reclama youtube lumeasatuluitv
update 24 Apr 2019

Montpesa te așteaptă în vizită!

Arealul Montpesa este alcătuit din teritoriile Slănic Moldova și Târgu Ocna (stațiuni balneoclimaterice de interes național), Moinești (stațiune turistică de interes local), Dărmănești, Doftana, Asău, Zemeș și Măgirești, ce sălășluiesc într-o zonă aflată la limita dintre Carpați și Subcarpați, acolo unde meleagurile sunt aureolate de lumina soarelui și misterele lumii.

Cine este Montpesa?

Odată intrat în arealul Montpesa ești îmbiat de culmi montane și dealuri pitorești, fragmentate de văi care adăpostesc opt așezări ce pun la dispoziția ta experiențe și trăiri unice care vor reuși să te despartă de banalul cotidian și să te transpună într-un cadru în care să te bucuri de liniștea naturii, aerul proaspăt și curat, bogățiile naturale cu puteri tămăduitoare, peisajul de poveste și specificul zonal, care dau putere trupului și încântă sufletul.

Ce își propune Montpesa?

Montpesa își propune să devină, în scurt timp, unul dintre polurile turismului curativ din țară, oferind turistului șansa de a-și recupera starea de sănătate, de a preveni apariția unor anumite boli cu ajutorul apelor minerale, aerului de salină, mofetelor, bioclimatului local cu proprietăți curative, prin diferite metode de tratament, dar și de a-și diversifica sejurul prin diverse posibilități de recreere și agrement.

Montpesa deține un potențial turistic natural de excepție, dovadă fiind existența mai multor rezervații naturale:

  • Rezervația Naturală Nemira reprezintă o arie cu floră bogată în păduri de conifere și făgete; specii de flori ocrotite și faună bogată.
  • Rezervația Naturală Măgura se află pe malul drept al râului Trotuș și pe malul stâng al Slănicului, județul Bacău, fiind o rezervație mixtă, de protecție floristică, faunistică  și peisagistică.
  • Pădurea de Pini din Moinești reprezintă o zonă împădurită de interes forestier aflată în extremitatea sud-estică a Munților Tarcăului, cu rol de protecție pentru Pinul negru. Această rezervație este una dintre puținele de acest tip din România și Europa.
  • Rezervația Naturală Izvorul Alb se află la poalele Munților Nemira, în partea nord-vestică a județului Bacău, pe versantul drept al pârâului Izvorul Alb, deasupra Lacului Poiana Uzului. Rezervația deține și o pădure care este constituită din câteva sute de arbori de tisă, pe o suprafață de 3 hectare.
  • Rezervația naturală Lacul Bălătău este una de tip faunistic. Lacul se situează între Dealul Mare și dealul La Cimitir, pe valea Pârâului Negru ce izvorăște de sub Vârful Nemira Mare. Accesul se face din cartierul Sălătruc al orașului Dărmănești.

În Montpesa, față de alte zone unde civilizația și cultura țărănească există doar în muzee, vei avea posibilitatea să admiri un autentic rural viu, care dă impresia că timpul s-a oprit, întărind ideea că veșnicia s-a născut la sat. Casele cu arhitectură tradițională intactă, porțile de lemn cu diferite simboluri, obiceiuri și tradiții din ciclul muncii, plus diferite meșteșuguri încântă vizitatorii.

Ce nu trebuie să ratezi dacă treci prin Montpesa?

