reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Apr 2019

Răsplată vie a înfrățirii comunelor Prahovei cu satele basarabene

De aproape douăzeci de ani, fenomenul înfrățirii dintre cele două maluri ale Prutului a cuprins aproape toate satele și orașele prahovene, județul nostru devenind astfel cap de afiș în această salutară acțiune, cu efecte benefice pentru ambele părți, cu deosebire la susținerea UNIRII celor două state românești.

Dintre localitățile Prahovei, se distinge azi comuna Gorgota, înfrățită cu satul Cenac, prin remarcabile reușite în plan edilitar-gospodăresc și cultural, între care și o modernă casă de cultură, socotită de localnici un dar de mare preț al prahovenilor de la Gorgota, fapt pentru care ei se simt îndatorați. Și, pentru a marca cumva aceasta, ei i-au invitat acum să petreacă împreună la o mare serbare românească, cum rar s-a mai văzut aici. Prilejul a fost oferit de marea lor sărbătoare, cea a hramului satului, prea binecunoscut printre cele din sudul Republicii Moldova.

Manifestarea, desfășurată la sfârșitul lunii mai, a prilejuit și o întâlnire frățească cu numeroasa delegație alcătuită din fruntașii comunei Gorgota, în frunte cu primarul Ionuț Dumitru Nicolae și cu viceprimarul Marin Frățilă, maestru în arta lemnului, care a venit împreună cu cei doi nepoți ai săi, ucenici în arta lemnului și dansatori, membri ai Ansamblului artistic al gimnaziului din comună. A mai venit aici și preotul Enache, părintele paroh de la Gorgota, consilieri locali, alți fii ai satului, distinși în diferite activități.

Ziua hramului a fost o mare și originală sărbătoare, care a reunit tot Cenacul și primarii tuturor localităților vecine așezării. Străzile au fost invadate, așijderea instituțiile de cultură ale așezării, precum și gospodăriile sutelor de săteni din zona centrală, gospodării frumoase, chivernisite, încărcate de verdeață, de pomi fructiferi, mai ales nuci și flori. Cel mai mult a impresionat mulțimea localnicilor, extrem de bucuroși de oaspeți. Întocmai ca și la slujba de la Biserica Sf. Nicolae, plină ochi de lume, unde chiar și în curtea sa nu puteai arunca un ac.

Cântul și jocul românesc au răsunat până hăt departe, pe dealurile și văile din preajmă, până la pescarii aflați pe întinderile de pe celebrul lac Ialpug, acum înstrăinat Ucrainei.

Prahova P1110311

Cine a văzut Cenacul, așezare tipic românească, al cărui nume provine din limba turcă, și anume farfurie, strachină, rămâne profund încântat de poziția geografică a localității, cu văi și vâlcele, cu o puzderie de pâraie și izvoare, cu care măsoară între 80 și 180 de metri, dealuri acoperite cu vii și livezi, cu ogoare lucrate ca la carte, cu pășuni întinse, cu iarbă grasă, pline de cârduri de oi și capre.

Aici omul a locuit încă din vechime. Prima așezare cunoscută grație descoperirilor arheologilor a fost cea din vremea cuceririi romane, din anul 106 e.n, Asta chiar dacă atestarea documentară a localității este cunoscută de-abia de pe la 1789, 1811 și 1817, iar biserica satului, din 1853.

Pe timpul migrației popoarelor această zonă a fost loc predilect al hunilor, până prin anii 376. Mai târziu, cete de nomazi au poposit pe aci în atacuri de jaf și cucerire. Între aceștia tătarii, din urma cărora au rămas mai multe movile și movilițe, morminte ale căpeteniilor lor, trei dintre acestea putând fi văzute și astăzi.

Oamenii locului se ocupă azi, deopotrivă, cu agricultura, creșterea vitelor și cu apicultura. Prezența lor era semnalată încă din vechime pe la târguri și iarmaroace cu produse specifice: lână, brânză, cojoace, miere, ceară și cereale.

Revenind la oaspeții din Gorgota și la pomenita mare serbare românească, stăm de vorbă cu primarul din comună, inginerul Ionuț Dumitru Nicolae, un tânăr vioi, de statură mijlocie, cu ochi vii și vorbă dulce, foarte bucuros că se află în mijlocul fraților din Cenac. Așa cum am amintit mai sus, el a venit însoțit de viceprimar, de consilieri, de preotul satului său, de meșteșugari în arta lemnului și a olăritului, a împletiturilor, precum și de ansamblul artistic al celor două școli gimnaziale, cu toții veniți cu gând de serbare comună, cum s-a și întâmplat, cu deplin succes. El ne vorbește de ceea ce a făcut pentru împlinirea protocolului de înfrățire, de noua casă de cultură cu150 locuri, dar și de alte reușite, de căldura cenecenilor, de primarul satului, Oleg Sandu, un om săritor și tare grijuliu cu sătenii și cu oaspeții din Prahova, de preotul Constantin, sufletul satului său.

