Adama Sultan iulie 2020
update 9 Jul 2020

„La Viișoara - Cluj - oamenii chiar sfințesc locul“

Fiecare sat, fie el de munte, deal sau șes, are propria identitate. Unele așezări sunt mai dezvoltate, altele mai puțin, unele păstrează sau nu tradițiile, altele sunt mai „europene“, dar toate sunt și vor rămâne sate românești. De-a lungul activității noastre am încercat să pășim în cât mai multe zone din țară tocmai pentru a observa îndeaproape specificul oamenilor și al locurilor, iar în unele localități am poposit de mai multe ori și ne-am putut crea proprii termeni de comparație. Un astfel de exemplu este Viișoara din județul Cluj, o comună ce se dezvoltă continuu, dar care își păstrează și apreciază tradiția și cultura.

„Vreau să le ofer consătenilor viața de la oraș“

Viisoara a

Situată în sud-estul județului Cluj, comuna are în componență doar 2 sate, Urca și Viișoara, locuite de români, maghiari și rromi care duc mai departe tradițiile specifice etniei și contribuie la dezvoltarea permanentă a zonei. Primarul, domnul inginer Ioan Roman, se află la cel de al V-lea mandat și își dorește ca sătenii să aibă traiul celor de la oraș, desigur din punctul de vedere al infrastructurii și al dotărilor. „Vreau ca în acest mandat să implementez viața orășeanului cel puțin în proporție de 80% în toată comuna. Și aici mă refer la apă curentă, canalizare, iluminat public și așa mai departe. E bine de specificat faptul că avem bec pe fiecare stâlp, avem și Internet printr-un proiect implementat în colaborare cu Banca Mondială, avem gaz metan, canalizare și apă aproape în toată comuna. Lucrăm inclusiv la proiecte de modernizare a drumurilor pentru a avea cele mai bune condiții de trai“, a specificat primarul.

Viisoara IMG 130812

Agricultura primează

Suprafața totală a comunei este de 6.153 ha, dintre care 4.600 ha suprafață agricolă, iar arabilă aproximativ 3.800 ha „cultivate în totalitate“, după cum specifică domnul Roman. Ba mai mult, acesta se mândrește cu cei în slujba căruia se află pentru că: „La Viișoara oamenii chiar sfințesc locul și muncesc pe brânci. Tot terenul e lucrat, oamenii s-au reîntors spre agricultură și avem exemple extraordinare de reușită. Mă refer la cultura cerealelor, a legumelor, dar și la creșterea animalelor, floricultură, pomicultură. Și când spun reușită nu îi indic pe marii fermierii, ci pe țăranul român care muncește de drag și cu drag.“

Poate cum era de așteptat, și unii săteni din Viișoara au plecat peste hotare pentru a-și crea un viitor mai bun, dar atunci când se întorc găsesc sprijinul necesar pentru a se dezvolta pe plan local. Este și cazul unui tânăr care a muncit o bună perioadă în Spania și care s-a întors cu dorința de a investi într-o fermă în propria comună. Acesta moștenise pământ de la părinți, dar poziționarea nu era foarte avantajoasă, nu avea acces la lumină și nici drum foarte bun pentru a ajunge acolo. În acest sens a fost sprijinit din fonduri locale: „Am pietruit 1.8 km de drum și i-am dus curent electric până acolo. Acum se dezvoltă, are o fermă modernă și vrea să se extindă. Oamenii au nevoie de sprijin, iar inițiativa lui este de apreciat, mai ales că este vorba despre un tânăr la 30 și ceva de ani care vrea sa facă ceva la el acasă“, a mai completat primarul.

