Lumea satului 750x100

update 28 Oct 2020

O producție ridicată începe cu o fertilizare adecvată

Toată agricultura României se află într-o situație fără precedent. În primul rând, ne confruntăm cu virusul SARS COV-2, problemă generală la nivel mondial, iar în al doilea rând, o mare parte dintre fermierii români s-au confruntat cu o secetă nemaiîntâlnită din 1946-1947.

Fermierii sunt obișnuiți cu provocări agresive, dar responsabilitatea noastră, a tuturor, este să ne îndreptăm atenția către o agricultură adaptată acestor condiții, care sunt din ce în ce mai dificile. Ne aflăm în plină campanie de semănat cerealele păioase și acum este momentul să abordăm o altă strategie pentru o siguranță mai mare a recoltelor din 2021. Prin utilizarea tehnologiilor clasice, o mare parte din fermieri au înțeles că acestea nu se adaptează actualelor schimbări climatice și, astfel, nivelul producțiilor este scăzut.

La începutul unui nou an agricol este momentul să alegem inteligent fertilizarea adecvată. O hrană echilibrată pentru plante este similară cu nutriția omului. Atunci când ne hrănim corespunzător și echilibrat, organismul uman, dar și plantele, beneficiază de o stare excelentă. Nutriția echilibrată se realizează în concordanță cu necesarul plantelor. Surplusul de fertilizanți înseamnă ineficiență economică.

Selecția de fertilizanți pentru următorul an agricol este necesitate. Naturevo recomandă reorientarea de la îngrășămintele clasice din cauza pierderilor ridicate de substanțe active. Îngrășămintele cu eliberare controlată reprezintă soluția modernă și are la bază ani întregi de cercetare. Acestea sunt adaptate condițiilor actuale de mediu și de producție cu care se confruntă fermierii.

Experiența confirmă că îngrășămintele inteligente rămân cea mai bună variantă de fertilizare.

Îngrășămintele clasice sunt expuse la pierderea azotului prin volatilizare sau levigare și blocarea celorlalți nutrienți. În România, alternanța temperaturilor foarte ridicate cu cele scăzute și perioadele scurte cu precipitații abundente au loc din ce în ce mai des și neprevăzut, ducând la pierderea azotului prin levigare sau evaporare și blocarea altor nutrienți.

Produsele Naturevo cu inhibitor de nitrificare DMPP (NOVATEC CLASSIC) au procesul de nitrificare încetinit (transformarea din NH4 în NO3 are loc in câteva săptămâni), iar azotul nitric eliberat mai lent. Ca urmare, disponibilitatea azotului este adaptată suplimentar la cerințele plantelor, eficiența azotului și a celorlalte elemente nutritive din compoziția îngrășămintelor este crescută. Pentru fertilizarea din primăvară menținem aceeași linie a unei fertilizări inteligente și venim în întâmpinarea fermierilor cu uree ce conține inhibitori de urează – Nexur, NEXUR S, AirTek și inhibitori de nitrificare din gama NG.

Produsele cu inhibitori de nitrificare și de urează depășesc performanța îngrășămintelor clasice, chiar cu doze mai reduse la hectar.

Inhibitorii din îngrășămintele pe care Naturevo le are în portofoliu, cum ar fi DMPP, NBPT, NPPT, NGuard, au fost de mult cunoscuți pentru reducerea emisiilor de amoniac în atmosferă și cantitățile de nitrați/nitriți în sol.

Plantele au nevoie ca fenofazele să se desfășoare mult mai repede pentru a trece de multiplele perioade critice. În afară de soluția de stimulare a semințelor odată cu tratamentul clasic, avem la îndemână un instrument cu valori multiple: Basfoliar Triple Flo – un fertilizant cu Zn – 33%, Mn – 22% si Cu – 9%.

Culturile de rapiță au nevoie de o fertilizare cu bor în toamnă pentru a se evita crăparea tulpinilor și instalarea unor boli foarte periculoase precum Phoma, Verticillium, Botrytis etc. Borul mărește rezistența plantelor la ger cu 2-3°C. Nu toate tipurile de bor sunt la fel de ușor asimilabile pentru plante. Produsele cu bor care au în compoziție polioli sunt cele care fac diferența. Poliolii reprezintă un complex de substanțe organice obținute din sfecla de zahăr cu efecte stimulatoare pentru toate procesele fiziologice din plante și de transfer accelerat al borului în plante; Polyactiv B este un produs care a făcut diferența în cultura de rapiță, de cereale, aplicat atât în toamnă, cât și în primăvară. Astfel, oferta de produse Naturevo pentru fermierii care vor să aplice tehnologii performante este diversificată și adaptată unei agriculturi performante.

Nu este ușor să renunțăm la obiceiurile vechi și să aplicăm ceva modern, dar când o facem culturilor vor răsplăti prin producții ridicate și profitabile.

Echipa Naturevo vă ajută să faceți lucrurile diferit!

Ing. Mihaela RADU, director marketing Naturevo

www.naturevo.ro

Bărăganul, sub „asediul“ secetei pedologice

În luna septembrie, în localitatea Orezu din județul Ialomița a avut loc cea de-a 11-a ediție a Zilei Porumbului. Cum era de așteptat, pandemia de coronavirus și-a pus din plin amprenta pe organizarea evenimentului. S-a păstrat distanțarea socială, numărul fermierilor participanți nu a mai fost de ordinul sutelor ca la edițiile precedente, ci al zecilor... Iar, pe lângă problema pandemiei, o altă problemă a marcat ediția din acest an a Zilei Porumbului. Este vorba de seceta pedologică extremă care afectează grav culturile din acest an din Bărăgan și nu numai... Cifrele oficiale vorbesc de peste un milion de ha afectate.

Cifrele confirmă dezastrul

Cu greu putem vorbi în acest an de o adevărată „Zi a Porumbului“, cel puțin în zona de sud-est. Și asta pentru că în acest an România se confruntă cu un fenomen cu care nu s-a mai întâlnit de mult: seceta pedologică. Și nu numai fermierii o simt, cifrele sunt prinse și în cele mai recente statistici. Astfel, potrivit datelor Comisiei Europene, în anul de marketing anterior România a contribuit cu 64% la exporturile totale de 5,8 milioane de tone de porumb. Iar acum, conform celor mai recente estimări, UE va exporta 2,7 milioane de tone de porumb, cu 1 milion de tone mai puțin decât se estimase în anteriorul raport și cu 2,1 milioane de tone sub nivelul din 2019/2020, tocmai ca urmare a reducerii producției în România. Tot din datele Comisiei Europene, în primele 11 săptămâni ale acestui an de marketing (1 iulie – 13 septembrie) am exportat în jur de 35.400 de tone, cu aproape 68% mai puțin decât în anul anterior. Așadar, și cifrele confirmă dezastrul…

Dar, potrivit lui Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti“, „această secetă pedologică era previzibilă. Încă din toamnă am spus că, din anii anteriori, pornim cu o anumită rezervă de apă care nu ne dă speranța unui an foarte bun. Și am spus asta de multe ori și uneori chiar am deranjat... Încă din luna februarie am analizat cu doctorul Dumitru Manole situația din Dobrogea și mi-am dat seama că o asemenea situație nu văzusem în 50 de ani de activitate. Concret, vedeam o secetă care nu dădea speranțe nici măcar pentru grâu în sensul de a ajunge să formeze spic. Ceea ce s-a și întâmplat. Acum putem spune că situația în România este una grea pentru că suntem într-o zonă de climat temperat-continental cu specificități. Iată o iarnă blândă cu rare perioade de temperaturi sub zero grade și un martie-aprilie cu temperaturi de până la minus 9 grade. În aceste condiții chiar și plantele foarte rezistente pot avea mult de suferit. Mai mult decât atât, în condițiile în care nu există apă, stresul este și mai mare pentru culturi. Uitați-vă la cultura de porumb acum... Chiar în condiții de irigare este dezastru... Și asta pentru că irigarea nu mai e eficientă când vorbim de secetă pedologică. În legătură cu această situație, în luna februarie a anului viitor Academia va prezenta o situație pe regiuni a rezervei de apă din sol. Cu excepția nord-vestului țării unde nu sunt probleme, în rest toată țara întâmpină dificultăți cu rezerva de apă din sol. Și vorbesc nu de rezerva de sol de suprafață – cea de la cca 20 cm, ci de cea care începe de acolo de unde rădăcinile își iau seva pe întreaga perioadă de vegetație. Acolo sunt cele mai mari probleme.“

Despăgubiri?

Alexandru Stănescu, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, ne-a declarat că situația era cunoscută, de aceea s-a încercat crearea unui cadru legislativ pentru despăgubiri. „E trist ce vedem astăzi, cel puțin cu o parte a agriculturii românești față de ce era anul trecut. Mi-aduc aminte, zâmbind acum, că anul trecut unii fermieri se plângeau că au producții între  9 și 12 tone... Și asta în condițiile în care acum, în unele zone cum ar fi Ialomița, producția de porumb este și de două tone la ha. Vă dați seama ce pierderi înseamnă asta pentru fermieri. Din funcția în care mă aflu pot să vă spun un lucru deja știut... Și anume că noi am avut o inițiativă legislativă prin care propuneam ca fermierii să fie despăgubiți cu 75% din cheltuieli coroborat cu o amânare a ratelor la bănci... Din păcate, legea a fost contestată chiar de autoritățile în domeniu la Curtea Constituțională și a fost declarată neconstituțională din motive nu foarte serioase din punctul meu de vedere.“

Am stat de vorbă și cu președintele LAPAR și fermier în zona de sud-est, Nicolae Vasile. „Sigur, avem o mare problemă – seceta. Dar, dacă privim tabloul în ansamblu, vedem că 60% reprezintă mediul, natura iar 40% știința noastră. Într-un cuvânt, asta este agricultura. Problema în România este că nu avem nici servicii de management financiar și stăm prost și la capitolul consultanță. De exemplu, m-a contactat un domn fermier care se plângea că are probleme cu banca. De ce? Voia să mai ia o combină, în condițiile în care mai avea două. Și totul pentru doar 150 ha... «Pentru ce vă mai trebuie un utilaj?», l-am întrebat... «Așa vreau eu», mi-a răspuns... Aici e una din probleme... Eu caut să dezvolt, de aceea am venit la LAPAR, și o consultanță eficientă pentru fermieri. Se știe: toată lumea se pricepe la agricultură, la fotbal și la politică dar, din păcate, sunt foarte multe probleme pe care noi nu le stăpânim. Dar noi ne dăm cu părerea... Și asta în condițiile în care agricultura este primul sector economic al țării. Noi discutăm de digitalizarea agriculturii, dar nouă ne lipsesc lucruri fundamentale, informații de bază, pe care unii colegi nu le știu. Nu avem tactici și strategii viabile pentru agricultură. De exemplu, aveam legi care defineau calamitatea, dar au fost abrogate prin ordonanțe iar acum, în acest moment, nu avem o definiție a calamității care să ajute agricultorii. De exemplu, toți discută despre secetă hidrologică, când acum nu mai vorbim de așa ceva... D-abia anul acesta am dat definiția secetei pedologice cu care ne confruntăm acum. E inadmisibil...“, conchide președintele LAPAR.

Am întâlnit și un fermier fericit...

Că românul face haz de necaz se știe. Alexandru Gheorghe, fermier din Ialomița, a știut să vadă și ceva bun în tot dezastrul din această toamnă. „Personal lucrez 4.000 ha și pot să vă spun că, deși anul acesta obțin cele mai proaste producții din viața mea, în acest moment sunt cel mai fericit om! Adevărul este că sunt mai bucuros acum, cu aceste producții! De ce spun acest lucru? Pentru că mă așteptam la mult mai puțin. De fapt, la cum a fost vremea, în special în mai-iunie, m-așteptam să nu fac absolut nimic, producția să fie zero. La grâu, la rapiță, la sfârșitul lunii mai, situația părea iremediabilă. Compromiterea culturilor părea totală. Noroc că au venit câteva ploi și s-a făcut rapiță de circa 2.500 la ha, la floarea-soarelui facem spre 3.000, iar la porumb estimez că vom recolta între 3 și 6.000 kg la ha. Din acest motiv sunt acum fericit... Teoretic, nu trebuia să am nicio producție, dar practic am ceva...“

La rândul său, Mihai Afiliu, care cultivă 7.000 ha teren agricol, ne-a spus că „acest an, din punct de vedere agricol, este no comment din cauza condițiilor foarte dificile. Din acest motiv trebuie să găsim soluții să ne mai descurcăm cel puțin un an, iar după aceea vedem ce mai facem. Toată agricultura din sud-estul României suferă acum foarte mult... Din punctul meu de vedere, și nu numai, problema poate fi rezolvată prin comasarea terenurilor, făcute niște contracte de arendă pe perioadă mai lungă cu garanția că ai terenul în proprietate și dezvoltarea sistemului de irigații.“

Scrisoare  deschisă...

Liderii PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și APPR au adresat autorităților o scrisoare deschisă în care își arată îngrijorarea cu privire la despăgubirile din acest an de care ar trebui să beneficieze fermierii afectați de secetă. Am selectat câteva pasaje:

„Referitor la Proiectul de Ordonanță de urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019 afectate de seceta pedologică, Alianța pentru Agricultură și Cooperare vă atrage atenția și își manifestă îngrijorarea asupra Capitolului III – Procedura de acordare a ajutorului de stat, din care lipsesc cu desăvârșire informații certe privind suma totală alocată de către MADR pentru efectuarea acestor plăți, sumă care a fost estimată la valoarea de 1,2 miliarde de lei. În documentul postat inițial pe site-ul MADR la art. 11 era prevăzută ca sumă maximă alocată acestei scheme de ajutor 1.08 milioane!

Nicăieri în cadrul documentului aflat în dezbatere nu este specificat faptul că aceste plăți se vor face parțial, urmând ca diferența să fie încasată după următoarea rectificare bugetară din octombrie! Mai mult decât atât, în cuprinsul art. 11 a fost introdus un nou alineat (2) care precizează că „în situația în care sumele necesare depășesc plafoanele bugetare aprobate cu această destinație, valoarea ajutorului se reduce proporțional pentru toți beneficiarii schemei de ajutor de stat“.

Cum puteți sugera că sumele nu acoperă suma estimată inițial dacă public ați afirmat că există, chiar dacă nu este menționată expres?