Întrebat ce are de gând pentru perioada care urmează, acesta ne-a mai declarat că, în ordinea urgenței, va fi realizat Monumentul eroilor care au luptat aici în cel de-al Doilea Război Mondial. Primarul din Cenac are deja lista eroilor din satul său, așa cum o are primarul din Gorgota pentru cei din comuna pe care o conduce. Astfel de monument al eroilor locului a mai fost pe aici, dar a fost distrus, știm de cine, iar din el a rămas doar... un bloc de beton. Ambii primari vor monumentul repede, chiar în centrul satului, în viitorul parc al tinerilor. Și ca treaba să fie încheiată, primarul din Gorgota dorește să amenajeze și zona centrală cu alei pietonale, betonate, care să schimbe fața satului, ca la anul să aibă cu ce se mândri.

Cu speranța că se vor ține de cuvânt, le urăm deplin succes!

Cristea BOCIOACĂ

  • Publicat în Sate

Satele Prahovei, după 10 ani de accesare a fondurilor europene

În zona de sud a județului Prahova putem vorbi despre o schimbare semnificativă survenită după ce s-au dezvoltat două proiecte majore, de alimentare cu apă și cu gaze, încă nefinalizate în toate cele 10 comune cuprinse în programul început în 2012. Asta chiar dacă gazul și apa n-au ajuns în fiecare casă, dar cel puțin rețeaua este la îndemâna oricui. Astăzi vom vorbi despre două localități situate pe DN1A București – Ploiești, Puchenii Mari și Gorgota, așezări în care oamenii au făcut diferența sau, după caz, administrațiile locale, prin investițiile în infrastructură realizate inclusiv sau mai ales din fonduri europene.

Puchenii Mari – investitori alungați de separatoarele de sens

Suprafață: 5.492 ha în satele Puchenii Mari, Puchenii Mici, Odăile, Moara, Pietroșani, Puchenii Moșneni, Miroslăvești; Populație – 8.500 de locuitori; Gospodării – 2.900; Infrastructură – drumuri asfaltate 95%, gaze 40%, apă 15%, canalizare 9%; Educație – 4 grădinițe, 3 școli gimnaziale, o școală primară cu after-school; Sănătate – 3 dispensare, 3 farmacii, Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Handicap; Cultură – 2 cămine culturale, o bibliotecă, 5 biserici.

sate Puchenii Mari gradinita fonduri europene

Nu ne-am fi imaginat vreodată că un drum cu o circulație atât de intensă ca DN1 ar putea fi un dezavantaj pentru o localitate, ci nu un beneficiu, așa cum se spune că ar fi căile rutiere sau infrastructura feroviară pentru investitori. Dar la Puchenii Mari se va întâmpla acest lucru, după ce vor fi montate separatoarele de sens. „Practic – spunea primarul Constantin Negoi – separatoarele vor rupe comuna în două. Mai mult ne încurcă acest drum de mare viteză decât ne ajută. Să treci dintr-o parte în alta cu mașina trebuie să străbați kilometri buni. Este un aspect la care eventualii oameni de afaceri se vor uita cu siguranță și n-am speranțe să fie vreun exces investițional în perioada următoare.“ Șansa ar fi că o parte dintre localnici și-au asigurat un oarecare confort prin ei înșiși: cei din satul Odăile – prin confecționarea teracotelor (în 30 de gos­podării se confecționează cahle), iar cei din Pietroșani și Puchenii Moșneni – prin legumicultură (peste 250 ha cultivate cu legume). În rest, în localitate sunt în jur de 100 de firme, cu activități în special legate de comerț. Vorbind despre infrastructura publică, în mandatul anterior al primarului Negoi (2008-2012) a fost realizată o piață agricolă en-gros singura din bazinul legumicol din sud și din tot județul, a fost accesat un program european în valoare de 3 milioane de euro pentru modernizarea drumurilor (19,5 km), construirea unei grădinițe, after-school, reabilitarea căminului cultural etc. Ulterior a început să se lucreze la alimentarea cu apă și cu gaze, iar planul de viitor ar fi extinderea canalizării.

Gorgota – comuna cu pistă de motocross și teren de golf

Suprafață – 225 ha în satele Gorgota, Potigrafu, Fânari, Poienarii Apostoli, Crivina; Populație – 5.170 de locuitori; Gospodării – 1.609; Infrastructură – drumuri asfaltate 90%, gaze 100%, apă 100%, canalizare 45%; Educație – 4 grădinițe, 2 școli; Sănătate – 3 dispensare; Cultură – două cămine culturale, o bibliotecă, trei biserici.