Chiar dacă importanța agriculturii este recu­noscută în comuna clujeană, neajunsurile își spun și ele cuvântul. Și când spunem neajunsuri în acest caz, este vorba despre realizarea cadastrului care reprezintă o necesitate la nivel național, nu doar la Viișoara. „Mă nemulțumește că nu avem cadastru și astfel nu reușim să dăm titluri de proprietate. Aici avem de suferit pentru că mulți nu au aceste titluri și nici nu le putem da, iar alții au titlul greșit, pe amplasamente eronate. E mare lucru să putem rezolva această problemă, mai ales că după 2020 nu vom mai primi subvenții dacă nu avem terenul intabulat. La nivelul comunei am alocat anul trecut 1 miliard de lei pentru realizarea cadastrului. Am angajat o firmă specializată și încercăm să rezolvăm cumva, chiar dacă merge foarte încet procesul pentru că presupune migală și răbdare“, a specificat domnul Roman.

Chiar dacă este situată într-o zonă de câmpie, comuna clujeană are și păduri sau mai bine spus va avea mai multe pentru că au fost înființate 153 ha de pădure. „Acum 2 ani și jumătate am reușit să împădurim împreună cu Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare – Cluj 153 ha în 2 perimetre: unul de 30 de ha, altul de 123 ha. Totul a pornit de la ideea că în Câmpia Transilvaniei se impune înființarea pădurilor pentru stabilizarea terenurilor, dar și de la faptul că trebuie să ținem cont că poluarea este tot mai mare și atunci trebuie să luăm măsuri, deci trebuie să mai și plantăm“, a continuat primarul Viișoarei.

Respect pentru sport, cultură și tradiții

În fața primăriei, acolo unde erau 3 case construite din pământ și care aveau vechimea de peste 100 de ani, a fost construit un parc. Un loc de cinste îl are aici poetul Mihai Eminescu, cel mai important român din toate timpurile, după cum apreciază primarul, al cărui bust te întâmpină la intrarea în parc. Utilitatea lui este resimțită mai ales de copiii care vin aici și își petrec timpul liber. Observând faptul că investiția a fost justificată mai rapid decât se aștepta, domnul Roman are în vedere ca în viitorul apropiat să inaugureze alte 3 parcuri.

Viisoara b

Tradițiile ocupă și ele loc de cinste în viața viișorenilor, în comună funcționând o formație de dansuri populare încă din anul 1954 și există și un cor maghiar pentru că, după cum specifică edilul, „trebuie acordată atenție fiecărei minorități pentru că fiecare are tradiții și ele trebuie respectate și transmise mai departe pentru ca Viișoara să rămână ceea ce fost dintotdeauna: un loc în care oamenii s-au înțeles indiferent de etnie.“

„Un muzeu este un act de civilizație!“

Viisoara IMG 103458

Luna august a acestui an a reprezentat un adevărat prilej de sărbătoare și înnoire pentru locuitorii comunei. În data de 21 august, atunci când se celebrează Ziua comunei, au avut loc mai multe manifestări. În primul rând a fost inaugurat un centru sportiv, amenajat doar din fondurile primăriei, care dispune de teren de fotbal cu irigare subterană, pistă de alergare cu 4 benzi, groapă de sărituri, vestiare – unul pentru gazde, unul pentru oaspeți și altul pentru arbitri care au toate utilitățile necesare: apă, curent electric, grupuri sanitare. Tot aici există și o sală de forță de care poate dispune echipa de fotbal Victoria Viișoara 2009, dar la care pot apela și locuitorii comunei, precum și o sală de conferințe. Apoi a fost organizat un spectacol al cărui oaspete de onoare a fost actrița Cezara Dafinescu. Sărbătoarea a continuat şi a doua zi, atunci când după slujba religioasă, preotul reformat și cei ortodocși, în prezența unei mulțimi considerabile, au sfințit și inaugurat Muzeul comunei Viișoara. „Deviza acestui muzeu este menținerea vie a imaginii țăranului român și a activităților sale de la începutul secolului al XX-lea. Aici avem expuse obiecte de uz gospodăresc, obiecte din portul popular român și maghiar din acele vremuri, dar și foarte multe documente cu valoare istorică. Vrem să îl dezvoltăm prin amenajarea unei crame, pentru că avem o pivniță, dar și utilaje și unelte de la începutul secolului al XX-lea pentru prepararea vinului. Apoi, în curte vrem să ridicăm și o biserică din lemn cu care să dăm viață muzeului. Muzeul satului a fost primit cu bucurie mai ales de bătrâni, care au și contribuit la realizarea lui mai mult decât mă așteptam. Am văzut amenajarea acestui muzeu ca pe o necesitate. Oriunde am fost în lumea asta într-o localitate din mediu rural, am regăsit și un muzeu. De aceea cred că fiecare localitate din țară ar trebui să aibă unul, pentru că este ca un fel de act de identitate al unei comunități. Așa ne păstrăm identitatea și o dăm moștenire celor tineri“, a completat ing. Ioan Roman.

