Lumea satului 750x100

update 26 Oct 2020

Cum a rămas Teleormanul de... căruță


  • Suprafață: 5.790 kmp, locul 19 la nivel național
  • Populație rezidentă: 334,143 de locuitori
  • Populație după domiciliu: 365.976 de locuitori
  • PIB 2019: 10.229 mil. lei, locul 32 între județe și 33, cu București
  • PIB/cap de locuitor: 6.527 euro, locul 38 în România, 39, cu București
  • Suprafața agricolă: 499.175 ha, din care arabil – 454.980 hectare

Dacă ne uităm la un indicator, PIB-ul pe cap de locuitor (6.527 de euro, locul 38 între județele României, 39, dacă includem și Bucureștiul), am înțelege dintru început de ce Teleormanul figurează în topul celor mai sărace și nedezvoltate județe din țară. Astăzi vom vedea că, deși a avut suficiente instrumente financiare pentru investiții, zona n-a profitat de oportunități și a rămas în urmă din multe puncte de vedere.

În strategia de dezvoltare – și aceasta este atipică; dacă toate județele au astfel de planuri suprapuse exercițiului financiar european, respectiv 2007-2013 și 2014-2020, autoritățile teleormănene au făcut notă separată, întocmind un program pentru perioada 2010-2020 – se recunosc deschis anumite dezavantaje pe care le are zona: resurse naturale limitate, defrișarea masivă a zonelor împădurite, lichidarea celor mai mari capacități industriale, potențial turistic la Dunăre nefructificat etc. Ca avantaje sunt citate fertilitatea ridicată a solului, care face din județ una dintre principalele forțe cerealiere din România, prezența a 170 de iazuri, peste 50% dintre acestea fiind folosite pentru piscicultură, zăcăminte de țiței și gaze naturale în zona nord-estică, în perimetrul Videle-Olteni-Poieni-Siliștea Nouă.

Locul 33 în țară, ca PIB general

Administrativ, județul Teleorman este organizat în 3 municipii (Alexandria, Turnu Măgurele și Roșiorii de Vede), 2 orașe (Zimnicea și Videle, ultimul având atașat și un sat) și 92 de comune, cu 230 de sate. Orașul Videle, în afară de faptul că are în componență un sat, dispune de alte cartiere care își păstrează caracteristicile unor localități rurale. Cu referire la comune, 51 au până în 4.000 de locuitori, 25 numără între 4.000 și 6.000 de locuitori și numai 7 au peste 6.000 de locuitori. Cele mai mari comune sunt Orbeasca – 8.750 de locuitori, Peretu – 8.430 de locuitori, Botoroaga – 7.285 de locuitori și Lunca – 7.076 de locuitori. Majoritatea satelor au profil predominant agricol. Doar patru dintre ele sunt centre extractive (Poeni, Siliștea, Talpa și Cosmești) și opt au profil mixt, agroindustrial (Poroschia, Brânceni, Drăgănești Vlașca, Piatra, Nanov, 0lteni, Smârdioasa, Țigănești). Industria, grupată în centrele urbane, mai are câteva unități: o fabrică de rulmenți, un combinat chimic, un producător de țevi, o fabrică de motoare electrice și extracție de gaz/petrol. Toate aceste activități au generat, în 2019, un Produs Intern Brut de 10.229 mil. lei, sumă care plasează județul pe locul 32 în țară (33, dacă în clasament introducem și Bucureștiul).

Infrastructura de utilități, la pământ

Județul Teleorman are 1.560 km de drumuri, din care 413 km de drumuri naționale, 821 km de drumuri județene și 326 km de drumuri comunale. Potrivit bazei de date a Institutului Național de Statistică, 1.166 km de șosele, ceea ce reprezintă 74,74% din total, sunt modernizate (120 km cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară). Diferența înseamnă drumuri din pietriș (140 km) și din pământ (134 km)! La acestea se adaugă 365 km de străzi orășenești, din care 242 km modernizate (66,30%). Dacă în privința drumurilor să zicem că situația nu este foarte rea – deși de neacceptat pentru zona geografică și secolul în care trăim – în ceea ce privește utilitățile, lucrurile nu stau bine absolut deloc, ca să nu spunem altfel, adică dezastru total:

  • alimentarea cu apă: 1.323,2 km de rețea în 5 orașe și 44 de comune, grad de acoperire – 50,51%;
  • canalizare: 277,3 km, în 5 orașe și 7 comune, grad de acoperire – 12,37%;
  • alimentarea cu gaze naturale: 270,2 km de rețea, în 5 orașe și 3 comune, grad de acoperire – 8,2%.