Comuna Gorgota face notă separată în mediul rural și nu pentru că ar fi mai dezvoltată decât altele, ci pentru că este singura care deține o pistă de motocross, un teren de golf și un lac pe malul căruia chiar se face agrement sau turism piscicol. Pe de altă parte, ar mai fi singulară și pentru că a fost singura unitate administrativ-teritorială din județ care a primit, anul trecut, două finanțări europene, investițiile urmând să înceapă în 2017.

sate gorgota

O cronologie scurtă a ultimilor cinci ani ar arăta astfel:

– în 2012, prin Măsura 322 a fost accesat un proiect în valoare de 2,5 milioane de euro pentru rețeaua de apă, canalizare, modernizare drum și festival meșteșugăresc (brand înregistrat la OSIM). În 2016, rețeaua de apă potabilă a fost extinsă în satele Poienarii Apostoli, Crivina, Fânari și Potigrafu, fondurile (300 de mii de euro) fiind asigurate de la bugetul județean și local;

– în 2016, echipa Primăriei a întocmit și a depus un proiect, acceptat spre finanțare, pentru modernizarea infrastructurii rutiere în localitate. Valoarea proiectului este de un milion de euro;

– tot în 2016, a fost obținută o nouă finanțare (1,3 milioane de euro) pentru extinderea rețelei de apă și canalizare în satele Crivina, Fânari, Gorgota, Poienarii – Apostoli și Potigrafu.

sate gorgota primarie si gradinita

Anul trecut, printr-o investiție cifrată la 200.000 de euro (parteneriat cu Consiliul Județean Prahova), sediul Primăriei a fost modernizat, clădirea fiind una dintre cele mai reușite din spațiul rural, sub aspectul arhitecturii. Pentru 2017, primarul Dumitru Ionuț Nicolae mai are în plan să realizeze două sensuri giratorii pe DN1 și să înceapă construirea trotuarelor de la DN1, până în centrul satului reședință de comună. Din punct de vedere economic, localitatea se bazează în mare parte pe agricultură, având în jur de 100 ha cultivate cu legume, 10 ha cu pomi fructiferi și 10 ha de vie. Zootehnia este și mai bine reprezentată, aici activând o unitate de creștere a vacilor de lapte, poate cea mai mare din județ, investiție sută la sută israeliană.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 48-49

  • Publicat în Sate

Gorgota, comuna care se pregăteşte să devină lider zonal

Comuna Gorgota are o dispunere geografică favorabilă. Este situată de-a lungul DN1, la graniţa dintre judeţul Prahova şi Ilfov, între două mari oraşe (35 km de Bucureşti şi 15 km de Ploieşti) şi pe un teren fertil, plasat între luncile râurilor Ialomiţa şi Prahova. Bugetul localităţii se încadrează în jurul a 5.000.000 lei, ceea ce corespunde comunelor cu putere economică medie. Administraţia locală şi-a propus ca, până în anul 2020, aşezarea să devină lider zonal al dezvoltării durabile şi un actor important al activităţilor economice din judeţul Prahova.

Până în urmă cu ceva ani, Gorgota avea un grav dezavantaj: nu dispunea de alimentare cu apă potabilă şi gaz metan. Situaţia era absolut contrariantă în raport cu poziţia la DN1, cel mai circulat drum din România, şi apropierea de Capitala României ori, la nod, de oraşul Ploieşti. Neavând aceste două utilităţi de bază, la care se mai adaugă lipsa canalizării, localitatea n-a prezentat atractivitate pentru investitori.

Primar: ing. Ionuţ Nicolae Dumitru • Populaţie: 5.449 de locuitori.
Număr de gospodării: 1.609 • Suprafaţă totală: 3.255 ha (748 ha intravilan)
Sate componente: Gorgota, Potigrafu, Fânari, Crivina, Poienarii Apostoli