Mai apoi, în data de 28 august, când an de an are loc sărbătoarea satului Urca, a fost lansată cartea Jocul la Șură. Titlul nu este ales întâmplător, ci reprezintă denumirea sărbătorii. Cartea a fost scrisă de profesorul Valentin Vișinescu și cuprinde descrierea activității culturale a comunei în ultimii 50 de ani și în special a formației de dansuri tradiționale. Tot atunci a fost inaugurată și o capelă de care se pot folosi locuitorii satului Urca. Investiţia este justificată, spune domnul primar, oferindu-ne exemplu capela din satul Viişoara care şi-a dovedit utilitatea în cei cinci ani de existenţă.

Viisoara Biserica ortodoxa

Trăgând o concluzie putem spune că viața în satul clujean este într-un continuu forfot, mereu se investește și se muncește. Suntem convinși că peste 2 ani, atunci când se vor aniversa cei 700 de ani de la atestarea documentară, vă vom putea prezenta o comună cu mai multe investiții și realizări.

Ion BANU, Loredana Larissa SOFRON

  • Publicat în Sate

Ecoricinus. Prima asociație națională a cultivatorilor de ricin

Anul trecut întâlneam un fermier din Cluj, Ioan Conț, care experimenta de câțiva ani cultivarea ricinului. Concluzia discuției de atunci a fost că această plantă merită atenție, pentru că uleiul obținut din semințele sale are peste 700 de întrebuințări, în consecință există posibilitatea valorificării lui pe mai multe nișe. În România nu există însă unități de procesare a semințelor de ricin, iar cultivatorii sunt pe cont propriu în ceea ce privește valorificarea producției. Până acum, dl Conț a trecut pe lista sa de priorități înființarea unei asociații a cultivatorilor de ricin și mai apoi construirea unei fabrici pentru obținerea uleiului de ricin. Asociația există deja, însă fabrica de procesare este încă la nivel de teorie.

Primul an va fi unul de testare

Ioan Conț a testat în ultimii 4-5 ani cultivarea ricinului, a reușit să creeze un soi nou și s-a convins în tot acest răstimp de rentabilitatea unei astfel de culturi. Mărturisește că, fiind totuși vorba despre o plantă aflată la periferia preocupărilor agriculturii, este imposibil pentru cultivatorii de ricin să dezvolte individual o afacere cu impact. În contextul acesta și-a propus să creeze o structură organizată. Așadar, la mijlocul lunii iunie a constituit prima asociație națională a cultivatorilor de ricin, Ecoricinus. O lună mai târziu aceasta a primit și temeiul legal. În momentul de față, la mai puțin de patru luni de la înființare, are deja 60 de membri, iar până la sfârșitul anului acesta, spune președintele ei, Ioan Conț, numărul lor va crește până la 100.

