din agricultură este pusă de autorul moţiunii, care a condus ministerul 3 ani jumătate, pe seama actualului ministru!

Ce a realizat actualul ministru de la preluarea portofoliului:

- simplificarea semnificativă a cererii de plată pentru anul 2016 - dosar de 9 ori mai redus faţă de cel din 2015 ! Aceasta a permis introducerea cererilor de la 1 martie, aşa cum prevede legislaţia europeană;

- reintroducerea posibilităţii de acces de către cooperative şi asociaţii a subvenţiilor pentru păşuni

- stabilirea posibilităţii de acces a subvenţiilor agricole de către universităţi, institute de cercetări şi staţiuni didactice

- pentru creşterea absorbţiei fondurilor pentru dezvoltare rurală au fost identificate 52 de măsuri de simplificare a accesului PNDR 2014-2020. Au fost eforturi considerabile, astfel încât să rezulte o debirocratizare reală.

- adoptarea actului normativ prin care s-a înfiinţat funcţia de ataşat agricol care să permită promovarea exporturilor româneşti în 12 tari pentru creşterea profitului producătorilor romani

- relansarea Fondului Mutual – proiectul legislativ se afla în dezbatere cu fermierii; stabilirea unui Fond Mutual va permite despăgubirea calamitaţilor din fonduri europene, degrevând bugetul naţional de sume importante ce pot fi astfel utilizate în alte scopuri

- lansarea dezbaterilor asupra unui proiect de lege privind restructurarea cercetării în domeniul agricol, care să conducă la susţinerea creşterii competitivităţii producătorilor romani pe piaţa UE şi internaţională

Ř  realizarea unui Fond de creditare a agriculturii (termen octombrie 2016) care să permită facilitarea finanţării fermierilor şi astfel creşterea absorbţiei fondurilor de dezvoltare rurală, evitând dezangajări de miliarde din trecut

Ř  deblocarea exportului de ovine în ţările din Orientul Mijlociu – peste 750.000 ovine au fost deja exportate, noi demersuri urmând a permite deschiderea de noi pieţe şi valorificarea optimă a ovinelor

Ř  demersuri la Comisia Europeană pentru liberalizarea regimului de export al cărnii de porc

Ř  stabilirea legislaţiei necesare unui sistem de ecarisare corespunzător cerinţelor UE şi evitarea astfel a declanşării acţiunii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României. De ani de zile România nu a reuşit să înregistreze progrese în acest sens.

Potrivit legii, adoptarea unei moţiuni simple nu implica în mod obligatoriu demiterea unui ministru, o decizie în acest sens este prerogativa exclusivă a primului-ministru.”

MADR a modificat din nou ordinul care se referă la plata subvențiilor

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale informează că în 31 mai 2016 a fost publicat în Monitorul Oficial nr.409, Ordinul MADR nr. 817/30.05.2016 care aduce unele modificări și completări Ordinului MADR nr. 619/2015 care aprobăcriteriile de eligibilitate, condiţiile specifice şi modul de implementare a schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020.

Astfel, cele mai importante modificări vizează:

  • Introducerea unei prevederi care să permită fermierului diminuarea suprafeței solicitate pentru sprijinul cuplat la sămânța de cartof, în cererea unică de plată, pe baza documentelor emise de Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor.
  • Completarea prevederilor referitoare la actele în baza cărora funcționează persoanele juridice care nu sunt înregistrate la Oficiul Național pentru Registrul Comerțului, și prin care dovedesc că desfășoară activitate agricolă.
  • Abrogarea dispozițiilor potrivit cărora cuantumul per cap, în cazul sprijinului cuplat la taurinele din rase de carne și metișii acestora se acorda diferențiat, astfel că se creează posibilitatea acordării unui cuantum unitar pentru toate categoriile din sectorul taurine de carne, sector în declin și se dorește a fi dezvoltat cu prioritate evitându-se abandonarea acestei activități.
  • Stabilirea pentru anul 2016 a datei limită de depunere a cererilor unice de plată și a modificărilor la acestea, ca fiind data de 10 iunie. Cererile unice de plată și modificările la acestea pot fi depuse şi după data de 10 iunie, în termen de 25 de zile calendaristice, cu penalități, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014. Solicitările depuse după această dată sunt inadmisibile, iar beneficiarului nu i se acordă nici un fel de plată sau de sprijin.
  • Modificarea termenului de prezentare la APIA a documentelor justificative în ceea ce privește sprijinul cuplat pentru mere destinate industrializării pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice, de la 1 decembrie în 31 decembrie a anului de cerere.

Cercetarea agricolă, la ASAS sau MADR?

În ultimii 25 de ani, cercetarea agricolă românească urmează un continuu curs descendent, mai cu seamă din cauza neimplicării autorităților într-un domeniu care ne-a făcut cinste cândva. Putem lua doar un singur exemplu, nu neapărat cel mai elocvent, care să susțină afirmația: în România au fost creați primii hibrizi de floarea-soarelui. Deci aveam cercetare! Acum institutele și stațiunile de cercetare nu au finanțare, nu au o bază materială modernă și nici măcar la fel de mulți oameni pregătiți deoarece prea puţini se mai apleacă spre un domeniu aflat în agonie de un sfert de veac. Și așa s-a ajuns ca, de la ceea ce aveam bun cândva, să ne uităm spre multinaționale cum le oferă fermierilor hibrizi și soiuri pe care și cercetarea agricolă românească le-ar fi putut pune la dispoziție. Totuși, se mai pot liniști aceste ape tulburi?