Prioritatea nr. 1, infrastructura de servicii publice

Autoritatea publică locală a avut ca prioritate exact rezolvarea acestor probleme. A realizat mai întâi o strategie de dezvoltare, pornind de la vulnerabilităţile identificate de localnici: lipsa locurilor de muncă, iar acestea nu puteau fi asigurate fără investiţii; servicii publice de apă şi gaze, fără de care investitorii nu s-au arătat foarte interesaţi de Gorgota. Cu un proiect european integrat pe Măsura 322, în valoare de 2,5 milioane de euro, obţinut de fostul primar şi continuat de actualul şef al administraţiei, ing. Ionuţ Nicolae Dumitru, aflat la primul mandat, s-au realizat 10 km de aducţiune şi distribuţie apă + canalizare în satele Gorgota şi Potigrafu. Diferenţa de sumă a fost utilizată pentru modernizarea drumurilor locale. Ulterior, lucrarea de alimentare cu apă s-a extins cu o reţea de 9 km, de data aceasta din fonduri proprii şi alocări de la bugetul judeţean, în satele Crivina şi Poienarii Apostoli. Singurul cătun rămas fără apă, Fânari, va fi conectat la sistemul de alimentare cu apă în 2015. În privinţa gazului metan, Gorgota a fost inclusă într-un proiect privat care vizează zona de sud a judeţului Prahova: „Alimentarea cu gaze – ne spunea primarul Dumitru – s-a realizat, din 2012 şi până în prezent, în toate cele cinci sate şi pe toate ramificaţiile stradale, conducta de transport având în jur de 28 km. Toate instituţiile publice (şcoli, gră­diniţe, dispensare, primărie, cămine culturale etc.) şi 200 de familii au fost deja conectate la reţea. Solicitările de racordare sunt mult mai multe. Într-un an sau doi probabil toate casele şi agenţii economici vor fi branşaţi la reţea.“ Un alt element important în dezvoltarea unei comunităţi este reprezentat de infrastructura rutieră. Din acest punct de vedere, din 36 km de drumuri, 28 km şosele sunt modernizate: „Mai avem 8 km de căi rutiere de interes comunal de asfaltat. Cu ce vom face anul acesta şi la anul, sper să ajungem şi noi să avem 100% drumuri modernizate.“

Perspective economice

Din punct de vedere economic, localitatea are poate cea mai puternică fermă zootehnică din judeţ, Koplax SA, profilată pe creşterea vacilor cu lapte, şi alţi 14 agenţi economici de putere medie, cu activităţi în agricultură, exploatarea agregatelor, comerţ, băuturi alcoolice. Potenţialul de dezvoltare rămâne pe mai departe cel agrozootehnic (47,6% din populaţia activă lucrează în agricultură), cu posibilităţi de extindere în construcţii, prestări servicii, producţie, agroturism şi dezvoltarea meşteşugurilor săteşti, dată fiind tradiţia în olărit a localităţii. Comuna are o suprafaţă agricolă de 2.439 ha: 2.135 ha arabil, 20 ha livezi şi pepiniere şi 245 ha păşuni. La acestea se adaugă 21 ha luciu de apă şi 496 ha păduri. Ca autoritate publică, răspunzătoare de dezvoltarea comunităţii în slujba căreia se află, Primăria Gorgota se va concentra în următoarele direcţii investiţionale, cu precizarea că aşteaptă să se pună la punct mecanismele de absorbţie a fondurilor europene pentru exerciţiul buge­tar 2014-2020: realizarea unui parc industrial în Crivina şi asocierea în două organisme, GAL şi ADI, pentru realizarea canalizării şi a altor investiţii publice generatoare de locuri de muncă.

Ca perspectivă imediată, unul dintre investitorii importanţi va construi o bază turistică de cazare şi de agrement pe unul dintre lacurile din comună, acolo unde se practică deja pescuitul sportiv. Acesta se va alătura, ca promovare a localităţii, unui alt investitor, care a construit o pistă de motocros, unde se organizează, anual, Cupa europeană şi mondială de motocros TCS. În fine, autorităţile mizează şi pe revitalizarea tradiţiilor populare, motiv pentru care, de câţiva ani, la Gorgota are loc un festival denumit „Târgul meşteşugarilor“, cu sloganul „tradiţie şi continuitate“. Dacă vă întrebaţi ce urmări a avut acest târg vă spunem doar că la Potigrafu mai produc obiecte ceramice şase olari, există câteva rotării (piese pentru căruţe) şi o unitate de prelucrare a lemnului.

Învăţământ, cultură, sport

Gorgota a rezolvat de câtva timp problema unităţilor şcolare, în sensul că a modernizat şi dotat toate unităţile de învăţământ. În cele 4 şcoli şi patru grădiniţe învaţă 561 de elevi şi preşcolari şi îşi desfăşoară activitatea 43 de cadre didactice. Pentru petrecerea timpului liber sau pentru activităţi culturale/educaţionale există un cămin cultural la Poenarii Apostoli, iar un al doilea, preluat din nou de primărie, după rezilierea unui contract destul de inoportun, va fi consolidat, extins, modernizat şi transformat în Casă de cultură, cu sală de spectacole, bibliotecă şi sală de lectură. De asemenea, pentru activităţile sportive, anul acesta autorităţile vor lucra la un proiect pentru construirea unei baze sportive, cu o sală multifuncţională. La aceste obiective publice se adaugă, pentru practicarea sportului, un teren de golf şi un club privat de echitaţie.

Maria Bogdan

Abonează-te la acest feed RSS