Discutăm asumat despre secetă pedologică extremă încă din luna martie 2020, când au început să apară primele Ordine de Prefect în baza cărora fermierii au putut solicita întrunirea comisiilor de constatare! Azi auzim despre despăgubiri pentru pagubele provocate de acest fenomen meteorologic extrem, într-un amestec de antagonism cu sectorul zootehnic.

Care este motivul pentru care s-a făcut suplimentarea bugetului MADR? Înțelegând că și alte sectoare au nevoie de sprijin, considerăm totuși că plata despăgubirilor provocate de secetă ar trebui să reprezinte prioritatea zero, conform discuțiilor avute până în prezent! Dacă sumele alocate sunt pentru sectorul vegetal, de ce suma maximă alocată nu se regăsește în proiectul de Ordonanță? , se mai arată în document.“

Bogdan PANȚURU

Domeniile Ostrov, un bun exemplu de management al riscului

Seceta, pandemia de COVID-19 și înghețul târziu au fost doar câteva dintre provocările anului 2020 la Domeniile Ostrov, dar, în ciuda acestor probleme, toamna vine cu vești bune: recolte bune pentru strugurii de masă și de vin, pentru piersici și prune.

Domeniile Ostrov reprezintă un bun exemplu de management al riscului. Cu toate problemele specifice sectorului agricol în acest an, aici rezultatele sunt bune. Strategia bine gândită, investițiile în sisteme de irigații, în tratamente fitosanitare, în soiuri rezistente și în forță de muncă au dat roade. Totuși, ce înseamnă un an secetos într-o zonă în care oricum nu plouă prea mult?

Un an secetos pentru administratorii Domeniilor Ostrov se vede în facturile de curent electric, folosit din plin pentru a scoate apa din Dunăre, apă atât de necesară pentru a iriga. Cele 2.000 de hectare sunt irigate în proporție de peste 90%, costurile cu energia ajungând la 500.000-600.000 de lei.

Ploaia nu vine doar cu beneficii

Recunoscători pentru rezultatele obținute, administratorii Domeniilor Ostrov văd și partea plină a paharului. „Pentru noi, anul secetos este bun din multe puncte de vedere pentru că ploaia nu vine doar cu beneficii. De altfel, nimic nu vine doar cu părți bune. De pildă, pot fi ploi acide care pot face mai mult rău. Iar când irigăm noi, dăm plantei câtă apă trebuie, când trebuie“, explică administratorul Domeniilor Ostrov, Lucian Ștefan Velciu.

Producția de struguri este una bună, ținând cont și de seceta din acest an, rezultatele bune fiind obținute datorită sistemului de irigații prin picurare, foarte bine pus la punct.

„Chiar dacă a fost un an secetos, producția este bună, la fel ca și în alți ani. De exemplu, la strugurii de masă, în 2019, producția a fost de 25 de tone la hectar, iar în acest an va fi la fel, aproximativ 25-26 de tone la hectar“, spune Costel Panait Benn, șef Ferma 3, Domeniile Ostrov.

În privința strugurilor de vin, și aici rezultatele sunt mulțumitoare: 15-18 tone pe hectar. Pentru vin, seceta înseamnă că va fi mai puțin, dar va fi mai aromat, mai puternic, foarte tare, corpolent.

20 de tone la hectar pentru prune și piersici

Comparativ cu anul trecut, în acest an producția de prune s-a dublat, ajungând la 20 de tone la hectar. „Din punctul meu de vedere, prunul alternează ca producție. Dacă anul trecut am obținut până în 10 tone la hectar, în acest an am dublat producția. Ce-i drept, anul trecut am avut și probleme cu instalația de irigații“, explică Costel Panait Benn.

Vești bune vin și din livada de piersici, și aici fiind o recoltă bogată: 20 de tone la hectar. „A fost o recoltă bună în acest an, nu am afectați nici de brumă, nici de înghețul târziu. Putem spune că a fost o livadă protejată din acest punct de vedere“, mai spune șeful Fermei 3.

Și la cireșe s-a înregistrat o producție bună în această vară, aproape 15 tone la hectar. De altfel, în acest an s-a obținut un rezultat record la gramajul unui fruct: cireașa de 20 de grame.

Rezultate mai puțin bune au fost la caise, unde înghețul târziu a lovit din plin livada. Din acest motiv, administratorii Domeniilor Ostrov se gândesc la o nouă strategie: înlocuirea livezilor de caise cu viță-de-vie pentru vin, ceea ce înseamnă transformarea unor probleme în oportunități, știut fiind că seceta poate fi un atu în producția de vin. Aceste rezultate nu pot fi obținute însă fără forță de muncă, atât de greu de găsit și în agricultură. Aici, la Domeniile Ostrov, administratorii înțeleg cât de important este capitalul uman și motivează oamenii pentru ca aceștia să revină în fiecare an la cules. Unii dintre ei vin de 15-20 de ani și sunt mulțumiți că au șansa de a lucra în țară, alături de familie.

Refacerea sistemului de irigații pornise coerent pe două direcții: infrastructura secundară (private) refăcută în totalitate prin fonduri europene în 2014, prin alocarea a 435 de milioane de euro în Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 și programul național de refacere a infrastructurii principale, în 2015, prin alocarea a peste 1 miliard de euro – lege aprobată de Parlament.

România este încă departe de finalizarea acestor programe, chiar dacă termenul era 2020.


Pe termen lung, seceta poate avea efecte dramatice. Demarat în două direcții, în 2014 și 2015, programul pentru refacerea sistemului de irigații și a infrastructurii principale avea termen de finalizare în acest an – 2020. Departe de a fi însă gata, acest program și-ar fi dovedit utilitatea mai ales în acest an, când este o secetă poate la fel de cruntă cum a fost cea din 1947.


Domeniile Ostrov au o suprafață agricolă de aproximativ 2.000 de hectare, cu un areal viticol de 1.200 de hectare, 400 de hectare livadă (cais, piersic, măr, prun, cireș, vișin, nuc), 150 de hectare de lucernă și porumb – nutrețuri pentru vacile Angus și 200 ha de sere. De asemenea, includ două mari centre: Ostrov, cu  cinci ferme și o suprafață de aproximativ 600 de hectare, și Lipnița, cu nouă ferme și o suprafață de aproape 1.000 de hectare.


Simona Nicole DAVID

Porcul românesc, între statistici și pandemie

După ce, la finele anului trecut, în România prețul mediu al cărnii de porc la poarta fermei a depășit, pentru prima dată după mulți ani, pragul de 2 euro kilogramul, experții spuneau că volatilitatea prețului cărnii de porc este cea mai mare amenințare pe termen mediu. Dacă mai adăugăm și problema pestei porcine, dar și problemele generate de pandemie situația nu este deloc roz.

Statistici descurajatoare

image

Deși românii sunt mari consumatori de carne de porc, numărul de porci pe care îi creştem scade dramatic de mai mulți ani. Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2019 România a avut 3,95 de milioane de capete de porci, în scădere cu 75% faţă de anul 2006, şi s-a situat pe locul zece în Uniunea Europeană. Totodată, numărul efectivelor de porcine a prezentat o scădere de 17,5% în anul 2019 comparativ cu anul 2014. Valoarea maximă a fost atinsă în anul 2015, cu 25% mai mult față de valoarea minimă înregistrată în anul 2019. Una (dar cu siguranță nu singura!) dintre posibilele cauze care au condus la această scădere a efectivelor de porcine o reprezintă efectele produse de pesta porcină africană, activă pe teritoriul României, conform Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

În plus, „Carnea de porc, ca materie primă, nu a fost niciodată asigurată în totalitate de pe piața locală, fiind importat din spațiul european aproximativ 50% din necesarul de procesare. Odată cu apariția pestei porcine africane, extinderea focarelor și impunerea măsurilor restrictive, acest procent a crescut semnificativ“, după cum informa cu ceva timp în urmă Asociația Română a Cărnii. Datele de la Institutul Național de Statistică (INS) arată că în 2018 importurile de carne au avut un avans de 49,6% față de anul 2017.

image2

Pandemia și piața

„Ne confruntăm cu un dublu șoc, care trebuie absorbit de piața mondială a cărnii de porc. Pandemia Covid-19 a adus o serie de noi provocări pentru un sector deja afectat de pesta porcină africană. Volatilitatea prețurilor pentru carnea de porc se va menține în 2020 din cauză că perturbările din comerțul internațional și de-a lungul lanțului de aprovizionare vor fi mai frecvente. În același timp, pandemia a schimbat obiceiurile consumatorilor în aproape toate țările afectate de boală și aceasta va fi o altă provocare pentru jucătorii importanți din domeniu“, potrivit unei analize Rabobank.

„Efectul combinat al afectării puternice a cererii pe termen scurt și al întreruperii procesării cărnii din cauza lipsei de forță de muncă a slăbit deja creșterea producției și ritmul va fi tot mai redus. Creșterea mai slabă a PIB-ului ar putea presa și mai mult pe cererea de carne de porc, complicând un mediu de operare deja cu probleme“, a comentat Christine McCracken, Rabobank.

În privința situației din Uniunea Europeană, analiza arată: „Cotațiile din țările mari producătoare de porci continuă să scadă; restricțiile de circulație au redus și consumul pe piețele net importatoare ale regiunii, astfel încât prețurile foarte scăzute nu au putut declanșa creșterea desfacerii. Efectele asupra sănătății, ca urmare a relansării economice în Germania, sunt încă incerte, cu o ușoară creștere a numărului de cazuri de coronavirus. În Spania, abatorul Litera Meat(Pini) se află între focul încrucișat al autorităților sanitare și sindicatelor, fiind probabilă o reducere a producției.“

image1

Piața globală, cu probleme

Mai grav este că întreaga piață globală de carne de porc se află în declin. Producția globală de carne de porc se va diminua cu cel puțin 8% în 2020, ca urmare a impactului pestei porcine africane în populația de suine din regiunea asiatică, dar și din cauza efectelor epidemiei de coronavirus în țări precum Statele Unite sau Brazilia. Conform statisticilor dintr-un raport al FAO, în Asia declinul va continua în populația suină a Chinei (-20%), Vietnam (-15%) sau Filipine (-8%).


Un exemplu...

Fermierul ieșean Mihai Ț. se află într-o situație complicată din punct de vedere financiar: are de plătit, printre altele, aproape 100.000 de euro unui afacerist iranian, după ce SRL-ul pe care îl conduce, cu obiect de activitate „creșterea suinelor“, a intrat în reorganizare din cauza datoriilor acumulate către mai mulți parteneri de afaceri.

Recent, lichidatorul judiciar a convocat o nouă Adunare a Creditorilor, ocazie cu care s-au luat o serie de hotărâri privind valorificarea bunurilor societății. Pentru că și în trecut s-a încercat valorificarea bunurilor, dar fără succes, s-a decis ca ferma să fie scoasă la vânzare împreună cu toate utilajele și echipamentele. Disperat, Mihai Ț. declara: „Vreau să plec din țară, să lucrez în construcții.“


George SCRIPCARIU, Ion BOGDAN

Crescătorii de animale vor primi ajutoare de stat

În ședința de joi, Guvernul a discutat trei Ordonanțe de Urgență privind acordarea unor ajutoare de stat crescătorilor de animale, informează Hotnews. Guvernul spune că aceste ajutoare sunt acordate în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, schema având ca scop compensarea pierderilor cauzate de pandemia COVID-19. Pe ordinea de zi se mai află un proiect de Hotărâre privind acordarea unui ajutor de minimis apicultorilor, din cauza secetei.

OUG privind schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin. Ajutorul de stat se acordă beneficiarilor care dețin minimum 100 capete femele adulte din specia bovină înregistrate în RNE în exploatații cu cod ANSVSA la data de 1 iulie 2020.

Beneficiarii ajutorului sunt crescătorii din sectorul bovinelor, respectiv întreprinderi individuale și familiale, persoane fizice autorizate, persoane fizice, după caz, precum și persoane juridice care desfășoară activitate de creștere a bovinelor.

Cuantumul ajutorului este echivalentul în lei a 100 euro/UVM, iar plafonul maxim al schemei de ajutor de stat este de 35.700 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

OUG privind schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin. Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, respectiv locurile de cazare, echivalent UVM, funcție de categoriile de porcine.

Beneficiarii ajutorului sunt întreprinderile individuale și familiale, persoanele fizice autorizate, după caz, precum și persoanele juridice care desfășoară activitate de îngrășare și/sau reproducție a suinelor.

Pentru fiecare beneficiar valoarea ajutorului nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro, iar cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 119.560 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

OUG privind schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul creșterii păsărilor. Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, echivalent UVM, funcție de speciile și categoriile de păsări.

Beneficiarii ajutorului sunt întreprinderile individuale şi familiale, persoanele fizice autorizate, după caz, precum şi persoanele juridice care desfășoară activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a păsărilor pentru carne sau ouă.

Pentru fiecare beneficiar valoarea ajutorului nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro, iar cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei.

Valoarea maximă a schemei de ajutor de stat este de 109.800 mii lei, și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

În cazul în care valoarea totală a ajutorului calculat depășește plafonul maxim, ajutorul cuvenit se reduce proporțional pentru toți beneficiarii.

Hotărâre de Guvern privind reducerea pierderilor și pentru continuarea activității în sectorul apicol. Reglementează acordarea de sprijin financiar în cadrul unei scheme de ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol.

Beneficiarii prezentei scheme de ajutor de minimis sunt:

  • apicultori, persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, valabil la data depunerii cererii;
  • apicultori, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare;
  • apicultori, persoane juridice, precum și orice forme asociative cu sau fără personalitate juridică constituite conform legii.


Sprijinul financiar reprezentând ajutor de minimis se acordă întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul apicol, în domeniul producției primare, pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol”, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producție și este în valoare de 25 lei/familia de albine.

Prin proiectul de Hotărâre de Guvern se propune acordarea unui sprijin de 25 lei/familie pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile, valoare care reprezintă aproximativ 61% din cheltuielile efectuate de către apicultori pentru asigurarea rezervelor de hrană, conform tehnologiei apicole

Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi unice nu poate depăși suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar respectiv și în cele două exerciții financiare precedente.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc întreprinderilor unice într-o singură tranșă.