  • Perla Moldovei – stațiunea turistică de interes național Slănic Moldova este consacrată pentru multitudinea de izvoare minerale seculare unice în România prin valoarea terapeutică și prin compoziția chimică diversă, în ciuda concentrării lor într-un areal relativ mic, dar și de aerul curat și tare de munte. Oferta turistică este îmbogățită de existența Rezervației Naturale Nemira care oferă posibilitatea efectuării de drumeții, practicării ecoturismului, de obiective antropice consacrate precum Cazinoul, Biserica Sfântul Ilie și Parcul Central.
  • Stațiunea turistică de interes național Târgu Ocna, care reprezintă o veritabilă atracție turistică prin posibilitățile de tratament, agrement, dar și prin existența bisericii subterane din sare „Sfânta Varvara“ care face salina unică în lume.
  • Comuna Doftana se remarcă prin Parcul Dendrologic care include peste 660 de specii și varietăți de arbori pe o suprafață de 24 ha și prin existența castelului de vânătoare al familiei Ghika.
  • Orașul Dărmănești este așezat la porțile Nemirei, pe frumoasa Vale a Uzului. Aici putem vizita barajul cu contraforți de la Valea Uzului, al doilea de acest tip construit în Europa, castelul familiei Știrbei și Rezervația Naturală Nemira, arie protejată de interes național. Toate sunt obiective care așteaptă să fie vizitate de către tine.
  • Municipiul Moinești, recunoscut ca prima zonă din lume, atestată documentar, din care s-a extras petrolul, completează oferta curativă Montpesa prin izvoarele minerale a căror valoare terapeutică a fost comparată cu cea a izvoarelor de la Băile Felix, și prin aerul curat cu proprietăți curative, instalat în cadrul unui peisaj subcarpatic atrăgător, dar este recunoscut și pe plan mondial prin existența spiritului dadaist creat de Tristan Tzara, cofondatorul mișcării culturale dadaiste ce a avut o mare contribuție în dezvoltarea artelor plastice și a literaturii europene.

Așadar, Montpesa îți promite că, indiferent dacă vrei să te refaci, să-ți menții starea de sănătate sau să te relaxezi, îți va pune la dispoziție un sejur bogat în activități care îți va crea o experiență autentică, presărată cu trăiri de neuitat pe care vei dori să le repeți cât mai curând.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Turism

Primul Târg de Produse Montane, Fabricat în Dărmănești, Bacău

În perioada 12-13 mai, gazda primei ediții a „Târgului gospodăriilor de produse montane - tradiții și obiceiuri“, a fost orașul Dărmănești, din județul Bacău. Târgul a fost organizat de Primărie în parteneriat cu Grupul de Acțiune Locală „Valea Muntelui“ și firma Degustarium din Ghimeș-Făget. Evenimentul, a avut un precedent anul trecut în Ghimeș-Făget, și a avut drept obiectiv principal susținerea producătorilor și antreprenorilor de pe Valea Trotușului, în a duce mai departe tradiția fabricării unor produse alimentare, și nu numai după metode și rețete cu vechi rădăcini în această zonă.

Promovarea produselor tradiționale, creșterea animalelor, agriculturii şi turismului, autorizarea și comercializarea produselor locale

Toma Constantin, primarul orașului Dărmănești, are încredere în acest târg, fiind conștient de probleme existente, dar identificând toate resursele pe care această zonă le are, aplicând în același timp principiile economiei circulare, acesta ne spune că se pot obține rezultate foarte bune: „Ideea târgului de produse montane la porțile Nemirei a luat naștere ca rezultat a unor discuții avute cu crescătorii de animale și cu operatorii de turism din zonă. La Dărmănești avem un număr mare de crescători de animale, care au circa 20.000 de ovine și peste 5.000 de bovine. Crescătorii sunt în mare lor majoritate în familii, și sunt numeroși crescători, de exemplu care au în jur de 600 ovine. Având discuții cu ei, am constat că o mare parte din produsele pe care dumnealor le fac în gospodării, nu prea au vânzare, nu sunt cunoscuți foarte bine, iar operatorii din turism, care vor să cumpere produse naturale de la acești producători nu au cadrul legislativ, deși produsele sunt de cea mai bună calitate. Și atunci, identificând acest tip de problemă și în alte localități, am convocat primarii din 14 localități de pe Valea Trotușului și de pe Valea Muntelui, mai exact de la Ghimeș, limita de județ cu Harghita și până la Târgu Ocna, Slănic Moldova, și astfel am pus bazele acestui târg de produse din gospodăriile montane, târg la care Dărmăneștiul a fost să zic principala structură administrativă.