Dacă sistemul de canalizare necesită proceduri mai greoaie, în privința alimentării cu apă și gaze se ridică o întrebare: să ai 170 de iazuri, plus Dunărea la dispoziție, să ai zăcăminte de gaze pe teritoriul administrativ și să nu profiți de aceste oportunități, cum se numeşte?

Dezinteres pentru fondurile europene

Veți spune probabil că autoritățile nu au dispus de resurse. Eronat! Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, etapa a II-a, județul Teleorman a primit a doua cea mai mare sumă din țară, respectiv 875,5 milioane de lei! Pe de altă parte, prin Programul Operațional Regional, în regiunea Sud Muntenia, din care face parte și Teleormanul, a fost pusă la dispoziție suma de 898,49 milioane de euro (10,71% din alocarea națională). La sfârșitul anului trecut, ADR Sud-Muntenia arăta că, prin numărul de proiecte depuse sau semnate, entitățile economice și publice din cele 7 județe (Călărași, Ialomița, Giurgiu, Teleorman, Argeș, Dâmbovița și Prahova) ar fi cam epuizat sumele disponibile prin POR. Dar... Ei bine, exact județul Teleorman a utilizat modest acest instrument financiar, depunând cereri de finanțare pentru doar 73 de proiecte! Fără comentarii, nu?

Agricultura, singurul sector în care Teleormanul excelează

Cum afirmam la începutul acestui articol, zona Teleormanului are unele dintre cele mai bune soluri din țară, avantaj pe care fermierii l-au exploatat cum se cuvine. Județul figurează în topul celor mai mari producători de cereale din țară, după Timiș, Constanța, Călărași, Brăila, Dolj și Arad. De asemenea, în privința producției de legume, Teleorman se situează într-un TOP 15, după Dâmbovița, Galați, Dolj, Arad, Timiș, Ialomița, Vaslui, Buzău, Botoșani, Suceava, Alba, Mureș, Cluj și Satu Mare.

Maria BOGDAN

ADR Sud Muntenia - 20 de ani de dezvoltare regională

Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia a organizat, deunăzi vreme, o festivitate care a marcat împlinirea a 20 de ani de la înființarea structurii regionale, al cărei scop principal este cel de organism intermediar pentru derularea unor programe europene. Cu această ocazie au fost tipărite broșuri inclusiv pentru cele șapte județe arondate zonei, denumite „20 de ani de dezvoltare regională Sud-Muntenia“.

În cei 20 de ani de existență, din care 11 din postura unei țări care este membră a Uniunii Europene, prin intermediul agenției, cele 7 județe din componența ADR au derulat 1.688 de proiecte, în valoare totală de 1,47 miliarde de euro (o medie de 73 de milioane de euro/an) și o valoare solicitată de 1,046 miliarde de euro (o medie de 52,3 milioane de euro/an). Cele mai multe proiecte provin din județul Argeș, iar cele mai puține au fost accesate de autoritățile și firmele din Teleorman. Cele mai mici valori ale investițiilor sunt înregistrate în Giurgiu, deși județul a depus mai multe proiecte decât ultimele clasate, respectiv Teleorman (104) și Ialomița (128). Proiectele au asigurat un număr important de investiții: 82 de clădiri construite, 389 de clădiri modernizate, 384 km de drumuri modernizate și 135 km de străzi orășenești reabilitate, 8 rețele de iluminat, 994 de IMM-uri sprijinite, 19 clădiri istorice reabilitate, 28 ha amenajate ca spații verzi, 961 de gospodării reabilitate termic etc.

Maria Bogdan

  • Publicat în Sate
Abonează-te la acest feed RSS