Pentru a fi eligibile la acordarea ajutorului de minimis, întreprinderile trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative de eligibilitate:

  • să aibă familii de albine înscrise în baza de date națională apicolă la data 1 martie 2020, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor și stupilor, gestionat de Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu”, potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.251/2017;
  • să aibă familii de albine autorizate la direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București.

Clubul Fermierilor Români solicită ajutoare de stat pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă

Clubul Fermierilor Români își exprimă profunda îngrijorare cu privire la impactul economic al crizei COVID-19 asupra agriculturii și industriei agro-alimentare din România, cumulat cu efectele secetei pedologice din anul agricol 2019 – 2020, care pun o presiune enormă asupra capacității fermelor și a procesatorilor de a rezista modificărilor nefavorabile ale unor factori de piață, blocajelor economice, scăderii consumului și întârzierii relansării economice.

”Am transmis propuneri către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Guvernul României pentru acordarea unui ajutor de stat sub forma despăgubirilor culturilor calamitate de secetă, care reprezintă o măsură esențială în asigurarea stabilității financiare a fermelor. În consecință, este necesar ca aceste despăgubiri să se acorde în integralitate, iar sumele necesare să fie cuprinse în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la rectificarea bugetară. Adițional, fermierii în cauză vor avea nevoie pe lângă despăgubirile pentru suprafețele calamitate de secetă și de resurse financiare suplimentare pentru a acoperi pierderile financiare din acest an agricol, în principal pentru relansarea ciclului de producție și inițierea noilor culturi pentru anul 2021”, declară Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

În acest sens, asociația a pus la dispozitia Ministerului Agriculturii și Guvernului elemente de analiză preliminară, realizată de experții Clubului Fermierilor Români, din care rezultă impactul financiar negativ al secetei extreme din acest an agricol.

”Considerăm că susținerea capacității de producție a hranei în România este indispensabilă asigurării siguranței alimentare a cetățenilor români, iar costurile falimentării sectorului în lipsa unei intervenții urgente și hotărâte ar fi enorme. Din această perspectivă, este evident că trecem dintr-o abordare economică într-una de securitate națională. Apreciem că ajutorul de stat, în contextul bugetului disponibil limitat, trebuie să se îndrepte către fermele și firmele care pun produse pe piață, asigură securitatea alimentară a României și pot să își consolideze contribuția la echilibrarea balanței comerciale negative a țării noastre în sectorul alimentar”, adaugă Florian Ciolacu.

Clubul Fermierilor Români subliniază necesitatea aprobării de urgență a actelor normative necesare pentru a acorda un ajutor de stat, din bugetul național, care să-i vizeze pe cei mai afectați producători agro-alimentari, în limitele stabilite de CE: 100.000 euro/fermă și 800.000 euro/procesator.

Ajutorul de stat menționat să fie direcționat cu prioritate către fermierii din zonele calamitate, în scopul sprijinirii lansării ciclului de producție pentru anul agricol 2020/2021 pentru asigurarea unei producții performante, care să permită acoperirea pierderilor (din 2020) și revenirea la stabilitatea economică a fermelor (inclusiv în relația cu creditorii și furnizorii acestora).

Concluzii privind impactul secetei extreme asupra agriculturii românești, formulate în baza elementelor de analiză privind suprafețele calamitate de secetă în anul agricol 2019/2020 și perspectivele anului agricol 2020/2021 pentru aceste zone agricole.

Efectele secetei extreme din anul agricol 2019/2020 se vor resimți și în 2021. Măsurile necesare a fi adoptate urgent de Guvernul României pentru sprijinirea fermierilor trebuie să țină seama de următoarele aspecte de risc:

  • Fermierii cu culturi calamitate în anul agricol 2019/2020 suportă un risc amplificat care se va materializa într-o balanță negativă în anul agricol 2020/2021;
  • Pierderile anului agricol 2019/2020 determină la mulți fermieri reținere în inițierea pe o bază tehnologică performantă a culturilor anului viitor agricol (investiții reduse în inițierea culturii), ceea ce se va reflecta puternic în structura culturilor și randamentul producției estimate pentru anul agricol 2020/2021;
  • Intrarea în instabilitate financiară critică și falimentul unui număr important de ferme agricole, datorită pierderilor anului agricol 2019/2020, deteriorării relației cu creditorii, înăsprirea condițiilor de accesare a creditării pentru noul ciclu de producție.

Evidențiem următoarele măsuri imediate:

  • Măsuri financiare de ajutor pentru susținerea fermelor (hectarelor) calamitate;
  • Încadrarea fermelor afectate de secetă într-un program de redresare (cu obiective de redresare pe 3-6-9-12 luni), etapizat și monitorizat de către Guvern în coordonare cu asociații care reprezintă interesele Fermierilor;
  • Stimularea creditorilor în sensul de “capitalizare a încrederii financiare“ în ceea ce privește garantarea creditelor vechi și viitoare prin sisteme de control care urmăresc eficient recuperarea creditelor. Se va avea în vedere, în afara de garanții guvernamentale, inițierea unor fluxuri comerciale de control, pentru a avea certitudinea rambursării datoriilor;
  • Subvenționarea dobânzilor (a costurilor financiare) împrumuturilor contractate de fermierii calamitați de la instituții creditoare, cum ar fi cele financiare și cele de distribuție a produselor pentru înființarea culturilor, monitorizate efectiv;
  • Program de informare guvernamental, dezvoltat în parteneriat cu organismele de reprezentare a intereselor fermierilor, în ceea ce privește estimarea recoltelor viitoare, proceduri standardizate mai sigure pentru valorificarea recoltelor, în sensul eliminării riscurilor pe care le întâmpină fermierii români în aceste operațiuni.

Prima reuniune AgriFish cu prezență fizică de la începutul pandemiei de COVID-19

Prima reuniune din cadrul Consiliului AgriFish din timpul președinției germane și prima cu prezență fizică de la începutul pandemiei de COVID-19 a avut loc la Bruxelles, în cea de a doua jumătate a lunii iulie.

Prezent alături de miniștrii Agriculturii și Pescuitului din UE a fost și Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, printre subiectele întâlnirii fiind reforma Politicii Agricole Comune (PAC). Discuțiile au vizat, în special, regulamentul privind planurile strategice PAC și arhitectura verde. De asemenea, una dintre temele aflate pe ordinea de zi a Consiliului AgriFish a fost Strategia „De la fermă la consumator“, care a fost prezentată de Comisia Europeană anul acesta în data de 20 mai. Obiectivul strategiei este creșterea durabilității sistemelor alimentare din Europa. De altfel, la 8 iunie miniștrii au desfășurat un prim schimb de opinii referitor la propunerea Comisiei, în combinație cu propunerea privind o strategie a UE în domeniul biodiversității. Ambele fac parte din inițiativa Comisiei intitulată „Pactul verde european“.

În cadrul intervenției sale, ministrul Oros a spus că soluțiile trebuie să fie pe măsura ambițiilor, atât din perspectiva bugetului, cât și a cerințelor pentru transformarea durabilă a modului de producție agroalimentară a UE. „Strategia „F2F“ (From Farm to Fork – n.red.) propune obiective care vor avea impact benefic asupra mediului și climei, prin stimularea aplicării unor practici agricole durabile, dar vor afecta competitivitatea fermierilor europeni“, a subliniat ministrul Oros.

Atingerea obiectivelor F2F reprezintă o mare provocare și ar putea duce chiar la ineficiența acestei strategii pentru că cerințele sunt foarte ambițioase, iar fondurile nu sunt corelate cu acestea. Din acest motiv, este posibil ca fermierii să nu acceseze fondurile. Totodată, reducerea utilizării inputurilor chimice va conduce la reducerea productivității și a veniturilor fermierilor, astfel că trebuie găsite soluții prin care să se evite punerea în pericol a siguranței alimentare și falimentul fermelor europene, care ar duce la importul de produse ce nu respectă standardele UE.

„PAC are ca obiectiv și garantarea unui venit decent care va permite fermierilor să reziste la crize de orice natură. Dar fermierii europeni se confruntă deja cu o serie de probleme privind: importurile ieftine care nu respectă standardele UE, lipsa forței de muncă, diferențe de sprijin comunitar între statele membre, diferențe de capitalizare a fermelor etc. În acest sens trebuie continuată convergența externă a plăților directe“, a mai spus ministrul Oros. În opinia sa, plățile către fermieri trebuie să acopere eforturile lor pentru: livrarea bunurilor publice, implementarea obiectivelor noilor strategii, reducerea discrepanțelor de venit față de alte sectoare și mai ales pentru livrarea de produse la prețuri accesibile tuturor consumatorilor. Nu în ultimul rând, trebuie stimulată consolidarea cooperării dintre producătorii primari pentru a-și susține poziția în cadrul lanțului alimentar.

Simona Nicole DAVID

Atenție la tipul de gel dezinfectant pe care îl folosiți!

Pandemia de coronavirus de tip nou a dus la o serie de măsuri restrictive și de prevenție, unele dintre acestea devenind adevărate oportunități de business. Dar cum deontologia și etica în afaceri nu sunt mereu principalele calități ale unor oameni de afaceri, pe piață au apărut și produse neconforme. Mai grav este că aceste produse sunt deosebit de periculoase și, în loc să prevină infectarea cu noul tip de virus, pot afecta grav sănătatea și pun în pericol chiar viața.

Un exemplu de produs periculos este un dezinfectant de mâini asupra căruia atrage atenția directorul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), Paul Anghel.

Potrivit oficialului ANPC, gelul de mâini produs în Turcia a fost notificat de către Danemarca, existând de altfel o alertă RAPEX. Produsul conține metanol (valoare măsurată: 11,6 %), care este deosebit de toxic pentru sistemul nervos central și pentru ochi. În plus, lipsesc pictogramele de pericol și avertizările necesare. Prin urmare, utilizatorii nu au nicio informație cu privire la toxicitatea și la inflamabilitatea produsului.

Totodată, ambalajul nu este prevăzut cu sistem de închidere de siguranță pentru copii. Produsul nu respectă regulamentele privind produsele biocide și regulamentele privind clasificarea, etichetarea și ambalarea (CLP).

Trebuie menționat că ingestia sau contactul cu metanolul poate duce la orbire și la deces.

Rolul medicilor veterinari privind apărarea sănătății publice

Măsurile restrictive, obligatorii pentru limitarea efectelor cauzate de pandemia COVID-19, aflată în plină evoluție, generează un efect negativ asupra întregii economii, dar mai ales asupra sănătății și securității alimentare a populației globului.

Corpul medical veterinar din România este conștient de rolul și responsabilitatea sa profesională având ca țintă asigurarea sănătății și bunăstării animalelor, cu prioritate în prevenirea și gestionarea bolilor la animale, inclusiv a celor transmisibile de la animale la om și de asemenea în asigurarea siguranței alimentare a concetățenilor.

În această perioadă, este mai evident ca oricând rolul esențial al medicilor veterinari de liberă practică care prin activitatea zilnică asigură indemnitatea teritoriului țării noastre de anumite boli cu morbiditate și mortalitate mare în efectivele de animale, cu pagube economice însemnate. În același timp activitatea medicilor veterinari este esențială în asigurarea siguranței alimentare a populației, fiind veriga de bază a lanțului alimentar. Nu se poate vorbi de siguranță alimentară în lipsa activității medicilor veterinari întrucât ei sunt cei care trebuie să certifice că produsele consumate de populație nu provin de la animale bolnave și să supravegheze calitatea şi salubritatea produselor alimentare destinate consumului uman.

Medicii veterinari sunt cei care au intervenit și intervin, punându-și în pericol sănătatea în monitorizarea, supravegherea, prevenirea și combaterea bolilor transmisibile la animale și de la animale la oameni (zoonoze)

De reținut că zoonozele sunt boli produse de numeroși agenți patogeni ai animalelor, ce se pot transmite de la animale la om, dar și invers, fiind clasificate, în funcție de agentul patogen care le produce, în următoarele categorii:

  • zoonoze virale - (gripa, rabia, variola) ;
  • zoonoze bacteriene - (antrax, tuberculoză, salmoneloze, stafilococi, clostridii, infecții colibacilare, bruceloză, campilobacterioză, rujetul, leptospiroza, pasteureloza, morva);
  • zoonoze produse de prioni - (encefalopatiile spongiforme transmisibile);
  • zoonoze produse de ricketsii şi clamidii - (febra butonoasă, febra Q);
  • zoonoze micotice - (dermatofitoze); 
  • zoonoze parazitare - (giardioza, ascaridioza, teniaza, trichineloza, cisticercoza, hidatidoza, toxoplasma, toxocaroza, fascioloza, sarcocistoza, cenurozele).