Acest târg a avut un real succes datorită faptului că am avut peste 70 de expozanți,  și au fost prezentate peste 250 de produse din gospodăriile proprii. Târgul a fost organizat pe trei paliere. În primul rând, în ziua de 12 mai a avut loc deschiderea oficială, unde autoritățile au vizitat cele peste 70 de standuri de produse, după care am avut loc o expoziție de animale și am vizitat împreună cele mai frumoase animale din zona noastră, iar în partea a doua la o pensiune din zonă a avut loc un workshop pe teme clare, vizavi de dezvoltare turismului și nu numai, la care au fost invitați producătorii, operatorii din turism și autorități. Acolo au fost prezentate și am ascultat, în primul rând, problemele cu care se confruntă micii producători, pașii pe care trebuie să îi parcurgă în autorizarea produselor pe care le fac în gospodării, în așa fel încât acestea să poată fi comercializate pe piețele românești, probleme pe care le au antreprenorii din turism, în a le achiziționa aceste produse, de la producători, punctele de vedere ale autorităților județene legate de reglementarea acestor produse și totodată, cum ar trebui armonizată legislația românească, în așa fel încât să o facem mai suplă, mai utilă, și astfel aceștia oameni să poată să-și valorifice produsele. Deci, timp de mai multe ore s-a discutat foarte deschis vis-a-vis de aceste probleme.

Concluzia a fost că, la acest moment legislația românească sprijină în parte acești producători, datorită faptului că este foarte greoaie în a fi interpretată și foarte stufoasă. O altă problemă identificată este că noi avem laboratoare de verificare a calității produselor, doar la nivel de județ, iar cei care sunt pe Valea Ghimeșului, ar trebui să parcurgă 200 km până la centrul de verificare a acestor produse, lucru care de cele mai multe ori creează disconfort, pentru că producătorul ar trebui să rămână acolo în zona lui și să-și facă treaba, cum crede el mai bine, nu să se plimbe pe drumuri. Am solicitat și secretarului general al Ministerului Agriculturii, care transmite mesajul nostru mai de parte, posibilitatea de a se creiona la nivel teritorial, două - trei- patru localități, un laborator de testare și verificare a acestor produse. O altă concluzie a fost aceia că nu avem unități de abatorizare și valorificare superioară a cărnii, și am propus secretarului general al Ministerului Agriculturii să aibă o discuție cu ministrul Petre Daea și să lansăm un proiect național de construire de abatoare, două-trei la nivel de județ, în funcție de numărul de animale din zona respectivă.

Dacă noi am construi la nivel de România câteva sute de unități de abatorizare cu siguranță, desfacerea ar fi  mult  mai bună. În cadrul workshop-ului am avut și puncte de vedere a operatorilor din turism. Au participat peste 20 de operatori din turism, din regiune, care au venit și și-au spus punctele de vedere, în speță, neajunsurile și propunerile pe care le au în mare parte legate de autorizare. Aceștia au cerut ca legislația să fie actualizată cu nevoile actuale, să fie suplă, să fie ușor de înțeles și ușor de aplicat. Sperăm că, cu acțiuni de genul acesta să putem atrage turiștii din zona Moldovei, din România și chiar din afară granițelor, să ne cunoască produsele, să cunoască serviciile pe care operatorii din turism le oferă aici, să cunoască oamenii așa cum sunt, iar foarte important este că noi avem niște lucru pe care alții nu le au, de exemplu la Dărmănești este cel mai pur aer din județul Bacău, datorită faptului că nu avem niciun fel de poluator în amonte de orașul  nostru, de asemenea avem cele mai mari suprafețe de rezervații naturale, cea mai pură apă din județ și vorbesc despre barajul de la Poiana Uzului, care alimentează peste 80% cu apă, cetățenii județului Bacău. Dacă avem un aer extraordinar, cea mai bună apă și cele mai bune produse naturale și făcute în gospodării, plus frumusețea peisajelor, cred că acestea sunt atuuri pe care orice turist și le dorește.“