„Înființarea asociației Ecoricinus a fost necesară pentru că un singur producător nu poate dezvolta o cultură de ricin la un nivel foarte mare, așa cum o pot face împreună mai mulți fermieri. Ideea înființării acestei asociații a fost primită extraordinar la nivel național, practic cei care au aderat m-au căutat ei pe mine. A fost o reușită. În primele discuții pe care le-am avut cu aceștia le-am sugerat să cultive acum 20 de arii cu ricin. Am stabilit că anul acesta este unul de testare. În acest stadiu incipient producția estimată este de 300 kg pentru fiecare cultivator. De la anul sperăm să cultivăm fiecare un hectar, ceea ce ar însemna o producție de două tone.“

Primul obiectiv al asociației Ecoricinus este acela de a dezvolta această cultură în România și de a produce aici o parte din uleiul de ricin care este importat în prezent din țări precum India și China. Astfel asociația va avea printre atribuții achiziționarea semințelor de ricin pentru înființarea culturilor membrilor săi și apoi procesarea uleiului. Alte avantaje ale apartenenței la asociație vor fi asistența oferită și know-how-ul. Urmează să fie înființată și o societate comercială pe acțiuni care îi va avea acționari pe membrii asociației.

Europa de Vest, interesată de uleiul de ricin românesc

Pentru dezvoltarea segmentului de procesare în cadrul asociației Ecoricinus se lucrează la proiectul unei unități unde din semințele de ricin să se obțină ulei. Momentan totul este la nivel de teorie, dar se are în vedere inaugurarea acestei unități de procesare fie undeva în Cluj, fie la Geaca. Practic, această unitate va fi o fabrică cu presă de ulei și linie de îmbuteliere – cu posibilitatea de a îmbutelia de la 20 ml până la 250 ml. Dacă proiectul va fi finalizat, aceasta va fi prima unitate de procesare a semințelor de ricin în ulei. În momentul de față nu s-au găsit fonduri pentru implementarea lui, dar dl Conț spune că nu exclude accesarea fondurilor europene pentru concretizarea lui. Deși deocamdată nu au fost făcute calcule care să releve valoarea exactă a proiectului, președintele asociației spune că o presă de presat la rece sub azot costă aproximativ 35.000 de euro, iar linia de îmbuteliere costă aproximativ 60.000 de euro. În plus, fabrica va trebui să aibă propriul laborator specializat unde să se facă analize uleiului de ricin. Per total, costurile ar putea ajunge până la 200.000 de euro.

Deși proiectul fabricii este schițat doar pe hârtie, dl Conț spune că există deja discuții cu parteneri din Europa de Vest, precum Suedia, Danemarca, Norvegia, Anglia pentru achiziționarea uleiului de ricin românesc. În țară nu s-a stabilit până în momentul de față un parteneriat concret, deși există tatonări în acest sens. Ioan Conț spune că nu s-a gândit încă la un preț de valorificare pentru uleiul de ricin deoarece „este imposibil să stabilești ceva înainte de a vedea ce costuri de producție sunt“. Nu exclude însă posibilitatea ca prețul solicitat să fie mai mare decât în cazul uleiului importat, dar menționează că și calitatea va fi net superioară.

cultura ricinului

„Solul nostru este fertil, iar culturile de ricin merg foarte bine. Spre deosebire de soiurile cu o singură inflorescență cultivate în alte țări și care ajung la 1,20 m, ricinul românesc crește până la 2,50 m și are patru inflorescențe. Singura problemă o constituie frigul din primăvară sau bruma de toamnă timpurie. În acest sens am discutat cu cei de la Stațiunea de Cercetare Agricolă Teleorman pentru a găsi un soi de ricin care să aibă o perioadă de vegetație mai scurtă. În prezent cultiv patru soiuri de ricin, și anume Teleorman, Vlașca, Ricin roșu de ornament și un soi pe care l-am obținut în urma experimentelor mele și de care sunt foarte mulțumit.“ – Ioan Conț

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 18, 16-30 septembrie 2016 – pag. 18-19

România găzduiește Forumul Internațional pentru Suveranitate Alimentară

Asociația Eco Ruralis organizează Forumului Nyéléni Europa pentru Suveranitate Alimentară în perioada 26 și 30 octombrie 2016 la Cluj-Napoca. Evenimentul reprezintă cea mai amplă reuniune pentru cooperare și strategie în alimentație și agricultură a asociațiilor de țărani și susținătorilor agriculturii țărănești din peste 42 de țări din Europa geografică și Asia Centrală.