Medicii veterinari membrii ai Colegiul Medicilor Veterinari din România, organizați în baza Legii 160 / 1998 cu modificările și completările ulterioare, care profesează în sectorul de stat, medicii veterinari cu liberă practică titulari la unități medicale veterinare private de asistență (cabinete, spitale, clinici, farmacii) precum și  un număr însemnat care sunt angajați în unități economice sau în învățământ și  cercetare, în baza responsabilităților ce le revin și pentru a asigura un sprijin concret și eficient, oferă crescătorilor de animale și operatorilor din domeniul alimentar, o serie de servicii de specialitate la solicitarea acestora, sau acțiuni obligatorii prevăzute în Programul strategic național  de supraveghere, prevenire și combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, protecția animalelor și a mediului, siguranța alimentelor destinate consumului uman, stabilit la nivel național și local, cu referire la :

  • acordarea de sprijin în gestionarea efectivelor de animale și pentru modernizarea creșterii acestora în exploatații comerciale (ferme) care să asigure cerințele actuale de tehnologie, biosecuritate, protecție și bunăstare;
  • evaluarea și înregistrarea exploatațiilor nonprofesionale și comerciale, identificarea și înregistrarea în baza națională de date a animalelor existente, asigurând facilități pentru obținerea de subvenții sau alte ajutoare guvernamentale;
  • asigurarea asistenței de specialitate pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om prin efectuarea acțiunilor de supraveghere, operațiuni de vaccinare preventivă, tratamente antiparazitare, tratamente curente, prelevarea și afluirea de probe pentru examene de laborator;
  • sprijin acordat proprietarilor de animale pentru implementarea dispozițiilor stabilite de autoritățile veterinare privind izolarea şi eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile;
  • monitorizarea respectării legislației privind gestionarea câinilor, a pisicilor și a altor animale de companie, animale care constituie un real pericol prin transmiterea unor boli grave la alte animale și la oameni,
  • implementarea măsurilor de reducere a riscului de contaminare a omului care este posibil prin:
  • contactul direct cu animalele bolnave sau purtătoare de germeni,
  • manipularea inadecvată a produselor sau subproduselor provenite de la animale bolnave (carcasele, sângele, pieile, cadavrele, lâna, etc);
  • contactul cu obiecte contaminate de animalele bolnave;
  • alimentele provenite de la animale bolnave;
  • consumul alimentelor de origine animală, neexaminate de medicul veterinar, sau incorect preparate termic;
  • nerespectarea normelor generale de igienă și profilactice;
  • monitorizarea circulației animalelor, a produselor, a subproduselor de origine animală, a medicamentelor (prioritar antibiotice și antiparazitare) și a produselor biologice;
  • Întocmirea documentelor specifice pentru despăgubirea proprietarilor de animale în vederea lichidării rapide a unor focare de boli transmisibile la animale;
  • garantarea calității și salubrității produselor alimentare destinate consumului uman, prin efectuarea, în laboratoarele de diagnostic acreditate, de examene și analize privind încărcătura microbiană, a parametrilor fizici chimici, prezența reziduurilor din materii prime și din produsele finite, prin tehnici avansate de analiză, executate de specialiști bine pregătiți profesional și cu experiență în domeniu;
  • dezvoltarea permanentă a colaborării cu operatorii economici, cu asociațiile profesionale, acordând consultanță de specialitate, prin analize și dezbateri organizate, prin participarea la acțiunile stabilite în programele comune pentru prevenirea și combaterea unor situații speciale, care îi pot afecta economic, social, sau direct.

Atunci când își desfășoară activitatea, în situația evoluării unei pandemii, medicii veterinari au responsabilitatea de a-și proteja sănătatea, a sănătății celor cu care lucrează și sănătatea agențiilor economici cărora le acordă servicii de specialitate. În context, medicii veterinari trebuie să se asigure că sunt implementate niveluri adecvate de biosecuritate, că personalul este protejat cu echipamentul necesar și că proprietarii de animale sunt informați despre măsurile de precauție în vigoare.       Este responsabilitatea fiecărui individ să se asigure că sunt respectate comportamente adecvate în cadrul acestor activități, pentru a evita extinderea suplimentară a COVID-19.              

Medicii veterinari în colaborare cu autoritățile locale, cu crescătorii de animale, cu operatorii din domeniul alimentar, au acționat și vor acționa și în viitor cu competență, profesionalism și fermitate pentru a impune respectarea legii, intervenind prin mijloace profilactice sau de combatere, în toate cazurile de apariție a unor boli transmisibile, pentru apărarea sănătății animalelor, să prevină transmiterea de boli de la animale la om, contribuind astfel la apărarea sănătății publice, în protejarea mediului. precum și în alte priorități economice și sociale.        

Dr. Penţea Ioan Viorel -  Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

MADR a decis: despăgubiri pentru secetă și sprijin agricultorilor afectați de pandemie

Seceta din acest an a afectat un număr de 34.647 de fermieri, ce deţin 1.168.000 de milioane de hectare cu culturi înfiinţate în toamna anului trecut, a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă.

Producătorii agricoli afectați de secetă vor primi despăgubirile la începutul lunii septembrie, iar suma totală alocată de la bugetul de stat este de 1,15 miliarde de lei, a mai spus ministrul Oros.

„Au fost afectaţi 34.647 de fermieri, iar suprafaţa afectată este de 1.168.000 hectare cu culturi înfiinţate în toamna anului trecut. S-a definitivat la nivelul ministerului proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru instituirea acestei scheme de ajutor şi a fost prenotificat la Comisia Europeană. Au fost luate în considerare prevederile orientărilor UE privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier şi în zone rurale şi aşteptăm ca să fie prinse în rectificarea de buget şi să facem plăţile la începutul lunii septembrie“, a explicat Adrian Oros.

Potrivit ministrului, mai mult de 70% din suprafaţa afectată de secetă a fost cultivată cu grâu, iar cererile de solicitare se vor putea depune la APIA începând din 14 august.

Plățile la hectar stabilite sunt: pentru grâu și secară – 925 lei, triticale – 805 lei, orz – 912 lei, orzoaică – 951 lei, ovăz – 772 lei şi rapiţă – 1.002 lei.

„Cererile de solicitare către centrele APIA se depun începând din 14 august, iar plăţile se vor face prin APIA pentru că ei au o bază de date foarte bună, sunt cei mai obiectivi şi nu trebuie să greşim“, a mai detaliat Adrian Oros.

Ajutoare financiare pentru fermierii din diaspora

De asemenea, ministrul a mai amintit că, în 15 iulie, va fi lansată măsura privind sprijinul acordat tinerilor fermieri prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), pentru care se vor aloca 43 de milioane de euro, din care 20 de milioane de euro sunt pentru cei care aplică din diaspora.

Potrivit ministrului, acolo unde va fi posibil, se vor acorda în concesiune până la 50 de hectare de teren pentru tinerii fermieri din diaspora.

Adrian Oros a mai precizat că în luna iulie se lansează o măsură pentru sprijinirea zonei montane.

„În iulie mai avem o măsură pentru zona montană pentru că în acest exerciţiu bugetar nu au fost destinate sume expres pentru această zonă, iar la începutul anului am alocat pentru abatoare de mică capacitate în zona montană 12 milioane de euro“, a spus ministrul Oros.

Totodată, în luna august vor fi luate măsurile de sprijin pentru participarea la schemele de calitate şi pentru activităţile de informare şi promovare desfăşurate de grupurile de producători în cadrul pieţei interne.

Ministrul a mai spus că, începând cu data de 30 iunie, este activă și măsura pentru înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol, pentru această măsură fiind alocată o sumă în valoare de 1.985.000 de euro.

Analiza SWOT a PNS, în discuție cu mediul asociativ

Ministrul Oros a mai amintit și despre cea de-a doua variantă a analizei SWOT a Planului Național Strategic (PNS) 2021- 2027, supusă consultărilor cu mediul asociativ în prima parte a lunii iulie.

Analiza SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări) a fost deja comunicată Comisiei Europene, însă pandemia de coronavirus și tot ce a rezultat din aceasta a făcut ca lucrurile să se miște mai încet.

„Din cauza acestei pandemii şi la nivelul Comisiei Europene lucrurile s-au mişcat destul de greu, nu este agreat până acum nici măcar noul Cadru Financiar Multianual, dar noi am continuat munca la Planul Naţional Strategic. Am terminat analiza SWOT, cea de-a doua variantă pe care am comunicat-o şi Comisiei Europene, şi începând de săptămâna viitoare, mai precis de marţi (7 iulie – n.red.), vom începe consultările cu mediul asociativ. Marţi se va întâlni grupul de lucru tematic pe fiecare domeniu în parte, sigur că în paralel se derulează şi evaluarea ex-ante a PNS, care este un demers obligatoriu“, a mai declarat ministrul Adrian Oros.

Potrivit oficialului MADR, în noul Plan Național Strategic obiectivele României au rămas aceleași, și anume: convergența, ajutorul național tranzitoriu și sprijinul cuplat voluntar pentru sectoarele animal și vegetal.

Este important ca discuțiile cu partenerii, respectiv mediul asociativ, să fie deja finalizate, deoarece la nivelul Comisiei Europene, atunci când se definitivează cadrul financiar multianual, România să fie pregătită și să poată obțină sumele de bani ce îi vor fi alocate.

„Sigur, noi vom milita în continuare, la fiecare întâlnire cu Consiliul de Miniştri, pentru aceleaşi obiective pe care vrem să le obţinem: convergenţă, grăbirea convergenţei, acordarea în continuare a ajutorului naţional tranzitoriu, dar şi acordarea în continuare a sprijinului cuplat voluntar atât pentru sectorul animal cât şi pentru sectorul vegetal“, a mai spus ministrul Adrian Oros.

Sprijin pentru afacerile afectate de COVID-19

În cadrul conferinței, ministrul a anunțat și sprijinul pentru agricultori și pentru cei care activează în industria alimentară care au fost afectați de pandemia COVID-19.

Potrivit ministrului Oros, formele de sprijin și detaliile vor fi anunțate pe site-ul ministerului.

„Pentru ajutoarele de stat în contextul evoluţiei pandemiei COVID-19 – am pregătit acte normative atât Ordonanţe de Urgenţă, cât şi Hotărâri de Guvern pentru unele specii, în aşa fel încât toţi cei care activează în agricultură şi industrie alimentară să beneficieze de aceste forme de sprijin. Avem separat schema de sprijin pentru ovine şi caprine, pentru porcine, pentru păsări, pentru bovinele de lapte şi carne, dar şi pentru sectorul apicol. Amănunte pentru toate aceste scheme o să dăm în săptămânile următoare, când vor fi afişate şi pe site-ul ministerului“, a mai afirmat Oros.

Apicultura este zona în care se înregistrează pierderi mari, de aproape 80%, astfel că apicultorii vor primi și în acest an sprijin financiar pe familia de albine.

„Pentru fiecare specie în parte o să acordăm un sprijin financiar. Ştim ce probleme au apicultorii, am un consilier care este apicultor şi ştiu în timp real exact ce se întâmplă. O să acordăm şi anul acesta o formă de sprijin. Ştim că au avut anul acesta pierderi foarte mari, de 80%. Încercăm să-i ajutăm pe toţi. Este o perioadă mai deosebită, mai grea, s-au suprapus mai multe crize şi încercăm să-i ajutăm pe toți cei care sunt în nevoie și au probleme cât este posibil pentru că vorbim în mare parte de bugetul naţional“, a mai explicat ministrul Agriculturii.

De altfel, recent, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, a atras atenția că producția de miere va avea de suferit în acest an din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. În opinia sa, producția de miere va scădea cu 15-20% față de 2019.

Înființarea grupurilor de producători pomicoli

Recent, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat sesiunea de depunere a proiectelor în cadrul submăsurii 9.1a – „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol“, program pentru care se va aloca o sumă în valoare de 1.985.644 euro.

Obiectivele submăsurii 9.1a vizează îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor pomicole, o mai bună integrare pe piață a producătorilor primari, creșterea veniturilor producătorilor prin comercializarea în comun a producției, crearea și promovarea lanțurilor scurte, precum și respectarea standardelor comunitare de mediu și climă, siguranță alimentară etc.

Beneficiarii sunt grupurile de producători din sectorul pomicol, care se încadrează în definiția IMM-urilor și care au fost recunoscute oficial de către autoritatea competentă înainte de solicitarea sprijinului, dar după 1 ianuarie 2014. Alocarea va fi destinată cheltuielilor rezultate din înființarea și funcționarea grupurilor de producători din sectorul pomicol, prevăzute în planul de afaceri necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Sprijinul public nerambursabil acordat este de 100% din cuantumul sprijinului şi nu poate să depăşească 10% din valoarea producţiei comercializate în primii 5 ani şi suma maximă de 100.000 euro/an.

Detaliile cu privire la condițiile de eligibilitate, tipul sprijinului și principiile de selecție pot fi găsite și consultate în Ghidul Solicitantului aferent submăsurii 9.1 a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol“, care a fost aprobat și este publicat pe site-ul www.afir.info.

Simona Nicole David

Previziunile ONU și ale Băncii Mondiale: cei săraci vor deveni mai săraci și vor fi mai mulți

Sfârșitul anului 2019 a marcat trecerea către o perioadă umanitară și economică pentru care se pare că nu am fost pregătiți. Dezlănțuirea virusului Covid-19 în Asia și mai apoi pe celelalte continente a pus din nou omenirea în fața unor realități care apar ciclic în istorie. Economia este în continuare fragilă și fiecare fisură determină un val de sărăcire care împovărează și mai mult omenirea. Așa că obiectivul organizațiilor mondiale de a stopa foametea este aproape de fiecare dată zădărnicit de către o criză economică pretextată într-un fel sau altul. Pandemia Covid-19 nu a fost cu nimic diferită de situațiile anterioare. La fel ca și în celelalte puncte zero ale economiei mondiale, și acum au apărut taberele pro și contra veridicității crizei. A fost independentă de factorii de decizie umani, a fost provocată? Până să avem răspunsurile oneste, avem cifrele care arată că pandemia și criza economică care i-a succedat au condamnat în continuare la sărăcie 35 de milioane de oameni.

35 de milioane de oameni condamnați în continuare la sărăcie

După fiecare val al crizelor mondiale urmează analiza. Așadar, ce spune Banca Mondială? Într-unul dintre scenariile cele mai sumbre prefigurate, instituția prevede că aproape 35 de milioane de oameni vor fi condamnați în continuare la sărăcie, asta însemnând că trebuie să își asigure traiul zilnic cu doar 5,50 USD pe zi. Potrivit Băncii Mondiale, din cei 35 de milioane de oameni, impactul financiar al pandemiei de coronavirus îl vor resimți cel mai puternic cca 24 de milioane de oameni din Asia de Est și Pacific, în special cei care muncesc în industrii vulnerabile în fața acestor schimbări economice provocate de pandemie. Spre exemplu, turismul din Thailanda și insulele din Oceanul Pacific, alături de alte domenii de manufacturiere din Vietnam și Cambodgia. 

Deși Asia, în special China, a fost considerată motorul economic mondial în ultimul deceniu, previziunile Băncii Mondiale sugerează că pandemia coronavirusului a oprit această dezvoltare, iar recuperarea va fi lungă și dificilă. În China, unde a început focarul, impactul virusului asupra economiei, în contextul în care pandemia nu se agravează, va înregistra o creștere lentă de 2,3% anul acesta față de 6,1% anul trecut. Și pentru alte țări din Asia de Est și Pacific previziunile Băncii Mondiale sunt la fel de sumbre. Scenariul de bază prevede o creștere  economică lentă de până la 2,1% în scenariul de bază, comparativ cu creșterea de 5,8% înregistrată în 2019. Dincolo de cifre, concluzia Băncii Mondiale este aceea că numărul oamenilor săraci va crește, iar cei deja săraci vor deveni și mai săraci. Lupta împotriva crizei se va purta și în țările bogate care vor trebui să găsească soluții pentru a-și menține pe linia de plutire afacerile şi economia.