Conceptul de afaceri sociale“ ia amploare

Damian Pal, de Degustarium Ghimeș Făget, contribuie activ la dezvoltarea conceptului de „afaceri sociale“, și se ocupă direct de relația cu producătorii pentru ca ei să fie informați: „Suntem parteneri cu primăria orașului Dărmănești, împreună cu GAL Valea Muntelui. Noi am pornit în urmă cu doi ani, un proiect  care se numește Degustarium, și este vorba despre o afacere socială mai mult, zic acest lucru, deoarece am adunat laolaltă 30 de producători, dintre care marea lor majoritate se află la și acum la târg, aceștia fiind practic din toată zona Valea Muntelui. Noi spunem că acest târg a fost un succes, chiar dacă tot timpul se poate mai bine și cred că este o deschidere foarte bună și pentru producători și pentru vizitatori, care de multe ori par un pic reticenți, nu se apropie foarte tare să deguste, au o mică reticență pentru că nu cunosc foarte bine produsele. Cred că este o ascensiune pentru fiecare dintre ei să interacționeze. Am mai organizat un târg de Crăciun la Ghimeș Făget, iar față de primul târg, ca produse este cam aceiași linie, cam aceiași echipă, dar aici a fost diversitate, deoarece am adus operatori din turism. Ne dorim să eficientizăm cât mai mult autorizarea micilor producători, care fac produse în gospodărie și să îi punem în slujba oamenilor, care doresc să se îndrepte către o alimentație cât mai bună.“

Fabricat în Dărmănești, de la vis la realitate

Marius Diaconescu, inițiator „Fabricat în Dărmănești“ a transformat un vis în realitate: „Acum doi ani a fost o idee pe care am reușit să o transformăm în realitate, în sensul că am înregistrat la OSIM, marca fabricat în Dărmănești, iar acest eveniment este prima ediție a unui târg de produse montane, marca Fabricat în Dărmănești, care își dorește să devină un brand pentru localitate, în ideea că, un brand poate să dea calitate unui oraș, și sub umbrela acestui brand, având exemple de bune practici a celor de la Degustarium și a producătorilor care tocmai au fost aici, să putem să-i încurajăm pe cei care sunt la început de drum în domeniul acesta sau chiar să le dăm un imbold celor care încă mai stau pe gânduri, dacă să înceapă un astfel de business de familie sau nu, pentru că un business de genul acesta, de familie este un lucru diferit față de o fermă mare sau de ceea ce fac multinaționalele, este un lucru care se face cu mult suflet și la capătul căruia există  multă calitate.“

Cea mai bună zacuscă din Univers, vindem și pe Marte?

Gorea Florin, din comuna Asău face cea mai gustoasă zacuscă, iar mai nou a trecut pe dulceața de liliac: „Avem producție tradițională de zacuscă cu ciuperci, dulcețuri, siropuri și salate din ciuperci de pădure. Am ales să facă acest lucru, datorită mamei mele, care acum are frumoasa vârstă de 70 de ani; ea a creat toate rețele și face acest lucru de 40 de ani. Toate produsele se fac în regim tradițional, la foc de lemne numai de brad, la sobă, totul fiind făcut manual. Ciupercile sunt aduse din pădure (ghebe, hribi, râșcovi, bureți de fag). Nu am atestat nimic deocamdată, dar sunt în curs de atestare pentru zacusca cu ghebe. Pe viitor urmează să ne facem o fabrică și să continuăm cu produsele unicat, de exemplu acum am făcut dulceață de liliac, nu a m-ai făcut nimeni până acum și pot să vă zic că este ceva nemaipomenit. Dar, mai avem și dulceață de ardei iuți cu rodie, dulceață de fructe exotice, doar în regim tradițional.“

Pește afumat în hârzob de brad ... o delicatese

Ionela Paliștan, din comuna Palanca, satul Ciugheș, are o mică păstrăvărie, dar pe viitor își dorește o agropensiune, chiar dacă lipsa banilor o ține de o vreme bună pe loc: „Am adus la târg păstrăv afumat, cârnați din păstrăv, dulce sau picant, zacuscă din păstrăv și produse din lapte de vacă, diverse sortimente: caș cu diverse condimente și cașcaval maturat. Păstrăvul este din crescătoria proprie. Avem atestat la peștele afumat în hârzob de brad, este primul produs pe care l-am atestat tradițional, iar la cârnații din păstrăv sunt în lucru; la celelalte produse am obținut ,,produs montan’’. Suntem mici producători, ce ne-am ridicat din bani proprii, iar ce am câștigat de la bovine am investit în păstrăvărie și invers. Ne dorim să facem o agropensiune, și sperăm să obținem fonduri europene.“