Forumul va reuni în Cluj-Napoca peste 600 de participanți - delegații naționale constituite din țărani/țărănci, pescari, ciobani, apicultori, comunități indigene, consumatori, organizații ale societății civile pentru protecția mediului / drepturile omului / solidaritate / justiție, muncitori în agricultură și industria alimentară, cercetători și jurnaliști din țări precum Franța, Germania, Olanda, Italia, Suedia, Spania, Ungaria, Serbia, Belarus, Estonia, Armenia, Kosovo, Rusia, Turcia, Georgia, Tajikistan etc.

În România, delegația națională va fi formată de către Asociația Eco Ruralis împreună cu partenerii săi locali, Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești - ASAT și Asociația Mai Bine și va include țărani, organizații ale societății civile, grupuri de consumatori, reprezentanți ai mediului academic, încurajând participarea femeilor și a tinerilor. În timpul Forumului, delegația României va prezenta viziunea asupra suveranității alimentare, creată în urma unui proces consultativ condus de Eco Ruralis la nivel național, prin: șase consultări publice pe tema hranei și agriculturii, un chestionar derulat în mediul online, precum și printr-un sondaj național de tip OMNIBUS. Procesul consultativ a fost inițiat în luna aprilie, în București și a continuat în Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, comuna Sâncraiu, urmând a se încheia în luna septembrie cu un eveniment în comuna Hosman, județul Sibiu.  

Forumul își propune să reprezinte un cadru pentru schimbul de bune practici și experiențe din cadrul mișcării europene, pentru reflecție asupra conceptului de suveranitate alimentară, precum și pentru extinderea și consolidarea mișcării în regiune și a acțiunilor sale la nivel politic.

Pe parcursul celor cinci zile, programul va fi structurat în sesiuni plenare și tematice, abordând următoarele cinci axe tematice, esențiale pentru îndeplinirea suveranității alimentare în Europa:

  • Producție a hranei: schimbarea modului de producție și consum ale hranei;
  • Distribuție a hranei: schimbarea modului de distribuție a hranei;
  • Muncitori agricoli: echitatea muncii și îmbunătățirea condițiilor sociale în sectoarele agricol și alimentar;
  • Resurse naturale: revendicarea dreptului la resurse naturale și patrimoniu natural comun;
  • Politici publice: schimbarea politicilor publice care guvernează sistemele agro-alimentare.

Forumul va include o piață agroalimentară volantă zilnică, deschisă publicului larg, la care vor participa familii de țărani producători și artizani din regiunea Clujului. Seara vor avea loc activități culturale, precum și proiecții de filme pe tema hranei și agriculturii. Pe lângă programul oficial, vor avea loc vizite de teren în sate din județele Cluj și Alba.

  • Publicat în Social

Fermierii interesați de Angus sunt așteptați la Agraria

 

Asociația Aberdeen Angus România organizează în cadrul ediției de anul acesta a târgului Agraria desfășurat la Jucu, județul Cluj în perioada 21-24 aprilie 2016 un eveniment special dedicat fermierilor de bovine de carne din România. Sub titlul „Angus din România, pentru întreaga Europă“, evenimentul își propune să ofere soluții pentru fermierii români interesați de bovina de carne: genetică, reproducție, îngrășare și carne de vită de calitate.

Timp de 3 ore în data de 22 aprilie a.c, de la ora 10.30 vor avea loc discursuri, prezentări de specialitate, show de bovine de carne, prezentări de bovine Angus în ring, realizări de cântăriri și bonitări, informări despre Controlul Oficial al Producției și Registru Genealogic. Cei prezenți vor avea parte de un seminar practic unde se vor oferi răspunsuri la multe dintre întrebările și problemele care apar în creșterea bovinelor de carne, precum și clarificări privind controlul oficial al producției și registrul genealogic la rasa de carne.

În concluzie, informări despre cum putem avea o fermă de bovine de carne de succes și cum se alege un taur cu calități de reproducător deosebite.