„Urmează o foamete de proporții biblice“

La finalul anului 2019 Organizația Națiunilor Unite în colaborare cu alte instituții de profil a dat publicității un raport potrivit căruia cel puţin 265 de milioane de persoane se aflau în pragul înfometării încă dinainte de declanșarea pandemiei Covid-19. Deși raportul nu a fost încă reactualizat, reprezentanții ONU sunt de părere că această cifră a crescut considerabil după declanșarea pandemiei.

Într-un interviu televizat acordat postului CNN, David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, a afirmat că „peste 30 de ţări sărace ar putea trece printr-o perioadă de foamete extremă, iar în 10 dintre aceste ţări există deja peste 1 milion de oameni în pragul înfometării. Nu e vorba despre oameni care adorm fără să fi mâncat. Vorbim despre condiţii extreme, stare de urgenţă, oameni care vor muri în lipsa hranei. Nu e doar pandemie, ci o pandemie a foametei. Este o catastrofă umanitară şi alimentară. Suntem martori la un fenomen extins, foamete de proporţii biblice.“

Potrivit oficialului, acesta a semnalat Consiliului de securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite și lideri mondiali că trebuie să se acționeze rapid și inteligent.

„Dacă avem bani şi menţinem lanţurile de aprovizionare deschise putem evita foametea. Putem opri tragedia dacă acţionăm acum. Banii singuri nu vor fi suficienţi. Pentru ajutoare este dificil să treacă de blocajele de circulaţie impuse în întreaga lume. Avem nevoie de bani şi de acces. Nu una sau alta, ne trebuie amândouă. Putem preveni foametea la nivel global.“

Raportul foametei arată o creștere în ultimii trei ani consecutivi

Ultimele date statice ale ONU arată că, prin comparație cu anul 2018 când existau 811 milioane de oameni care nu dispuneau de hrană suficientă, în 2019 numărul lor a crescut la 820 de milioane. Este al treilea an consecutiv de creștere a numărului de oameni săraci. Foametea este în creștere în multe țări în care creșterea economică este întârziată, în special în țările cu venituri medii și în cele care se bazează foarte mult pe comerțul internațional de mărfuri primare. Raportul anual al ONU a constatat, de asemenea, că inegalitatea veniturilor este în creștere în multe dintre țările în care foametea este în creștere.

Raportul din 2019 semnalează și impactul insecurității alimentare. Astfel se arată că 17,2% din populația lumii nu are acces regulat la „hrană nutritivă și suficientă“. Chiar dacă nu este neapărat vorba despre foamete, acești oameni pot dezvolta diverse forme de malnutriție și sănătate precară, se arată în raport.

În ceea ce privește copiii, raportul a dezvăluit că, începând cu 2012, nu s-au înregistrat progrese în creșterea numărului de nou-născuți care să aibă o greutate optimă la naștere. În plus, în timp ce numărul de copii sub cinci ani afectați de creșterea scăzută în înălțime s-a diminuat în ultimii șase ani cu 10% la nivel global, ritmul progresului este prea lent pentru a atinge obiectivul din 2030 de reducere la jumătate a numărului de copii care nu cresc în înălțime din cauza hranei deficitare sau a foametei.

Laura ZMARANDA

  • Publicat în Social

Pandemia de COVID-19: impact direct în buzunarul crescătorilor de animale

Înainte de Sărbătorile Pascale am făcut o vizită prin ţară pentru a afla care este pulsul din fermele crescătorilor de animale, în plină pandemie. De la cei mai optimiști am aflat că nu s-au lăsat depășiți de situație, de aceea au găsit soluții, respectiv livrările la domiciliu. Dar cât a ajuns să fie prețul mieilor și al iezilor în viu sau carcasă la stâne, care a scăzut chiar și cu 50% faţă de anul trecut?... Cel mai bine îi lăsăm pe crescători să vorbească!

„Vindem 100 kg de brânză telemea de oaie şi capră în fiecare zi“

Mihai Baicoianu

Prima oprire a fost la Mihai Băicoianu, din Găgeni, judeţul Prahova, care are un efectiv de cca 400 de capete de oi Țigaie și 120 de capre rasa Carpatină. Acesta spune că a moștenit această fermă de la părinții săi, în urmă cu patru ani, cu toate că pe atunci efectivul era mult mai mic.

Rasa aceasta de oi Țigaie spune că se potrivește zonei de aici, fiind una mixtă de carne-lapte, iar exemplarele sale sunt înscrise în registrul genealogic al rasei Țigaie. „Anul acesta am vândut 150 de miei de vreo trei săptămâni, cu 14 lei/kg în viu, iar pentru cei care vin acasă mai am arvuniți la 20 lei/ kg carcasa. Media mieilor a ieșit în jur de 18 kg în viu. În carcasă am oprit peste 10 kg și au o greutate cuprinsă între 10-18 kg. În total am avut 300 de miei.“

Pe lângă efectivul numeros de oi, acesta are și 100 de capre adulte din rasa Carpatină, care la fel se potrivesc zonei, fiind o rasă mixtă de carne-lapte, și sunt înscrise în Registrul Genealogic la Caprirom, de aproximativ 4 ani. „Prețul la ieduți a fost tot 20 lei/kg, dar sincer au fost cam mici, i-am vândut în viu iubitorilor de animale cu 12 lei/kg. Pentru mine este mult mai rentabil să fac telemea decât să mă chinui cu iezii până în septembrie. La noi în zonă numai telemeaua se caută și în momentul acesta nu mai am stoc, se vând foarte bine, cu 18 lei/kg“, adaugă Mihai Băicoianu.

„Carcasa de miel s-a vândut cu 20-22 lei kilogramul, un preț bun pentru vremurile care sunt“

Iulian Nitoiu

Am rămas tot în Găgeni, județul Prahova, unde am stat de vorbă și cu Iulian Nițoiu, un crescător care în urmă cu aproximativ 12 ani a început de la două vaci și 14 oi; una dintre vaci a fost de la bunicii săi, dar ulterior le-a tot înmulțit, până a ajuns la un efectiv de 30 de animale. „Rasa de vaci este Bălțată Românească alb cu negru, o rasă autohtonă, cu o medie foarte bună de 25-35 litri de lapte; pe lângă acestea avem și un Red Holstein. Pentru marea parte a producției am abonați, iar dintr-o mică parte din lapte fac brânză telemea. Legat de viței, mi i-am format în așa fel încât să-mi fete în perioada de toamnă, să am lactația vacilor pe timp de iarnă, pentru că atunci este mai mult laptele.“

Crescătorul prahovean are și 180 de oi (...), iar la el în staul predomină rasa Țigaie și câteva exemplare de Țurcană. „Am rămas la Țigaie deoarece vreau să ajung la o subvenție mai mare. Cea normală este de 20 lei/animal, la toate oile (...),  pe rase, va fi în jur de 100 lei de oaie și de aceea am zis să achiziționez 5 berbeci de rasă. Țigaia este de fapt o rasă mixtă lapte-carne, bună de lapte, producția medie de lapte fiind de 200 grame până la 1 kg de animal“, mai adaugă Iulian.

Fătările din ferma sa au început la sfârșitul lui ianuarie-începutul lunii februarie,și în momentul când am ajuns noi la fermă, mai avea în jur de 10 oițe care se pregăteau de fătat. „130 de miei au fost dați la 20-22 lei/kg carcasa, nu știu exact, că nu s-a rupt încă prețul, dar pot spune că este un preț bun pentru vremurile care sunt (...). Cumpărătorii optează pentru o greutate de peste 15-20 kg carcasa, dar sunt și care cer între 10-12 kg; cu toate acestea, mai rămân și pentru toamnă în jur de 50 de miele pe care deja le-am și crutaliat pentru ținere.“

Din partea autorităților nu prea este înțelegere

Marius Traian Mindirigiu

Am lăsat Prahova şi am ajuns în comuna Dumeşti, satul Hoiseşti, din judeţul Iaşi, unde tânărul Marius Traian Mindirigiu împreună cu fratele său Radu se ocupă de mici cu creşterea animalelor. În anul 2012 au început cu 50 de oi, iar acum au ajuns la un efectiv de 400 de capete, rasa Țurcană cu varietatea Oacheşă. Cei doi tineri spun că produsele ajung la clienţii formaţi în timp sau la samsari, în lipsă de cumpărători. În schimb, acum ca niciodată se confruntă cu mari probleme din cauza coronavirusului. Dacă la începutul anului se preconiza un preț bunicel, odată cu această pandemie preţul a scăzut considerabil, ceea ce este dezastruos pentru crescători.

Radu fratele lui Marius Traian Mindirigiu

Tânărul mai adaugă că din partea autorităților nu este înțelegere mai deloc, astfel încât cumpărătorul a fost descurajat să mai vină la producător să-și achiziționeze brânza și carnea de miel în perioada Paștelui, când ar trebui să crească vânzările. „Acum ca niciodată mă confrunt cu foarte mari probleme din cauza coronavirusului. Anul a început foarte bine, se spunea că o să fie prețuri de 15 lei/kg în viu, dar se pare că odată cu această epidemie s-a năruit totul, prețul a scăzut, încetul cu încetul, la 8-9 lei/kg, și ceea ce m-a descurajat și mai mult este faptul că am văzut zilele acestea un anunț de 6,6 lei/kg, ceea ce este dezastruos pentru noi, crescătorii de oi. Problema este foarte gravă, mai ales cu această interdicție, în care mulți oameni nu se pot deplasa să-și ia un miel. La piață suntem iar restricționați (...); din partea autorităților nu prea este înțelegere, astfel omul este descurajat să mai vină la mine, la producător, să-și ia o bucată de brânză și un miel, preferă să renunțe să cumpere cu un preț bun, în jur de 400 lei, cât fac produsele mele, decât să-și ia o amendă de 2.000 lei cel puțin“, specifică ieşeanul.

„Piețele sunt deschise, dar ne doare mai tare că nu se vând produsele“

Rahela Vulcu 2 a

Probleme în fermă sunt și la tânăra Rahela Vulcu din Luduş, județul Mureş, care împreună cu familia sa se ocupă de o fermă de 500 de oi și câteva vaci. Aceasta precizează că este greu în această perioadă ca un producător să-și comercializeze produsele lactate. De altfel, numărul de miei vânduți a fost unul redus și s-a realizat doar pe comandă, cu livrări la domiciliu. „Din păcate, din cauza pandemiei noi nu putem comercializa produsele lactate deoarece oamenii sunt speriați de acest virus. O parte din miei i-am vândut, o altă parte i-am distribuit la domiciliu, iar restul sunt pe săivan. Ne bucurăm tare mult că piețele sunt deschise, dar ne doare mai tare că nu se vând produsele.“

În continuare, am tras o fugă să îl cunoaştem şi pe Alex Adobriţei, un tânăr crescător în vârstă de 26 de ani din Dulceşti, judeţul Neamţ, care în urmă cu 7 ani, împreună cu părinţii, a achiziţionat câteva capre. În prezent, întregul efectiv este considerabil, cu tot cu prăsilă şi ţapi de reproducţie. Rasa este Carpatină şi se pretează cel mai bine la condițiile climatice din această zonă deoarece valorifică foarte bine pășunea, ne mărturisește crescătorul. „În plină pandemie vânzările au scăzut undeva la 50%, iar prețul iezilor a început de la 15 lei/kg în viu și 25 lei/kg carcasa. Rasa Carpatină, din punctul meu de vedere, se pretează cel mai bine la condițiile climatice din această zonă și în același timp valorifică foarte bine pășunea. În momentul de față produc lapte, caș, urdă, telemea și iezi pentru consum. În prezent, facem trecerea caprelor de la perioada de stabulație la perioada de pășunat și administrăm caprelor tratamente de parazitare internă și externă. Sperăm ca anul acesta să se îndrepte lucrurile și să fie mult mai bine.“

Livrările la domiciliu: soluţia salvatoare

Familia Lucan

Ultima oprire a fost la Mariana şi Petrică Lucan care locuiesc în satul Tămăşasa, comuna Mărtineşti, la 8 km de Orăştie, și sunt alți doi crescători afectați de pandemie și de restricțiile care au fost impuse. Aceștea se ocupă de aproximativ 4 ani de o micuţă fermă de 17 bovine şi cca 110 oi, iar la un astfel de efectiv de animale producţia de lapte pe zi ajunge deseori să fie de 200 de litri, din care fac telemea şi brânză dulce. „Din păcate, în această perioadă de pandemie numărul cumpărătorilor a început să scadă, dar acest lucru a fost compensat cu livrările la domiciliu. Momentan animalele sunt pe stabulație, urmând să fie scoase curând la pășune. Perioada prin care trecem ne afectează și pe noi, ca producători. Produsele le vindem pe piață, iar aici a trebuit să fie sporite măsurile de siguranță; noi am început să folosim PET-uri și caserole noi, de unică folosință, pentru produsele noastre.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Biserica în vremuri de restricții

Pandemia care bântuie lumea a fost și este un punct de cotitură pentru actuala civilizație. Politic, economic, social, cultural, spiritual... Lucrurile se schimbă din mers și nimeni și nimic nu poate anticipa ce va fi peste o lună, peste un an... Singurul lucru care rămâne constant este credința și ea greu încercată pe perioada stării de urgență. Bisericile au fost închise, cimitirele, la fel, fapt ce i-a nemulțumit pe mulți. Președintele Academiei Române, prof. Ioan-Aurel Pop, afirma într-un eseu scris în timpul stării de urgență că poporul român este foarte credincios, iar accesul oamenilor în lăcașele de cult este esențială. Probabil, la data apariției acestui articol bisericile sunt deja deschise, dar considerăm că ceea ce contează este imaginea de ansamblu a problemei punctate de prof. Ioan-Aurel Pop. Mai jos vă prezentăm fragmente din mesajul academicianului. (Intertitlurile ne aparțin)

O normalitate diferită

(...) Auzim mereu, în ultima vreme, despre o posibilă relaxare a măsurilor drastice de izolare, deopotrivă în Europa și în România. Știrea este și bună și rea, în același timp. Este bună, pentru că ne dă speranța reîntoarcerii treptate la normal, deși acest „normal“ – arată tot mai multe voci autorizate – nu va mai fi niciodată cum a fost. Este rea, pentru că posibilitatea de reaprindere a virusului, dacă nu suntem precauți, rămâne foarte mare. Iar noi, românii, popor latin cu antecedente istorice atestate, nu suntem nici foarte ordonați, nici disciplinați, nici dornici de supunere față de măsurile luate de autorități. Pe de altă parte, autoritățile nu au întotdeauna capacitatea de a ne explica lucrurile așa cum ne-ar plăcea multora dintre noi. În noianul de zvonuri care circulă pe mijloacele acestea rapide de difuzare în masă este greu de ales grâul de neghină. De exemplu, se vorbește de perspectiva redeschiderii parcurilor, a hotelurilor, a grădinițelor, școlilor și universităților, a sezonului la mare și la munte, de accesul lărgit în magazine alimentare, de îmbrăcăminte și încălțăminte, de menaj și grădinărit, în muzee, de reluarea zborurilor externe și interne etc. Se vorbește mult și de restaurante, baruri, cluburi. Ceea ce este foarte bine, pentru că retrăim senzația vieții care va pulsa din nou. Sigur că ne-ar conveni acum – după ce am experimentat singurătatea, cu relele și cu bunele sale – să nu mai avem aglomerații masive și blocaje în trafic, să nu mai poluăm atmosfera și mediul, să nu mai tăiem pădurile în chip necugetat, să nu mai prețuim lucrurile minore etc. Firește, suntem asigurați că revenirea la normalitate se va face gradual și numai cu respectarea unor reguli stricte, ceea ce este de înțeles, de așteptat și de acceptat.