Marcela Manole, din comuna Agăș, sat Diaconești, a început în anul 2006, cu fonduri europene, printr-un program SAPARD, dar a revenit la investiții proprii: „Am venit la târg cu produse gospodărești, respectiv cu ceea ce facem noi în gospodărie. Realizez produse lactate și produse din carne de vită, oaie și porc. Am avut produse atestate în anul 2011, pe cașcaval de Agăș, pe brânză în coajă de brad, brânză de burduf, pe urdă dulce, dar schimbându-se ordinul în anul 2013, și nemaifiind pe asociație, ci pe persoane fizice, nu ne-am mai permis să continuăm. Pentru un producător, care nu mai este în asociație este foarte costisitor în a face așa de multe produse.“

Gabriela Silișteanul, din comuna Hemeiuș a venit la târg cu „Dulcețica Mamei“: „Rădăcinile îmi sunt la Poduri, zic că fac o dulceață bună, din sortimente de ardei iute, dulceață de ceapă roșie caramelizată, care merge bine, pe lângă diverse fripturi delicate, brânzeturi fine și tot ceea ce se găsește în gospodăria unui român. Am și variante de dulcețuri din cele simple mure, zmeură, coacăze, afine, vișine, cireșe, până la cele de prune decojite cu scorțișoară, pătlăgele verzi cu păstaie de vanilie și de trandafir. Urmează să atestăm câteva produse, care sunt cerute și chiar interesante.“

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO


Un târg mic, dar plin de noutăți

Îndeobște, când vine vorba despre târguri industriale, gândul majorității dintre noi fuge la suprafețe imense, zeci sau chiar sute de firme și mii de utilaje expuse. Recent însă am avut ocazia să îmi revizuiesc această imagine. La Dărmănești, firma Uni Lift Serv a organizat, la mijlocul lunii trecute, a doua ediție a unui târg specializat în utilaje pentru gospodărie comunală, construcții și scule, precum și servicii conexe. Deși numărul participanților a fost redus (doar cinci-șase firme), nivelul manifestării a fost unul de excepție.

Un început de tradiție

„Suntem deja la a doua ediție a acestui târg. Sperăm să putem crea o tradiție. Dacă am fi participat la un târg mare, precum INDAGRA sau altul de aceeași talie, nu am fi putut să prezentăm decât o mică parte dintre utilajele pe care le-am expus aici. Cât despre demonstrații, mare parte dintre ele nici n-ar fi avut loc!“, ne-a spus dl Costel Brumă, reprezentantul firmei organizatoare. Domnia sa consideră că, organizând un târg la sediul firmei, cu aceeași cheltuială, rezultatele obținute sunt incomparabile. Cu atât mai mult cu cât principalii clienți sunt cei din zonă. Astfel, poate fi prezentat întreg portofoliul firmei direct clienților potențiali. Același lucru este valabil și pentru celelalte firme care au participat la târg, dintre care amintim Karcher, specializată în utilaje de curățenie cu jet de apă, De Waals, care oferă o largă paletă de scule de mână, Makita, ce oferă motoferăstraie, motocoase și alte utilaje gospodărești și de grădinărit electrice sau motorizate.

Pentru că spațiul pus la dispoziție a fost generos, iar numărul participanților mai mic, așa cum am spus, am putut asista la demonstrații numeroase și foarte amănunțite, așa cum nu se văd la marile târguri.

Forța apei, adusă pe șantiere și pe străzi

Așa am luat la cunoștință despre performanțele unor scule, care permit realizarea unor lucrări de tâmplărie destul de complexe chiar dacă sunt folosite de amatori fără pic de instruire. Facilitățile pe care sculele le oferă compensează cu vârf și îndesat îndemânarea și lipsa de pregătire a utilizatorilor. Dar, pe lângă acestea, am avut ocazia de a asista la demonstrații absolut spectaculoase, cu utilaje despre care nici măcar nu ne-am fi imaginat că există. Un exemplu în acest sens este hidrodemolarea.

