Interesele micilor fermieri în faţa autorităţilor vor fi susţinute de acum înainte de Confederaţia Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR), organizaţie la care au aderat deja 10 organizaţii reprezentând micii fermieri şi gospodăriile ţărăneşti din întreaga ţară. CATAR va reprezenta peste trei milioane de oameni în faţa autorităţilor, după cum susţine conducerea acesteia.
Confederaţia a fost înfiinţată în decembrie 2012. Ideea a fost crearea unui for reprezentativ pentru gospodăriile ţărăneşti şi fermele mici în cadrul Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală (RNDR), mai ales că „de cele mai multe ori, deşi erau membre LAPAR şi FNPAR, interesele acestor asociaţii n-au coincis cu cele ale marilor fermieri“, spune Csaba Sebestyen, preşedintele Asociaţiei Agricultorilor Maghiari din România.
Dacă acum confederaţia are 10 asociaţii membre, pentru perioada următoare scopul este extinderea reţelei la nivelul întregii ţări, astfel încât să existe reprezentanţi în fiecare judeţ, dar şi în Camerele Agricole locale.
Printre acţiunile imediate anunţate de CATAR se numără elaborarea unui set concret de propuneri care să fie înaintate autorităţilor, printre care se numără includerea de măsuri specifice de finanţare în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014 – 2020, pentru tinerii fermieri şi agricultura din zona de munte.
Micii fermieri resping impozitarea pe norma de venit
„Dacă nu ne adunăm, nu avem nicio şansă“, spune Tiberiu Ştef, reprezentantul asociaţiei Agrom Ro din Sângeorgiu de Mureş, care îşi manifestă dezaprobarea faţă de intenţia Ministerului Agriculturii de a impozita agricultorii persoane fizice care au mai mult de două vaci.
Nici Ioan Moraru, reprezentantul Federaţiei Agricultorilor de Munte „Dorna“, nu este de acord cu impozitul, mai ales că nu era momentul să fie introdusă această taxă în plus. El consideră că măsura va avea un impact negativ asupra activităţii fermierilor din zona de munte.
„Dacă mica gospodărie de munte cu 3-5 animale se desfiinţează, impactul va fi catastrofal asupra economiei de munte şi a bugetului de stat. Mica gospodărie contribuie la păstrarea biodiversităţii, la menţinerea tradiţiilor“, susţine Moraru.
Şi Csaba Sebestyen este revoltat de acest impozit, despre care spune că ar trebui nu să fie redus, ci desfiinţat şi stabilit un impozit în funcţie de cât vinde fiecare.
„Trebuie impozitaţi sămsăraşii, de aici trebuie să înceapă impozitul în agricultură, şi nu de la ţărani“, susţine Csaba. Tot el declară că fermele mici ar putea să dezvolte proiecte pe energie verde, cu condiţia să aibă susţinerea din partea statului.
Ceea ce lipseşte fermierului român este încrederea în forţele proprii, în resursele pe care le are la dispoziţie, este de părere Aurelian Cozma, membru al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Valea Someşului din judeţul Sălaj.
„Se duce un adevărat război împotriva ţăranilor pe mai multe fronturi: industrializarea, procesatorii care nu lasă loc pe piaţă micilor fermieri. În plus, în strategia Ministerului Agriculturii de astăzi nu există tânărul fermier“, susţine Cozma.
Membrii CATAR s-au mai plâns de lipsa proiectelor şi a granturilor pentru mica gospodărie, dar şi a unui subprogram prin PNDR pentru zona de munte.
Problemele micilor gospodării rurale
Departe de a copia modelele occidentale moderne care consideră că mica gospodărie ţărănească trebuie să dispară, CATAR susţine că fermele mici au un deosebit potenţial de dezvoltare agricolă, turistică, socială, culturală şi economică.
„Suntem ferm convinşi că civilizaţia rurală vie a României este o resursă naturală strategică a statului şi ar trebui recunoscută ca atare în cadrul Acordului de Parteneriat între Comisia Europeană şi Guvernul României“, spune Bogdan Buzescu, preşedintele CATAR. România este unică în Europa prin faptul că deţine cea mai mare civilizaţie rurală vie din Uniunea Europeană. Aceasta este reprezentată de sutele de mii de gospodării ţărăneşti şi ferme mici, care practică o agricultură mai prietenoasă cu mediul, păstrează tradiţii şi meşteşuguri, contribuind şi la ocuparea unui număr important de români. Din păcate, produsele gospodăriilor ţărăneşti – apreciate ca mult mai gustoase şi mai sănătoase – nu ajung pe piaţă, pentru că acestea realizează cantităţi prea mici şi nu sunt unite în asociaţii care să le permită o mai bună valorificare a producţiei, susţin membrii CATAR. Însă acest lucru s-ar putea schimba, dacă autorităţile vor sprijini în anii care urmează finanţarea lanţurilor scurte alimentare, posibilitate prevăzută în noua Politică Agricolă Comună, întreprinsă de comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş.
Cine sunt membrii
Cele zece organizaţii fondatoare ale CATAR sunt Federaţia Agricultorilor de Munte „Dorna“, Asociaţia AGROM-RO, Asociaţia Producătorilor Agricoli Galaţi, Asociaţia Agricultorilor Maghiari din România, Fundaţia ADEPT Transilvania, Asociaţia Fermierilor din România, Asociaţia Tinerilor Fermieri din Olt, Fundaţia AGAPIS, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ADI Valea Someşului, Federaţia Agricultorilor „Fermierul“.
Ioana Guţe
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.9, 1-15 MAI 2013