Nimic despre biserici...

Dar nu am auzit mai nimic despre biserici și cimitire. Veți zice că nu asta are prioritate acum, că bisericile – fiind locuri de adunare a oamenilor – nu au cum să fie deschise și că cimitirele nu au de ce să primească oameni vii, ele fiind necropole, adică „orașe ale morților“. Așa este, numai că în aceste rânduri ale mele nu este vorba nici de adunări bisericești (de slujbe publice) și nici de ceremonii în cimitire. Românii nu merg la biserică numai pentru slujbele din duminici și sărbători, nu merg numai să se spovedească și să se cuminece, nu merg neapărat să sărute icoanele și nici ca să stea unii lipiți de alții. Foarte mulți români merg la biserică peste săptămână, preț de câteva minute, ca să se roage în liniște și chiar în singurătate, să fie doar cu Domnul și cu sfinții, să se despartă un pic de zgomotul străzii, de rele, de amenințări și de ispite. La noi, credința nu este ca la alte neamuri. În multe locuri din Europa, mai ales în Occident și mai ales în țările nordice, bisericile – cu excepția monumentelor istorice vizitate de turiști – sunt, în afara scurtelor servicii divine, închise. Oamenii de-acolo nu au aproape nimic în comun cu formele tradiționale de manifestare a credinței creștine, mai ales după ce s-a raționalizat totul prin Reforma protestantă și prin nașterea cultelor neoprotestante și după ce Biserica Catolică a trecut, după Conciliul Vatican II, la variate aggiornamenti („aduceri la zi“, modernizări). Dincolo de aceasta, însă, bisericile se identifică cu lumea și cu problemele sale. O mărturie sunt și donațiile Bisericii Catolice (cinci ventilatoare pulmonare) și Bisericii Ortodoxe Române (12 milioane de lei, echivalentul a 3 milioane de dolari) pentru vindecarea bolnavilor noștri și prevenirea bolii.

Toate popoarele creștine au destui numitori comuni, dar românii au specificul lor. Ei se declară religioși și creștini (circa 99%), majoritatea ortodocși (86,45% conform datelor din 2011), chiar dacă nu sunt practicanți și nu respectă (în aceeași măsură în care declară) canoanele, posturile, sărbătorile etc. Unii români se duc la biserică doar de Crăciun și de Paști, alții se duc mai des. Dar mai sunt și alte chestiuni care-i individualizează pe români față de alții, chiar față de alți creștini. Să enumerăm câteva: românii care se cunună religios, care se închină în biserici și sărută icoane, care își botează copiii, care se mărturisesc (spovedesc), care aprind lumânări, care respectă cultul morților etc. sunt, totuși, mai mulți decât alții, decât membrii altor popoare. Românii își sfințesc casele, mașinile, alte bunuri și chiar animalele; țin mai multe sărbători de peste an decât alții; își urează de ziua numelui „La mulți ani!“, iar ziua aceasta celebrează câte un sfânt din calendarul creștin; își mai spun, când se întâlnesc și când se despart, „Doamne ajută!“, „Dă-ne, Doamne, bine!“; românii, când află de un deces, spun și scriu „Dumnezeu să-l/ s-o ierte!“ etc. Se poate obiecta că nu este vorba aici despre chestiuni de fond (de dogmă), ci de formă (de rit, de cutumă), dar, dincolo de aceasta, ele jalonează viețile oamenilor.

Credința face parte din ființă

Românii se îmbrățișează și se pupă des, dau mâna des, iar de sărbători, chiar dacă se plâng de lipsa banilor, dau tot ce au ca să iasă petrecerea bine. Și încă ceva: mulți români – după un obicei de când e lumea – își fac cruce când trec pe lângă biserică, înalță ochii și gândul către Domnul. Așa au învățat de la părinți și de la moși, ca „să fie primit“, ca să fie sufletul împăcat. Mulți români știu să asculte smeriți o priceasnă, să cânte mai multe colinde decât alții, să spună cu smerenie „Hristos a înviat!“, să facă „veșnica pomenire“ a morților, să plângă, seara, la lumina candelei, după morții și viii lor, aflați departe, prea departe. Nu am văzut popoare occidentale să facă la fel. (...)

Credința românilor nu se chema mai demult, de către poporeni, religie sau confesiune, ci „lege“ sau „legea românească“. „Lasă-l în legea lui“ însemna, în Evul Mediu, „nu-l clinti din credința lui“. În centrul acestei „legi românești“ era (ca întruchipare palpabilă a devoțiunii față de Dumnezeu) biserica sau lăcașul de cult. Biserica nu era numai locul simplu de închinăciune, ci era și locul de adăpost, de mărturisire și de iertare a păcatelor, de dialog cu Domnul și cu sfinții, prin mijlocirea preotului, numit popă sau părinte. Biserica era și locul de împăcare și de alinare în fața relelor lumii și, lucru esențial, de vindecare a rănilor și bolilor sufletești și trupești. Întotdeauna, în credința noastră, bolnavii au intrat în biserici cu nădejdea și chiar cu convingerea vindecării. Primirea împărtășaniei ori cuminecăturii, unde se află trupul și sângele Domnului sacrificat și înviat pentru oameni, garanta (câtă vreme se făcea cu credință curată) protecția față de boală, vindecarea bolilor, alungarea amenințărilor cu molima. Oamenii se adăposteau în biserici și când veneau atacurile „păgânilor“ și, de multe ori, erau cruțați. Credința aceasta puternică o aveau și sașii transilvăneni, care și-au făcut biserici solide de piatră, așa de mari încât să încapă în ele tot satul. Dar, firi practice, când au văzut că protecția nu este întotdeauna eficientă, sașii și-au înconjurat bisericile cu ziduri groase, pentru ca adăpostirea acolo să fie în totalitate salvatoare. Acestea sunt faimoasele biserici-cetate din sudul Transilvaniei, păstrate până astăzi.

Trăiri de fond...

Veți spune că acestea sunt chestiuni consumate, prea vechi, și că nu mai au relevanță azi. Nu mai au aceeași relevanță ca în trecut, dar ele sunt stratificate undeva în subconștientul nostru individual și chiar în conștiința colectivă. O dovadă este rolul pe care l-au jucat credința creștină și bisericile creștine în închisorile comuniste de la noi, unde deținuții sfidau ofensele și înjosirile și își păstrau încrederea prin slujbe, rugăciuni, pricesne, colinde, prin sărbători ținute în secret, prin mărturisiri ascunse în fața preoților (închiși și ei), prin iconițe și simboluri ținute la piept și în piept, prin semnul crucii făcut cu limba etc. Asemenea trăiri de fond și de formă ale vieții creștine nu mai sunt demult în Occident. De aceea, în lumea situată acolo, mai ales în nord – o lume eficientă, confortabilă și prosperă material – bisericile sunt închise (nu le trece nimeni pragul, oricum), iar la noi nu. Închiderea bisericilor era echivalentă odinioară cu afurisenia (excomunicarea), adică oprirea creștinilor de la botezuri, cununii, înmormântări, slujbe curente, praznice etc. Opririle acestea temporare, care au fost la noi individuale și nu colective, erau acceptate cumva de cei vizați. Ceea ce era greu de acceptat era ruperea legăturii genuine și directe cu Dumnezeu, făcute prin biserică și slujitorii ei. Creștinii ortodocși au în suflete și durerea a nu fi putut merge în cimitire, în sâmbăta lui Lazăr. Această sâmbătă specială precedă Floriile și este ziua în care se pomenesc cei răposați nu oriunde, ci în cimitire.

Natural, orice român rațional a înțeles de ce s-au închis bisericile noastre acum și, în linii mari, a respectat această interdicție. Ea trebuie respectată și de-acum înainte, câtă vreme orice fel de adunare a mai multor oameni situați unul lângă altul este primejdioasă. Dar, în contextul în care se vor redeschide unele spații (din interior și din natură), bisericile și cimitirele nu ar trebui uitate de autorități. Ele nu creează premisele unor primejdii mai mari decât magazinele, mijloacele de transport în comun, hotelurile, parcurile sau terenurile de joacă pentru copii. Este vorba de redeschiderea acestor spații de cult nu pentru slujbe și comemorări publice, ci pentru perindări individuale, într-o primă etapă. Iar credincioșii din consiliile parohiale și, în cazul cimitirelor, salariații primăriilor ar putea asigura respectarea ordinii din interior și de la intrarea și ieșirea, în și din aceste locuri, cu respectarea strictă a distanțelor, a regulii de purtare a măștilor, mănușilor, fără apropieri nepermise de alți credincioși, de icoane, de preoți etc. (...) Un om mulțumit sufletește și împăcat cu Dumnezeu este mai puternic în fața primejdiei îmbolnăvirii, a amenințării bolii. El poate învinge mai ușor teama de boală și chiar boala. Orice individ fortificat sufletește întărește și forța fizică și morală a comunității.

Ioan-Aurel Pop

(A consemnat, Bogdan Panțuru)

Studiu Adama: Fricile și comportamentele alimentare ale românilor în vremea pandemiei

Consumatorii așteaptă de la companii să comunice mai mult despre acțiunile lor privind siguranța alimentelor, iar 1 din 2 români vor sancționa mărcile care nu se comportă responsabil în timpul crizei

  • Potrivit unui studiu derulat în luna aprilie de Unlock Research pentru Adama Agricultural Solutions, cea mai mare îngrijorare resimțită de către românii din mediul urban este legată de situația generală a economiei si viitorul incert, urmată de propria situație financiară, punerea în pericol a sănătății și teama de a rămâne fără loc de muncă. Temerile privind securitatea alimentară se regăsesc abia pe locul al 9-lea, ceea ce arată că atât producția, cât și distribuția produselor alimentare a funcționat în parametri normali în contextul pandemiei;
  • Aproape 1 din 2 consumatori declară că achiziționează des produse ale companiilor care comunică public despre măsurile sanitare pe care le iau, fapt ce demonstrează că încrederea consumatorilor în siguranța produselor este un factor-cheie;
  • Repondenții susțin că au consumat mai puțin alcool în izolare, băuturile alcoolice fiind printre produsele a căror rată de consum a scăzut cel mai mult în această perioadă;
  • Românii fac cumpărături mai rar, iar categoria la care a crescut cel mai mult volumul de aprovizionare sunt tinerii (18-24 de ani);
  • Totodată, a crescut apetența consumatorilor pentru produse proaspete (fructe și legume). Deși preferate de mulți consumatori, piețele agro-alimentare au fost mult mai puțin frecventate în această perioadă, din cauza condițiilor incerte de igienă pe care le-ar putea asigura.

ADAMA este un jucător-cheie pe piața de agribusiness. Misiunea noastră este să îi sprijinim pe fermieri cu soluții de ultimă generație pentru optimizarea culturilor. În felul acesta suntem permanent conectați la problemele care țin de agricultură, un domeniu strategic pentru România. Studiul arată că există o fragilitate în lanțul alimentar, care trebuie tratată cu multă responsabilitate de către autorități: criza COVID-19 a arătat că fermierii au nevoie de o infrastructură de distribuție mult îmbunătățită, care să poată să le pună în valoare produsele și care să poată furniza oamenilor produse proaspete în condiții de siguranță. Ar fi păcat să fi trăit o asemenea criză și să nu învățăm nimic din ea”, a declarat Dimitrios Drisis, directorul general al ADAMA.

STATUL ȘI COMPANIILE, ACTORII IMPORTANȚI PENTRU DEPĂȘIREA CRIZEI

92% dintre respondenți consideră ca statul este primul care trebuie să intervină pentru depășirea situației create de pandemia de coronavirus, pe următoarele locuri plasându-se companiile. Potrivit respondenților, acestea din urmă trebuie sa ajute oamenii să treacă mai ușor prin această criză inclusiv prin educare și informare. 46% dintre aceștia susțin că vor sancționa mărcile care nu se comportă responsabil în această perioadă. Românii văd companiile ca protectori – de aceea se așteaptă, în majoritate covârșitoare, ca acestea să-și protejeze angajații (83%) și categoriile sociale vulnerabile, dar și producția și economia locală (82%).

SITUAȚIA ECONOMICĂ ESTE SURSA PRINCIPALĂ DE ÎNGRIJORARE ÎN RÂNDUL ROMÂNILOR

Aproape jumătate dintre românii din mediul urban estimează încheierea crizei sanitare în maxim 2-3 luni. Pe de altă parte, 52% dintre aceștia se așteaptă ca dificultățile economice să dureze mai mult de un an.

Cea mai mare îngrijorare resimțită de către românii din mediul urban este legată de situația generală a economiei și de viitorul incert (68%). Propria situație financiară este și ea foarte importantă ca sursă de îngrijorare (49%). Pe locurile următoare se plasează îngrijorarea cu privire la felul în care sănătatea este pusă în pericol de epidemia de Covid-19 (41%), dar și teama de a rămâne fără loc de muncă (38%).