Cercetarea în subordinea MADR

Aceasta este soluția propusă de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care susține că prin finanțarea de la bugetul de stat și crearea unui institut național care să realizeze un bun management, cercetarea agricolă ar putea redeveni ce a fost cândva.

„Cred că suntem cu toții de acord că fără rezultatele cercetării, mare progres în agricultură nu se poate face. Din păcate, cercetarea românească este practic în colaps, în stare de faliment, din mai multe cauze.(...) Am discutat cu președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice, precum și cu alte persoane din domeniu și avem un proiect de restructurare care prevede crearea unui institut național care să preia managementul unităților de cercetare de la ASAS. Sigur că va avea finanțare și ASAS-ul care este un for științific și are un rol extrem de important, dar se simte nevoia unui influx de management mai dinamic. În acest sens e clar că trebuie anulate datoriile, sunt aproape 200 de milioane, și trebuie asigurată finanțare pentru a putea oferi niște salarii corecte cercetătorilor și pentru a evita ca tinerii valoroși să părăsească sectorul. Sigur, sper ca în perioada următoare și în urma consultărilor cu fermierii, pentru că ei sunt beneficiarii cercetării, nu ASAS-ul, nu MADR-ul, să se reglementeze această situație“, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, în cadrul conferinței anuale a Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Oriunde, numai să fie finanțată

Opiniile reprezentaților unităților de cercetare sunt împărțite. Unii se opun drastic acestei schimbări, alții sunt imparțiali și punctează faptul că nu contează în subordinea cui se află cercetarea agricolă, ci mai degrabă contează dacă și cum va fi finanțată.

„Problema reorganizării cercetării agricole în România se discută de mai mult timp, la nivel declarativ s-au propus câteva variante, iar de curând domnul ministru Achim Irimescu a spus că va apărea un proiect de lege în care se va stipula că unitățile de cercetare din domeniul agricol vor trece în subordinea MADR. Problema finanțării este grija principală, deși mai toată lumea o cunoaște, nimeni nu a luat măsuri concrete pentru a o rezolva. Pentru că degeaba încercăm să implementăm diferite forme de organizare dacă nu se asigură și finanțare pentru a deveni competitivi în piață. Aceasta ar fi soluția principală: finanțarea. Contează mai puțin că managementul este asigurat de o entitate sau alta, deși noi credem că ar fi bine ca, existând deja un corp format la Academie care provine din sistem, interfața între unitățile de cercetare și MADR, care poate să preia activitatea de cercetare, să fie ASAS-ul“, susține conf. dr. ing. Marian Verzea, directorul general al Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea.

„Problema cercetării agricole este o poveste mai veche, care nu a ajuns la un rezultat până în acest moment. Însă ideea este că noi ne confruntăm zi de zi, indiferent de discuții. În primul rând este vorba de lipsa banilor, apoi a personalului care începe să plece, precum și de faptul că nu ne putem plăti utilitățile. Mai ales acum pentru că pentru noi, pomicultorii, 2015 a fost un an foarte prost și efectele se văd în acest moment. Tocmai din aceste motive am dori să se finalizeze aceste discuții și unitățile de cercetare, indiferent sub ce formă vor funcționa, să aibă finanțare, iar oamenii care ne coordonează să fie pregătiți. Avem probleme cu care cercetarea europeană nu se confruntă, am ajuns o oaie neagră a sistemului agricol“, a punctat dr. ing. Ion Platon, directorul Staţiunii de Cercetare şi Producţie Pomicolă Bistriţa.

În subordinea ASAS-ului

Există și reprezentați din teritoriu care sunt vehemenți în ceea ce privește coordonarea cercetării agricole de către Ministerul Agriculturii și asta din diferite motive. Pe de o parte doamna director a Stațiunii de Cercetare - Dezvoltare Secuieni, dr. ing. Elena Trotuș, se opune acestei schimbări și a declarat: „Daca Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Secuieni ar fi fost în subordinea MADR-ului, probabil demult s-ar fi vorbit despre această stațiune la timpul trecut și spun asta pentru că la noi în județ au fost și există interese pentru ca stațiunea să fie închisă, tocmai pentru ca terenurile care încă mai există în domeniul public al statului să fie retrocedate. Dacă va avea loc această trecere, cred că despre activitatea stațiunilor se va mai vorbi 2, maximum 3 ani. Pentru că vom avea parte de conduceri politice, iar acel teren, cât mai este acum, va fi cu ușurință retrocedat, iar unitățile nu vor mai avea baza materială necesară pentru a-și putea desfășura activitatea de cercetare-dezvoltare.“

Pe de altă parte, opiniile negative vin și dinspre fermieri, mulți dintre ei nu au încredere în noua propunere și chiar se tem de faptul că la mijloc există interese ascunse.

„Opinia fermierilor este negativă. Nu suntem de acord ca cercetarea agricolă să fie în subordinea MADR, ci să fie numai finanțată de minister. Spunem acest lucru pentru că în minister nu există specialiști care să coordoneze această activitate, așa cum există la ASAS, de pildă. Și apoi e posibil să aibă idei ascunse în privinţa terenurilor, puține, care au mai rămas unităților de cercetare. M-am întâlnit cu mai mulți fermieri, iar opinia mai multor reprezentanți ai agricultorilor din Ardeal, din vestul sau sudul țării, este aceeași, nu sunt de acord ca cercetarea agricolă să treacă în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale“, a declarat dr. ing. Adelina Popescu, directorul executiv al Asociației Fermierilor din România.

Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr 11, 1-15 iunie 2016, paginile 12-13

Abonează-te la acest feed RSS