În plus, pentru iubitorii de bovine de carne organizatorii au pregătit și un concurs. Cine știe să aprecieze greutatea masculului Angus finisat pentru abatorizare – una din vedetele show-ului de bovine va primi un cadou surpriză.

Educaţie artistică în vârf de munte

Satul Mărişel din Apuseni, judeţul Cluj, pare că mă atrage ca un magnet în ultima vreme. Deşi locaţia nu abundă în evenimente spectaculoase, oamenii acestor locuri m-au făcut să revin a treia oară în doar câteva luni. De data acesta, la invitaţia pictoriţei Monica Vaupre Damian, un suflet de aur, am parcurs 600 km şi am urcat la 1.200 m altitudine pentru a vedea lucrările unor copii iniţiaţi în arta frumosului.

Dragostea pentru artă, natură, oameni şi bucuria de a împărtăşi acest sentiment cu semenii au făcut-o pe Monica Vaupre Damian să-şi dedice timpul, energia şi inima copiilor din Mărişel, satul în care artista este de 30 de ani „un fel de musafir permanent“, după cum susţine chiar dumneaei. De doi ani, în fiecare vacanţă de vară elevii claselor I-VIII participă gratuit la un atelier de creaţie pentru a descoperi tainele picturii. „Acum doi ani am avut o primă încercare, am lucrat cu 12 copii pentru un concurs internaţional numit „Hai spune-mi o poveste“, iar eu mi-am permis ca, pe lângă poveste, să şi ilustrez. În felul acesta au fost realizate 30 de tablouri pe sticlă şi 20 pe pânză. La ora actuală lucrările se plimbă prin Europa, expoziţia colectivă a copiilor fiind admirată la Paris şi în alte oraşe euro­pene. Concursul ţine 4 ani, iar după acest interval se va şti care este ţara câştigătoare“, spune Monica Vaupre Damian. De menţionat că România este reprezentată de lucrările copiilor din Mărişel în competiţia cu ţări precum Moldova, Belgia, Olanda, Franţa şi Italia.

Răbdarea şi dedicarea cu care Monica Vaupre Damian a cultivat frumosul în inimile acestor copii le-a dat încrederea şi dorinţa de a învăţa noi tehnici în pictură. „Am văzut cu câtă încântare lucrează copiii, aşa că am decis ca anul acesta să reeditez, tot sub formă de voluntariat, acest atelier de lucru. De data aceasta au venit 35 de copii de vârste diferite şi am încercat să abordez o tehnică nouă – pictura pe lemn, pe lângă lucrările realizate pe pânză şi sticlă. După acest curs copiii au prins curajul de a lucra pe alt material decât hârtia. La început au avut mari reţineri, dar materialele noi i-au cucerit. La finalul celor două săptămâni de lucru am organizat cu copiii un vernisaj“, afirmă Monica Vaupre Damian.

Un eveniment emoţionant pentru mine, pentru că, sosind mai devreme, am avut ocazia să-i cunosc pe copii şi să le surprind nerăbdarea cu care voiau să-şi expună lucrările. Îmbrăcaţi în costume populare imaculate, scrobite, cu flori în mână copiii se apropiau rând pe rând de căsuţa mică din lemn a Muzeului Satului din Mărişel. Deşi programată şi anunţată cu mult înainte, manifestarea la care ar fi trebuit să participe toată suflarea Mărişelului a fost onorată doar de câţiva părinţi, mici grupuri de localnici veniţi să se adăpostească de ploaia vijelioasă pornită pe neaşteptate şi participanţi surpriză – străini veniţi din Franţa, ajunşi din întâmplare într-un moment intim dedicat satului. „Este primul eveniment de acest gen din Mărişel şi nu mi se pare în regulă să nu fie nimeni din partea primăriei, din partea asociaţiilor, din partea satului întreg“, declara cu of mentora copiilor la finalul expoziţiei.