Doar 28% dintre românii din mediul urban se declară îngrijorați de siguranța alimentară. Principalele motive de îngrijorare fac referire la posibilitatea de contaminare a produselor sau ambalajelor de către ceilalți cumpărători (46%) sau de către personalul de vânzare (41%). Din acest punct de vedere, consumatorii susțin că ar fi benefice acțiuni de comunicare din partea autorităților care să clarifice în ce măsură ambalajele pot sau nu să fie o sursă de contaminare cu noul coronavirus. Totodată, posibilitatea de a rămâne fără alimente este un subiect de care oamenii sunt mult mai puțin îngrijorați în acest moment (doar 24% dintre cei chestionați). Acolo unde apare această îngrijorare, ea se referă la teama că stocurile de mâncare să se epuizeze sau de perspectiva de a rămâne fără bani.

TIPARELE DE CONSUM ALIMENTAR AU SUFERIT SCHIMBĂRI DE LA ÎNCEPUTUL CRIZEI

Conform unui studiu Eurostat din aprilie 2019, România se confruntă cu un paradox: deși suntem e un producător important de fructe şi legume, românii sunt codaşi la consumul acestora.
Un an mai târziu, în context pandemic, consumatorii chestionați arată o realitate modificată: ei declară că au cumpărat mai mult decât înainte de criză fructe proaspete (30%), legume (26%). Pe următoarele locuri se situează produsele congelate și conservele. Produsele de bază (făină, ulei, mălai), apă îmbuteliată și răcoritoarele sunt și ele cumpărate mai mult în această perioadă de către 25% dintre consumatori.

Pe de altă parte, anumite categorii de alimente sunt cumpărate mai puțin decât înainte – mâncarea gata preparată (39%), alcoolul (35%), dar și snacks-urile (33%), produsele de panificație/ brutărie (29%) și mezelurile (28%).

Apar și alte schimbări in comportament în această perioadă, o mare parte având legătură cu igienizarea – 88% dintre consumatori spală fructele și legumele cu mai multă atenție decât înainte, iar 60% dezinfectează ambalajele produselor după achiziționare.

Principalele masuri așteptate de la producători pentru garantarea siguranței alimentelor fac referire la echipamentele adecvate de protecție pentru angajați – 78%, dar și la măsuri sporite de igienizare a spațiului de producție – 68%. Adițional, consumatorii consideră oportune și alte măsuri, precum extinderea procedurii de testare a sănătății angajaților, dar și ca producătorii să automatizeze cât mai mult din procesul de producție sau să dezvolte măsuri suplimentare de sterilizare a produselor. Nu în ultimul rând, consumatorii și-ar dori ca brandurile să comunice mai mult despre acțiunile pe care le întreprind pentru a asigura siguranța alimentelor.

Frecvența de cumpărare a produselor alimentare a scăzut dramatic de la declanșarea crizei sanitare. Daca înainte de criză 83% dintre cei chestionați făceau cumpărături de produse alimentare de cel puțin de câteva ori pe săptămână, criza pandemică a determinat schimbări în tiparul de cumpărături, acum 62% declară că fac cumpărături de produse alimentare o dată pe săptămână sau mai rar. Tinerii (18-24 ani) sunt categoria care la care volumul de cumpărături a crescut cel mai mult.

CRIZA PANDEMICĂ A DETERMINAT SCHIMBĂRI ȘI ÎN CE PRIVEȘTE CANALELE COMERCIALE UTILIZATE

În această perioadă, cumpărătorii au frecventat predominant canalele moderne de comerț - hipermarketuri (53%), magazine tip discounter (48%) și supermarketuri (43%), in vreme ce piețele agroalimentare au fost vizitate de doar 23% dintre consumatorii din mediul urban. Magazinele care fac parte din rețele internaționale beneficiază de cea mai mare încredere din partea consumatorilor (56%), avantajele menționate spontan fiind gama largă de produse oferite (24%), standardele de calitate menținute (17%) precum și preturile avantajoase (16%). Pe de altă parte, consumatorii menționează că dezavantaje ale acestor magazine aglomerația percepută (18%) precum și anumite nesiguranțe legate de proveniența produselor comercializate (18%).

Dintre cei care obișnuiau să frecventeze piețele înainte de criză, doar 39% au mai revenit în perioada crizei, mulți dintre aceștia preferând în această perioadă mai degrabă hypermarket-urile (55%) și magazinele tip discounter (50%). Mai mult, consumatorii declară că au un nivel relativ scăzut de încredere în piețele agroalimentare (36%), principalele bariere menționate spontan fiind legate de igienă precară (22%) și de aglomerația/contactul cu multe persoane (20%). Pe de altă parte, piețele sunt totuși apreciate pentru faptul că oferă produse proaspete și de calitate (50%).

Unlock Research a derulat pentru Adama România o cercetare cantitativă și calitativă având drept obiectiv principal măsurarea comportamentului alimentar și a îngrijorărilor românilor cu privire la alimente, în contextul COVID-19. Studiul s-a desfășurat în perioada 3 - 9 aprilie 2020, pe un eșantion de 600 persoane, reprezentativ urban, având o marjă de eroare de +/- 4%.

***

ADAMA Agricultural Solutions este una dinte companiile de top din industria protecției plantelor la nivel global. Depunem eforturi pentru a crea soluții simple pentru agricultură, oferind fermierilor produse și servicii eficiente pentru a le simplifica viața și a-i ajuta să se dezvolte. Cu un portofoliu vast și diversificat de produse de înaltă calitate, echipa Adama formată din peste 6.600 de persoane ajunge la fermierii din peste 100 de țări, furnizând soluții pentru controlul buruienilor, dăunătorilor și bolilor și pentru creșterea recoltelor. Pentru mai multe informații vizitați www.adama.com.

***

Unlock Research este o companie de know-how și cercetare de piață cu capital 100% românesc înființată în 2008. Unlock este specializată în studii de strategie de brand și marketing cultural, centrată pe descoperirea de insight-uri despre oameni, categorii și branduri care să contribuie la creșterea business-urilor clienților pentru care lucrează.

La finalul anului 2014 Unlock s-a repoziționat ca agenție de know-how integrat (cercetare de piață, data mining, poziționare de brand, insight generation, consumer trends & innovation), adaptându-se astfel la noile reguli de marketing care vizează raportarea la om în totalitatea sa și nu doar în rol de consumator al unei categorii. Misiunea agenției este să ajute brandurile să crească și să schimbe lumea în bine.

Persoană de contact: Alin Iliescu (Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.) – 0725.932.333

ANEXA 1

Schimbări ale comportamentelor de consum la nivel global

  • China

În perioada pandemiei s-a constat o creștere a consumului de lactate, care surclasează orezul. Asociații din industria lactatelor, împreună cu Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor și Institutul Național de Nutriție și Sănătate au elaborat un ghid care propune consumul de lactate pentru dezvoltarea sistemului imunitar al populației în perioada pandemiei.

Sursă: foodnavigator-asia

  • Statele Unite ale Americii

Statul american Arizona cunoaște încă de la începutul pandemiei o creștere semnificativă a cumpărăturilor online de alimente. Vânzările de lapte praf, fasole, orez și înălbitor cu clor au explodat atât aici, cât și în Washington și statul Colorado.

Sursă: cnbc.com

  • Marea Britanie

Masa de prânz este posibil să înregistreze cea mai importantă schimbare, deoarece trendul înainte de pandemie era ca masa de prânz să se servească în oraș. Gustările vor înregistra o creștere semnificativă în rândul celor mici (semi-preparate din pui etc.). Crește și sectorul lactatelor prin produse proaspete și înghețată.

Sursă: Agriculture and Horticulture Development Board

Alte tendințe globale de consum (studiu realizat de International Food Information Council Foundation)

Oamenii merg mai rar la cumpărături și gătesc mai mult acasă

Conform studiului, aproape jumătate dintre respondenți au susținut că în acest moment consumă preponderent mâncare gătită acasă decât o făceau acum o lună. 1 din 3 respondenți susține că a redus drastic comenzile de livrări la domiciliu.

Cumpărăturile de alimente prin platforme online, în topul preferințelor

De vreme ce cumpărăturile în magazine s-au redus, 16% dintre respondenți afirmă că au început să comande aceste produse prin intermediul platformelor online. 13% susțin că au crescut numărul de comenzi online de alimente pentru că se simt mult mai în siguranță. 4 din 10 persoane preferă să cumpere produse alimentare ambalate, deși nu mulți dintre ei și-au schimbat percepția asupra precarității calităților nutritive ale acestor tipuri de alimente.

Comportamentele de consum s-au modificat și ele

Mai mult de un sfert dintre respondenți (27%) afirmă că au început să consume mai multe snacks-uri și, în general, să mănânce mai mult (15%). Pe de altă parte 27% dintre respondenți susțin că au început să consume mâncare mai sănătoasă și 13% susțin că au început să consume mai puține alimente decât de obicei. Doar 2 din 10 persoane din cadrul studiului susțin că nu au cunoscut schimbări în comportamentul de consum alimenta

Pandemia, o provocare pentru ADAMA

AdamaPandemia de coronavirus este o adevărată provocare pentru orice companie de pe mapamond. Compania ADAMA s-a decis să ofere și ea un răspuns în perioada pandemiei, în actualul context global generat de criză.

Dimitrios Drisis, directorul general ADAMA România, Republica Moldova și Polonia a vorbit într-un interviu despre schimbarea modelului de aprovizionare - de la stocuri de la lună la lună la transporturi mai rare, dar cu volum mai mare. Totodată, Dimitrios Drisis a arătat că, parte din managementul crizei, ADAMA a reușit să se adapteze la noua realitate, implementând soluții tehnologice de ultimă oră pentru comunicarea cu fermierii.

„Suntem în contact cu fermierii prin sisteme de telecomunicaţii. Din cauza dificultăţilor ivite, am schimbat modelul de aprovizionare, cu riscul de a avea costuri mai ridicate: nu se mai lucrează pe stoc de la lună la lună, ci avem transporturi mai rare, dar cu volum mai mare, pentru că fermierii au nevoie de produsele noastre la timp și în cantitățile necesare“, a spus pentru ZF Dimitrios Drisis, CEO al Adama Agricultural Solutions din România.

Din fericire, ADAMA are capacitatea de a infuza capital ori de câte ori este nevoie să plătească salariile angajaţilor, să plătească furnizorii şi obligaţiile financiare către stat, ceea ce ne dă o mai mare stabilitate în criză“.

Referitor la urmările crizei și cum va fi influențată piața de agribusiness, managerul general al ADAMA a împărtășit o viziune optimist-realistă, fiind de părere că piața de profil va ieși din criză mult mai consolidată.

Pentru a menţine economia funcţională şi activă, Drisis consideră că guvernul trebuie să ia măsuri prin care bunurile şi serviciile să continue să fie furnizate în limite normale, iar pentru anumite grupuri profesionale care nu-şi mai pot desfăşura activităţile, guvernul trebuie să intervină şi să acorde sprijin financiar astfel încât să prevină o potenţială criză ce va afecta sectoare importante din economia ţării.

Nu în ultimul rând, cu privire la urmările sociale ale crizei, Dimitrios Drisis a precizat că, în opinia sa, România va trece de acest moment întărită și va ști cum să acționeze pe viitor pentru a construi un stat mai puternic.

Fermierii români: eroi pe timp de pace și vremuri de război pandemic

De ceva vreme, fermierii din regiunea Moldovei nu stau cu mâinile în sân deoarece trebuie să-şi desfăşoare în continuare, în bune condiţii, activităţile agricole de primăvară, din ferme sau solarii. Și totul în condițiile problemei majore a coronavirusului…

Despre starea culturilor de la începutul lunii aprilie, achiziţia de inputuri şi utilaje agricole în aceste momente dificile de pandemie, dar şi despre secetă şi temperaturi negative aflăm de la câţiva fermieri de-ai locului.

Activitatea în ferme a început din timp, iar la sfârşitul lunii martie-începutul lunii aprilie i-am găsim pe unii dintre fermieri la fertilizat şi erbicidat culturile de cereale păioase, iar pe alţii la pregătirea patului germinativ pentru cultura de floarea-soarelui şi porumb. Lipsa umidităţii din sol, un factor important pentru startul culturilor de primăvară, şi temperaturile cu minus din termometre le dau bătaie de cap acestora. Totuşi, un motiv de bucurie pentru agricultori sunt culturile de toamnă, care se prezentau bine la momentul respectiv. Din păcate, starea de urgenţă şi pandemia de coronavirus au început să-şi pună amprenta în unele ferme întrucât o parte dintre livrările de inputuri şi utilaje au întârziat să apară.

Campania de primăvară va începe cu un handicap…

Prima oprire a fost la Daniel Petrică Florici, un fermier din comuna Ion Neculce, judeţul Iaşi, care deţine o fermă de familie de aproximativ 240 ha, având în structură culturi precum: cereale păioase de toamnă, grâu, triticale şi culturi de primăvară, cum ar fi porumb şi floarea-soarelui. Activitatea în ferma sa a început de ceva vreme, ne spune acesta. „Am fertilizat cultura de cereale păioase în jurul datei de 4 martie şi imediat după această lucrare am beneficiat de câţiva litri de ploaie, fapt benefic pentru noi. În prezent, am început pregătirea patului germinativ pentru cultura de floarea-soarelui; în schimb, am evitat să efectuăm tratamentele fitosanitare T1 la cultura de grâu şi floarea-soarelui din cauza fluctuaţiilor mari de temperatură, de la o zi la alta, respectiv cele de la zi la noapte. Am preferat să avem temperaturi cu tendinţă pozitive sau cel puţin constante, peste 16 grade Celsius, pentru a nu induce un alt stres plantelor decât cel termic.“

Stadiul culturilor de toamnă este unul satisfăcător, a mai adăugat fermierul ieşean. „Au înfrăţit în toamnă, fiind îndeplinit şi stadiul de vernalizare, un proces foarte important pentru cultura de cereale păioase. Grâul şi triticalele au plecat în vegetaţie. Să sperăm că temperaturile cu minus din zilele acestea nu vor afecta atât de mult producţia pentru anul în curs. Campania de primăvară va începe, din păcate, cu un handicap, respectiv cu lipsa umidităţii din sol, un factor foarte important pentru startul culturilor. Sperăm  să începem semănatul în jurul datei de 5 aprilie şi să îl terminăm în perioada optimă de 15-20 aprilie.“

…livrările de inputuri au întârziat să apară

Din păcate, starea de urgenţă şi pandemia de coronavirus au început să-şi spună cuvântul deoarece unele livrări de inputuri au întârziat să apară, a mai precizat tânărul. „Sperăm şi avem toată încrederea în distribuitorii noştri că vor face toate eforturile pentru a fi livrate la timp. Noile reglementări şi restricţii ne dau bătăi de cap pentru că zilnic trebuie să avem la noi acele declaraţii completate, dar să spunem că aceasta ar fi ultima noastră problemă. Ne dorim să păşim cu dreptul în campania agricolă de primăvară, să avem un an cu recolte bogate şi să nu uităm că a fi fermier este cea mai importantă meserie din lume“, încheie Daniel Petrică Florici.