Un utilaj care creează un jet de apă cu o presiune de până la 2.800 de bari este folosit pentru dărâmarea unor structuri din beton. Părea o secvență dintr-un film fantastic când am văzut un stâlp din beton retezat cu jetul respectiv. „Această tehnologie a fost dezvol­tată de către firma noastră în primul rând pentru șantierele navale. Acolo este folosită pentru a hidrosabla structurile navelor. Astfel, vopseaua veche și rugina se pot curăța mult mai rapid și cu un efort considerabil mai mic decât utilizând tehnologii clasice“, ne-a explicat Dominik Schneider, reprezentantul firmei germane Oertzen. Și nu numai că ne-a explicat, dar ne-a și demonstrat: în mai puțin de un minut, un panou de tablă (de fapt o poartă veche), de circa cinci mp a fost curățată până la metal, deși de-a lungul vremii fusese acoperită cu mai multe straturi de vopsea. „Ulterior mașinile noastre au fot adaptate și pentru activități din domeniul construcțiilor și al gospodăriei comunale, putând fi folosite pentru hidrodemolare, așa cum ați văzut, pentru curățarea zidurilor, a străzilor și pentru multe alte activități“, a mai adăugat domnul Schneider.

Curățarea ideală pentru monumente și tancuri de lapte

O altă aplicație a jeturilor sub presiune am văzut-o la demonstrațiile firmei italiene IBIX. Această companie este certificată de Vatican pentru lucrările de restaurare a monumentelor istorice. De altfel, în portofoliul său de lucrări se regăsesc restaurarea Fontana di Trevi din Roma, a clădirii Gării din Milano și a unei părți din Piața San Pietro din Vatican. „Tehnologia noastră constă în a utiliza jeturi de apă foarte fine și anumiți solvenți, astfel încât doar să curățăm, fără să distrugem suprafețele. Tehnologia ne permite să folosim, de exemplu, bicarbonat de sodiu, care este un compus nepoluant și necoroziv. În schimb, dizolvă foarte bine depunerile de piatră“, a spus dl Ricardo Gigli, reprezentant al firmei.

Demonstrațiile care au urmat au fost spectaculoase. Un autoturism acoperit cu grafitti a fost curățat, fără a-i fi afectată vopseaua originală. Diverse fragmente de structuri din lemn, piatră sau metal au fost curățate de murdărie și readuse la aspectul original. Dar cel mai interesant a fost modul în care un carton tipărit a fost curățat de stratul tipărit, fiind readus la stadiul de alb.

„Desigur că gama de aplicații este foarte largă. Utilajele nu sunt folosite numai pentru curățarea structurilor și a siturilor arheologice. Există duze adaptate pentru curățarea rezervoarelor pentru lapte folosite de fermieri. Împreună cu bicarbonatul de sodiu, care este un ingredient alimentar, fac o treabă foarte bună, curățând toate muchiile. De asemenea, avem și duze pentru curățarea mașinilor agricole și a atașamentelor lor. Practic, putem curăța orice, de la monede la silozuri“, a încheiat domnia sa.

MicroOne, un utilaj cât un parc de mașini

Printre alte minunății, am văzut cum copiii de la școlile din oraș, care au vizitat târgul, au curățat cu niște lavete speciale inscripțiile grafitti de pe diverse suprafețe.

De departe însă, cea mai utilă demonstrație, chiar dacă nu atât de spectaculoasă, ni s-a părut cea făcută pentru a demonstra calitățile utilajului Multi One. Acesta este un mic tractoraș, dotat cu o parte hidraulică de excepție. Deși mic, este articulat, astfel încât poate vira aproape pe loc. Cele peste 100 de atașamente disponibile îl fac să se poată substitui unui întreg parc de mașini. „Ideea e de a transforma energia hidraulică în orice formă de energie de care poate avea nevoie utilizatorul: electrică, mecanică etc.“, a explicat dl Costel Brumă, directorul Uni Lift Serv.

Acest mic utilaj poate fi folosit pentru spălat străzile, pentru săpat gropi, ca un excavator sau pentru ridicat și cărat greutăți. Mai poate fi utilizat ca motocultor sau cositoare, freză de zăpadă și câte și mai câte. I se poate atașa un generator electric sau chiar o motopompă. Prețul său, cuprins între 8 și 16.000 de euro, îl face un utilaj pe care ar trebui să și-l dorească orice șef de administrație comunală.

În concluzie, putem spune că la Dărmănești am avut ocazia de a ne convinge că un târg mic, dar bine și inteligent organizat, poate avea rezultate la fel de bune ca un eveniment de mare amploare.

GALERIE FOTO


Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 48-49

  • Publicat în Sate
Abonează-te la acest feed RSS