Campylobacterioza ovină sau avortul campylobacterian este o boală infecţioasă cu evoluție enzootică ce afectează oile gestante. Este produsă de Campylobacter fetus subspecia fetus și se manifestă clinic prin avorturi în ultima perioadă de gestație şi fătări de produşi neviabili.

Caracterele epidemiologice

Boala a fost semnalată la ovine şi, mai rar, la caprine. Ovinele sănătoase sunt purtătoare de Campylobacter fetus, într-o anumită proporţie, în tubul digestiv. Bacteriile eliminate prin fecale de animalele purtătoare asimptomatic sunt preluate, prin ingestie, de animalele sănătoase. Boala afectează atât masculii, cât și femelele, nefiind, însă, o boală ce se transmite prin montă. Morbiditatea în cazul infestării cu această boală este în mod obişnuit de 20-25%, dar poate ajunge şi la 50-60%.

Semnele clinice

Perioada de incubaţie este cuprinsă între una şi trei săptămâni. Ca manifestări clinice se remarcă lipsa poftei de mâncare, decubit lateral, inflamarea și înroșirea vulvei ce prezintă o secreție mucoasă sau mucosanguinolentă. Avortul se produce în ultimele 8 săptămâni de gestație. Uneori, poate fi urmat de scurgeri vulvare și complicat cu infecții ale mucoasei uterine sau chiar cu moartea animalului, dar astfel de cazuri sunt foarte rare. La ovinele care au avortat gestaţia şi fătările următoare decurg, de regulă, normal. În general, boala afectează 10-20% din oile gestante.

Tabloul morfopatologic

La necropsie se constată leziuni specifice ale avortonului – zone necrotice hepatice de 1-3 cm, edeme și lichid serohemoragic în cavități. La adulţi se remarcă inflamarea uterului, iar placenta prezintă cotiledoane necrotice și edem intercotiledonar. Confirmarea diagnosticului se face prin examen de laborator bacteriologic.

Ca probe pentru examenul de laborator se trimit avortoni şi porţiuni din placentă. În laborator se execută frotiuri din stomacul, din ficatul, din vezica biliară sau din intestinul avortonilor, precum şi din cotiledoanele placentare. Cu ajutorul examenului bacteriologic se va face diagnostic diferenţial faţă de alte avorturi bacteriene, precum sunt Chlamydia, Salmonella sau Listeria.

Tratament

La animalele care au avortat se recurge la administrarea de antibiotice. Putem utiliza cu rezultate foarte bune Eritromicină 10% soluție injectabilă, Pandrom, Oxitetraciclină 10% soluție injectabilă, timp de 3-5 zile.

Boala prezintă risc și pentru om deoarece produce un sindrom digestiv asemănător unei crize de apendicită. La femeile însărcinate provoacă avort și motrinatalitate (sindrom de meningoencefalită), iar la persoanele cu sistem imunitar afectat, septicemie.

Dr. Gabriela BĂNCILĂ

Romvac Company SA