Fermierii au luat măsuri pentru reducerea riscului de transmitere a virusului COVID-19 în ferme

Şi în judeţul Vaslui, în ferma lui Alin Luculeasa din comuna Costeşti, a început campania de primăvară. Pe acesta l-am găsit la însămânţatul culturii de floarea-soarelui. „Intenţionăm să însămânţăm în jur de 280 ha de floarea-soarelui, dar nu ştim exact cum va decurge această campanie de primăvară, având în vedere contextul în care ne aflăm de epidemie şi stare de urgenţă. În paralel cu această activitate, încercăm să facem tratamentul T1 la grâu, şi desigur, să pregătim patul germinativ necesar însămânţării.“

În contextul actual de pandemie cu virusul COVID-19, fermierul precizează că nu a fost afectat în mod direct. „Cu excepţia unui utilaj care ni s-a spus că va întârzia, în rest aprovizionarea cu inputuri a fost făcută înaintea acestei crize. Deocamdată, nu am înregistrat neplăceri foarte mari. Trebuie să fim mai responsabili decât am fost până acum şi e necesar să ţinem la distanţă angajaţii, să nu lucreze împreună, astfel încât să reducem riscul de transmitere a acestui virus“, încheie vasluianul Alin Luculeasa.

La sfârşitul lunii martie culturile de toamnă se prezentau destul de bine

În continuare am poposit la Andrei Ilie Andrei, un mic fermier din comuna Români, judeţul Neamţ, care are în exploataţie aproximativ 100 ha pe care le cultivă cu rapiţă, grâu, porumb, floarea-soarelui, lucernă şi fân. În momentul interviului se pregătea pentru fertilizarea fazială şi erbicidarea la rapiţă şi grâu. „În acelaşi timp ne ocupăm şi de pregătirea patului germinativ pentru însămânţarea porumbului şi a florii-soarelui, doar că o să mai aşteptăm puţin pentru a se încălzi vremea deoarece în ultimele două seri au fost temperaturi de -6 grade Celsius. Cu toate acestea, culturile de toamnă se prezintă destul de bine la momentul de faţă.“

Fermierul mai adaugă că această campanie agricolă de însămânţare o să dureze undeva la 2-3 săptămâni, chiar şi o lună, cuprinzând şi erbicidarea preemergentă. „Totodată, dacă ne ajută vremea, o terminăm mai repede, dacă nu, ne lungim la aproximativ o lună, cu toată perioada de erbicidat şi semănat. Această pandemie nu prea ne-a afectat momentan, deoarece avem toate inputurile comandate şi livrate încă de la începutul primăverii“, încheie Andrei Ilie Andrei.

Legumicultorii vin cu soluţii pentru temperaturile scăzute

În sectorul legumicol, pentru temperaturile oscilante din luna martie, legumicultorii au găsit soluţii, respectiv au prevenit din timp situaţiile neplăcute cu ajutorul centralelor pe lemne cu ventiloconvectoare şi prin utilizarea foliei microporoase antiînghet, denumită şi agril, ne spune Anca Elena Ursu, legumicultoare în comuna Bogdăniţa, judeţul Vaslui, care împreună cu familia sa a dat naştere fermei Ursu, o fermă de familie cu de toate.

„De trei săptămâni casa noastră este solarul de 300 mp, care anul acesta va fi doar pentru răsaduri. Aici, pentru a nu risipi căldura, am făcut o folie dublă. Pentru primele două mese, unde era necesară o temperatură mai mare, am mai făcut un tunel. Aceasta este ultima masă unde vom aclimatiza înainte de plantare, iar aici este a treia masă, unde folosim doar agril (…), şi am doar trei ventiloconvectoare pentru temperaturi mai scăzute. De exemplu, pe 16 martie am avut -11 grade Celsius, iar primul ventiloconvector a cedat şi câţiva castraveţi i-am găsit «leşinaţi». Însă nu putem risca, trebuie să prevenim. Acestea merg pe curent electric şi menţin temperatura dorită, în funcţie de cultura aleasă. Când dorim o temperatură mai mare dăm drumul la rezistenţe şi acoperim cu agril, iar masa aceasta o lăsăm liberă pentru a menţine o temperatură de 18-20°C“, ne arată tânăra din Bogdăniţa.

Beatrice Alexandra MODIGA

ADAMA donează măști de protecție medicilor, cu sprijinul asociației “Dăruiește Viață”

Pandemia de COVID-19 reprezintă o provocare teribilă pe care o putem gestiona doar dacă reușim să ținem în viață toate angrenajele vitale ale societății. Pentru ca noi să fim în siguranță, medicii trebuie să fie protejați. Aflați în linia întâi a luptei cu coronavirusul SARS-CoV-2, medicii au nevoie de echipamente de protecție corespunzătoare. Pentru a fi alături de ei, ADAMA a achiziționat măști de protecție pe care le-a donat asociației “Dăruiește Viață” pentru a fi distribuite spitalelor din București și din țară unde este mare nevoie de ele.

În aceste zile necesarul de echipamente de protecție este uriaș: medicilor li se recomandă schimbarea măștii la fiecare 20 de minute într-un mediu umed și la fiecare 60 de minute într-un mediu nonaerosol. Astfel, se estimează că doar medicii de familie ar avea nevoie de aproximativ 1 milion de măști în fiecare lună.

 „Donația ADAMA se alătură eforturilor uriașe care se fac pentru a menține sistemul de sănătate funcțional. Ne bucurăm să putem fi parte din această uriașă energie constructivă, pentru că este un moment crucial. Azi, preocuparea fiecăruia dintre noi trebuie să fie viața tuturor. Suntem în industria de protecție a culturilor agricole de ani buni. Produsele fermierilor noștri ajung pe mesele românilor în fiecare zi. Dar munca noastră în aceste zile critice nu mai este doar despre protecția culturilor, ci și despre protecția oamenilor”, a declarat Alina Gitlan, reprezentant al ADAMA România.

Trivia:

  • Accesul la costume și măști de protecție reprezintă o condiție esențială pentru ca medicii să-și poată desfășura activitatea în siguranță în momente critice. Acestea au fost folosite încă din timpul pandemiei de ciumă din secolul al XVII-lea, când fizicianul Charles de Lorme a inventat bizarul costum care avea și o mască cu cioc, despre care se credea că va proteja medicul de “aerul otrăvitor”;
  • Masca de protecție în forma pe care o știm astăzi a fost utilizată pentru prima oară în 1897 de către chirurgul francez Paul Berger, în timpul unei intervenții chirurgicale desfășurate la Paris.

Pandemia în viziunea unui adolescent

Sunt, fără îndoială, mulţi cei care nu au o părere bună despre generaţia noastră pe care o consideră, fatalist vorbind, pierdută, alţii o văd ca pe o generație care ar putea „schimba lumea“ sau poate o consideră doar una ca toate celelalte.

Eu, şi poate ca mine mulţi alţii de vârsta mea, văd altfel lucrurile. Fără îndoială, nu suntem o generaţie prea bine ancorată în realităţile vremurilor pe care le trăim, dar avem capacitatea de a ne adapta uşor la nou, poate mult mai uşor decât generaţiile de dinaintea noastră, graţie, sigur, şi accesului mult mai facil la informaţie. Avem, de asemenea, capacitatea de a selecta, de cele mai multe ori, corect informaţiile, neluând în calcul doar sau numai ceea ce „ni se pune pe tavă“.

Cred că pentru generația din care fac parte această perioadă, neobişnuit de încercată, poate scoate în evidenţă capacitatea de înțelegere, adaptare şi comunicare. Pe de altă parte, poate să mai corecteze, măcar în parte, atitudini, comportamente pe care le consider acum excepţii. Cu siguranţă, viaţa de-acum şi cea care cred că va urma vor face să se înţeleagă că nu tot ce vedem prin filme sau citim pe Internet se regăseşte şi în realitate.

Revenind la perioada, momentele pe care le traversăm, cu siguranţă nu sunt dintre cele pe care ni le-am fi dorit noi şi cu atât mai mult voi, adulţii, care purtaţi pe umeri responsabilitatea educării şi susţinerii noastre materiale.

Este greu, uneori insuportabil, să nu putem ieşi din casă atunci când simţim nevoia de mişcare, comunicare, este greu să stai cu teama că poţi fi oprit oricând pe stradă ori să-ţi vezi zilnic părinţii făcându-şi griji pentru sănătatea ta. Poate că este chiar înfiorător pentru un copil să nu-şi poată lua mama sau tatăl în braţe după o zi în care au fost plecaţi la muncă, riscându-şi sănătatea pentru a avea ce pune pe masă zi de zi...

Dar, totuşi, suntem puternici, ne păstrăm speranţa vie şi încercăm să realizăm, ba chiar avem convingerea că acest calvar, această epidemie se vor sfârşi curând. Poate vor mai fi şi alte… pandemii, dar asta nu ne opreşte să ne continuăm viaţa, să visăm, să creăm şi să sperăm, să fim alături de cei dragi. Să fim buni şi să avem grijă de viaţa şi sănătatea noastră! Doar aşa vom răzbi. Viaţa este o luptă. Aşadar, să luptăm cu credinţa că întotdeauna vom învinge. Boala nu ne va devasta, lipsa oamenilor, da!

Andrei OPREA-BANU

Peste 1000 de teste pentru SARS-Cov-2 efectuate de IDSA

Din data de 27 martie anul curent, în baza protocolului încheiat între Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) și Ministerul Sănătății, prin Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB), în cadrul IDSA sunt procesate teste pentru Coronavirus SARS-Cov-2.

Până la această dată, au fost prelucrate primele 1000 de teste la IDSA, dar numărul lor ar putea crește.

În condiţiile evoluţiei pandemiei COVID-19, IDSA şi-a manifestat încă de la început disponibilitatea pentru a acorda sprijin serviciilor sanitare din România, prin implicarea sa activă în testările de detecţie a noului Coronavirus SARS-CoV-2, efectuate în paralel cu testările specifice pentru diagnosticul pestei porcine africane, pestei porcine clasice, influenței aviare, rabiei,... etc.

IDSA este Institutul Naţional de Referinţă al României pentru sănătatea și bunăstarea animalelor, aflat în subordinea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), coordonând tehnic și metodologic rețeaua de laboratoare sanitare veterinare de stat din România. Institutul funcţionează ca laborator naţional de referinţă în controalele oficiale efectuate prin supravegherea și diagnosticul de laborator pentru: bolile specifice animalelor și zoonozelor, detecţia organismelor modificate genetic şi medicina legală veterinară.

IDSA se află sub dublă acreditare RENAR: începând cu anul 2003 conform cu SR EN ISO/IEC 17025 şi începând cu anul 2016, conform cu SR EN ISO/CEI 17043, fiind dotat cu echipamente performante, etalonate, verificate şi cu mentenanţă asigurată, ce răspund exigenţelor tehnice prestabilite pentru funcţionarea în regim de medie şi înaltă biosecuritate. Personalul IDSA are o înaltă calificare, fiind instruit în cadrul laboratoarelor internaţionale şi comunitare de referinţă.

Date fiind dotarea pe profilul de biologie moleculară, competența și experienţa specialiştilor și, nu în ultimul rând, existența în cadrul IDSA a unei incinte de înaltă biosecuritate nivel 3 ce funcţionează cu aprobarea Comisiei Europeane, IDSA poate asigura efectuarea a minim 200 de teste pe zi, pentru detecția genomului SARS COV 2 prin tehnica Real Time RT-PCR.

Ţinând seama de suportul acordat de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) şi de Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive (ANDR) pentru dotarea IDSA cu echipamente specifice suplimentare de la International Atomic Energy Agency (IAEA), numărul testărilor pentru detecția genomului SARS COV 2 , la IDSA, ar putea creşte semnificativ.

Sursa: idah.ro

Serviciile veterinare implicate în criza de coronavirus din România

Încă de la începutul lunii martie, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și-a arătat disponibilitatea pentru a pune la dispoziție echipamentele operaționale existente din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, precum și din laboratoarele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, pentru posibilitatea testării probelor prelevate de la subiecți umani în identificarea ARN viral SARS-CoV2.

Din data de 27.03.2020, în baza protocoalelor încheiate între Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) - prin Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) și Ministerul Sănătății(MS) – prin Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB), precum și Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Alba și Direcția de Sănătate Publică (DSP) Alba, specialiștii au prelucrat pană la această dată peste 2.000 de teste pentru detecția Coronavirus SARS-CoV-2, capacitatea maximă fiind de 300 de teste pe zi.

Începând cu această săptămână, pentru creșterea capacității de testare la nivelul județelor, se vor mai adăuga încă doua laboratoarele sanitare veterinare județene din Satu Mare și Bistrița Năsăud.

Menționăm că în perioada următoare, în baza protocoalelor de colaborare încheiate între structurile din subordinea ANSVSA și MS, se vor efectua testări pentru coronavirus SARS-Cov-2 și în județele Arad, Olt, Brăila, Prahova și Tulcea.

De asemenea, ANSVSA precizează faptul că au fost împrumutate în baza contractelor de comodat, echipamente PCR către: Spitalul Județean de Urgență Arad, Spitalul de Boli Infecțioase Cluj și Spitalul Județean de Urgență Timiș.

Abonează-te la acest feed RSS