Chiar şi în aceste condiţii, fără participarea oamenilor importanţi ai locului, probabil nesensibilizaţi de acţiunea copiilor, cele peste 30 de lucrări au cunoscut pentru câteva momente gloria expunerii unui vernisaj local. „Ştiu că îi iubiţi, că încercaţi să le daţi tot ce este mai bun, dar nu uitaţi ca, pe lângă mâncare, haine, să le daţi şi dragoste de sat, de natură, de Dumnezeu, de tot ce este în jurul lor, pentru că ştiu să aprecieze. În două săptămâni aceşti copii au făcut nişte lucrări extraordinare care mă fac să spun că sunt nu talentaţi, ci foarte talentaţi. Aveţi un sat minunat pe care Dumnezeu ni l-a dat să-l iubim, nu să-l batjocorim, iar tinerii aceştia trebuie crescuţi cu iubire pentru sat, nu pentru Cluj, nu pentru Franţa, Spania sau alte ţări“, a fost mesajul artistei Monica Vaupre Damian la vernisajul copiilor din Mărişel. Uşor neîncrezători în talentul copiilor vârstnicii satului au vrut să afle din gura pictoriţei cum le apreciază odraslele. „Pot să-i împart în două categorii: unii foarte talentaţi nativ, dar cu care trebuie lucrat în continuare, şi cei care au doar spontaneitatea aceea copilărească, specifică vârstei lor“, a fost răspunsul doamnei Monica Vaupre Damian.

Deşi toate materialele necesare, de la pensule până la vopsele, soluţii şi pânze sunt asigurate din fonduri proprii de pictoriţă, aceasta îşi propune ca şi anul viitor să lucreze cu copiii satului. „Vreau să-i ajut să realizeze nişte lucrări bine făcute şi să putem organiza adevărate expoziţii cu care să mergem la Muzeul Ţăranului din Cluj. După vernisaj mulţi dintre părinţi au spus că sunt dispuşi să contribuie la educaţia artistică a copiilor lor. Au devenit conştienţi de perspectivele pe care le pot avea copiii deprinzând anumite abilităţi. Pe lângă comitetul de părinţi din şcoală, ne propunem să formăm o asociaţie a părinţilor din Mărişel care să se ocupe de educarea lor extraşcolară, pentru formarea unui viitor. Totul ar putea lua o turnură realmente practică în viitor pentru ei“, susţine iniţiatoarea cursurilor de pictură.

Dacă autorităţile ar înţelege perspectivele oferite copiilor de această educaţie artistică Mărişelul ar putea deveni într-o bună zi recunoscut pentru taberele de pictură pe lemn, pe scoarţă sau pentru crestăturile în lemn care ar putea atrage tineri şi din alte localităţi sau pentru atelierele de lucru şi formare profesională a viitorilor artişti populari. Pentru toate aceste demersuri însă este nevoie de un sprijin minim – „nişte stâlpi, un acoperiş şi un robinet de apă“, o problemă pe care edilul localităţii suntem convinşi că o va rezolva.

Izvorul de inspiraţie artistică al doamnei Monica Vaupre Damian a fost alimentat încă de la vârsta de 11 ani de o activitate intensă de creaţie. După ce a urmat şcoala de artă populară secţia pictură şi Institutul de Arte Plastice la Cluj şi Bucureşti artista şi-a expus lucrările mai întâi în ţară la expoziţiile judeţene, apoi, după 1989, în Italia, Franţa, Germania, Canada. „I-am cucerit pe străini atât cromatic, cât şi tematic abordând teme româneşti din pictura naivă de exemplu, din iconografia românească. Simbolistica este stilul cu care am demarat şi pe care l-am păstrat“, ne-a spus în final Monica Vaupre Damian.

Patricia Alexandra Pop

Cluj: Miere, polen crud, uleiuri rafinate la rece şi sucuri naturale, la Târgul 'Pentru un viitor Sănătos'

Peste 80 de expozanţi din toată ţara îşi prezintă produsele la Târgul ''Pentru un Viitor Sănătos'' de la Expo Transilvania din Cluj-Napoca, vizitatorii fiind interesaţi de miere, polen crud, uleiuri rafinate la rece şi sucuri naturale.
La standul Casei Bio se poate cumpăra polen crud, pe care amfitrionii îl recomandă "în primul rând cumpărătorilor".

"Polenul crud are o valoare inestimabilă. Conţine aminoacizi, mai mult decât procentul din ouă, carne şi lactate şi asigură cantitatea de minerale necesară pentru organism. Avem la stand produse cu propolis, miere şi polen. Apoi spray pentru inflamaţiile în gât, cremă de uz extern cu venin de albine, lumânări medicinale cu propolis, sirop de cătină şi de ghimbir cu miere, fără zahăr - care este o otravă pentru organism", a declarat, duminică, pentru AGERPRES Alina Varadi.

Ea atrage atenţia că la raioanele cu produse "bio" din magazine se vând multe sortimente care nu au nimic în comun cu atributul de "bio", iar înainte de a le cumpăra, consumatorii trebuie să citească atent ce scrie pe etichete.
"Casa Bio din Cluj-Napoca încearcă să aducă pentru consumatori ceea ce le este necesar pentru a fi sănătoşi şi a se hrăni corect. Noi scoatem din coşul de cumpărături ceea ce ştim că nu are voie să consume unul sau altul dintre clienţii noştri. Ne dorim ca adulţii şi copiii să fie sănătoşi prin consumul corect de alimente", a explicat Alina Varadi. În opinia sa, Casa Bio "este un concept şi nu un magazin", cu un stil de viaţă sănătos, care previne bolile prin hrana naturală, de calitate.

La unul dintre standuri, vizitatorii pot cumpăra uleiuri comestibile obţinute prin presare la rece, din dovleac, in, nuci, susan, cânepă sau sâmburi de caise.
"Uleiul de dovleac este bun pentru ficat şi rinichi. Cele de in şi cânepă sunt indicate în cure de detoxifiere şi în constipaţie. Cânepa are multe proprietăţi, fiind şi anticancerigenă, la fel şi sâmburii de caise. Susanul stabilizează calciul în organism. Uleiul de nucă este un protector cardiac şi cu efect anticolesterol. Are Omega 3 şi 6. Uleiul de mac este bun când avem insomnii, iar cel de migdale ne protejează pielea de razele soarelui, la plajă", spune Camelia Rac de la "Carmita Classic" din Alba-Iulia.

Vizitatorii târgului sunt invitaţi, la standul companiei "Tremont Dobre şi Fii" din Băicoi (Prahova), să cumpere sirop ecologic de zmeură, de afine, de coarne şi de cătină, cu miere de salcâm. De asemenea, vinul de cătină îmbie publicul "la o degustare cu sănătate".

Producătorul Simule Petru, din localitatea Solomon (Sălaj), a venit la târg cu sucuri naturale de cătină, struguri şi mere.

"Sunt sucuri fără zahăr şi conservanţi, îndulcite cu miere de albine. Avem şi magiun de măceşe, bun de tot. Poftiţi de gustaţi! Eu cred că încet-încet, populaţia va ajunge să aprecieze astfel de produse naturale, în loc să consume Coca-Cola sau alte băuturi zise 'din fructe', cu coloranţi sintetici dăunători sănătăţii. Cătina nu a fost tratată niciodată cu pesticide", spune, cu mândrie, Simule Petru, adăugând că a început afacerea cu suc de cătină, ca persoană fizică autorizată, în urmă cu un deceniu, iar cea cu fructe de pădure - în urmă cu doi ani.

"Este nefiresc ca fructele de pădure din România să fie exportate în Germania, de unde să se întoarcă în ţară prelucrate, cu conservanţi şi cu termen de valabilitate de doi ani. Sucul de Solomon are termen de valabilitate de o lună, tocmai pentru că nu are conservanţi şi este cu miere naturală", a explicat pentru AGERPRES Simule Petru.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS