Lumea satului 750x100 19 martie
update 28 Mar 2020

Prima biserică românească din Africa


Biserica „Sfântul Apostol Andrei“ din Johannesburg, Africa de Sud, a fost sfințită în ultima zi a lunii noiembrie 2019.

Slujba de târnosire a primului lăcaș de cult românesc de pe continentul african a fost oficiată de Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale și Meridionale, informează basilica.ro. Evenimentul reprezintă încununarea eforturilor comunității românești începute în urmă cu 6 ani, când a fost pusă piatra de temelie a bisericii din suburbia Midrand. Lucrările au început efectiv din 2014. În prezent, lăcașul de cult este pictat și dotat cu cele necesare, astfel încât în contextul hramului parohiei și al Zilei Naționale a României va avea loc și slujba de sfințire La eveniment a participat și Excelența Sa ambasadorul României în Africa de Sud, Marius Borănescu. Parohia din Africa de Sud își are începuturile în anul 2000, când comunitatea credincioșilor români din Johannesburg a întemeiat, împreună cu Părintele Mircea Corpodean, Asociația Creştin-ortodoxă Română „Sfântul Andrei” (SARCOA – Saint Andrew Romanian Christian Orthodox Association).

În ziua de 7 februarie 2002 parohia a fost înregistrată oficial în Registrul Oficial al Companiilor din Johannesburg. În perioada 2000-2002, sfintele slujbe erau oficiate în spaţii private, iar între anii 2002-2008 românii s-au rugat alături de credincioși greci, africani şi englezi în Biserica „Sfântul Nicolae al Japoniei“ din Brixton. În perioada februarie – iulie 2008, acestea au avut loc într-o capelă special amenajată în locuința preotului din Edenvale.

preot Mihai Corpodean

În 2008, preotul Mihai Corpodean a fost transferat la parohia românească din Auckland, Noua Zeelandă, comunitatea parohială din Johannesburg fiind preluată de tânărul preot Răzvan Tatu.

De la venirea sa în Africa, serviciul liturgic a fost oficiat în Biserica „Sfântul Nectarie“ din cartierul Orange Grove.

Ulterior, a fost cumpărat un teren în Midrand, unde se află în prezent prima biserică românească din Africa.

FOTO ©Facebook / Comunitatea Română din Africa de Sud

Un monument unic în epoca ştefaniană. Biserica din Borzeşti

Domnia lui Ştefan cel Mare, cea mai lungă din câte a cunoscut Moldova, de patruzeci şi şapte de ani, este însemnată prin strălucitele războaie şi numeroasele construcţii bisericeşti. Ele au fost atât de numeroase încât poporul a atribuit Măriei Sale tot ce era biserică veche. Tradiţia vorbeşte de patruzeci şi patru de lăcaşuri de cult. Pe baza pisaniilor se pot recunoaşte astăzi doar treizeci şi două de biserici şi mănăstiri ridicate de marele voievod.

„Vocaţia şi efortul său constructiv în domeniul monumentelor religioase, scrie poetul Sergiu Adam, au dus la cristalizarea, între 1487 şi 1497, a unui stil arhitectonic original care reprezintă o strălucită sinteză între elementele de sorginte bizantină şi gotică. Peste aceste elemente s-au suprapus, topindu-le şi apoi reconstruindu-le într-un tot unitar de o mare şi unică frumuseţe, multe dintre caracteristicile artei populare autohtone.“

Între locaşurile de cult rămase moştenire de la marele voievod, biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ din Borzeşti – Bacău e singurul loc de închinăciune ridicat nu pentru comemorarea unei bătălii sau în amintirea unei victorii ci, spune legenda, în amintirea prietenului său Gheorghiţă, omorât de tătari în acest loc unde, conform tradiţiei, viitorul domn şi-a petrecut frumoşii ani ai copilăriei.

Începută în iulie 1493 şi terminată în octombrie 1494 – un an, trei luni şi trei zile – biserica păstrează pisania „Io, Ştefan Voevod, cu mila lui Dumnezeu, Domnitorul Ţerei Moldavei, şi cu pre iubitul său fiu Alexandru au zidit această biserică, carele este la Borzeşti pe Trotuşi, Adormirea pre Sfântei Născătoarei de Dumnezeu, întru rugă şi spre pomenirea răposaţilor întru sănătatea strămoşilor şi părinţilor lor...“.

Ca la Dobrovăţ sau la Reuseni, biserica din Borzeşti este zidită în plan dreptunghiular fără turle, boltit cu două calote sferice. Faţadele sunt împodobite cu ocniţe şi firide deco­rate cu ceramică smălţuită.

De-a lungul veacurilor, ca multe alte lăcaşuri de cult, şi biserica Adormirea Maicii Domnului din Borzeşti a cunoscut ravagiile timpului. Academicianul dr. C. Istrati consemna: „Am vizitat acest sfânt locaş în vara anului 1899. În biserică nu se mai slujeşte, ea stă închisă, nu are împrejmuire şi totul e în ruină.“

Intrată în ample lucrări de consolidare şi restaurare din anul 1988, biserica din Borzeşti are acum o nouă înfăţişare. Pictura interioară realizată în frescă de către pictorul Grigore Popescu – Muscel a reuşit să păstreze fragmente de decoraţie originală din secolul al XV-lea şi, de asemenea, catapeteasma de zid pictată în frescă în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea de unul dintre vestiţii „zugravi de subţire“, cum erau numiţi în epocă pictorii de biserici, monahul Nifon Zugravul.

Cei care poposesc la acest lăcaş pot vizita şi Muzeul de Cultură şi Artă Religioasă care funcţionează în clădirea şcolii din apropierea bisericii, o adevărată instituţie care păstrează piese valoroase precum Cazania lui Varlaam din 1643, Biblia de la Blaj (1791), icoane de mare valoare artistică, obiecte şi vase liturgice.

Stelian CIOCOIU

Patru secole de la ridicarea bisericii de lemn din Rădăşeni

Biserica de la Rădăşeni poate fi apreciată ca fiind una dintre cele mai frumoase şi mai corect restaurate biserici de lemn din România, lucrările constând în consolidarea sa integrală. Acestea au vizat atât elementele de construcţie cât şi pictura. Biserica cu hramul „Sf. Mercurie şi Ecaterina“ de la Rădăşeni, una dintre cele mai vechi şi bine conservate biserici de lemn din Moldova, a fost resfinţită recent, după ample lucrări de restaurare.

„Au fost ample lucrări de restau­rare care au început în anul 1966, cele mai multe desfăşurându-se din 1998 până astăzi, lucrări care s-au făcut bucăţică cu bucăţică. S-au refăcut temelia şi pereţii exteriori, acoperişul a fost adus la forma iniţială, cum a fost în urmă cu 400 de ani, s-au refăcut pavajul, pridvorul din stejar, iar pictura veche a celor trei călugări – Iulian, Chelsie şi Ioan – a fost restaurată“, a spus preotul iconom stavrofor Constantin Rotar.

Biserica parohială „Sfântul Mercurie şi Sfânta Ecaterina“ este construită din bârne de brad, lemnul fiind obţinut din tăierea copacilor aflaţi chiar în acel loc. Biserica a fost construită de Ştefan Tomşa între anii 1611 şi 1622. Tradiţia mărturiseşte că Ştefan Tomşa ar fi învăţat carte în satul Rădăşeni, unde şi-a petrecut şi o parte din copilărie. Fiind legat sufleteşte de aceste meleaguri, când ajunge domnitor înalţă o biserică în Rădăşeni, dar nu înainte de a declara locul sat domnesc.

O dovadă a faptului că biserica este ctitorită de Ştefan Tomşa este şi o linguriţă de aur, care astăzi se află la Mănăstirea Neamţ, cu următoarea inscripţie gravată: „Şi am dăruit-o pre ea spre a se ruga pentru noi în biserica din Rădăşeni, unde este hramul marelui mucenic Mercurie. Io Ştefan Vv. Tomişevici (Tomşa) 1621-1623.“

La interior biserica este pictată în tempera, în stil popular, specific bisericilor de lemn din Moldova. Pictura a fost realizată în perioada 1875 – 1876 de călugării Chelsie, Ioan şi Iulian, mărturie fiind o inscripţie din 1875, cu litere chirilice, de pe icoana Sfântului Nicolae din catapeteasmă şi un pomelnic din anul 1876 care spune că „acest Iulian a zugrăvit biserica aceasta toată, spre veşnica sa pomenire“.

Odată cu slujba de resfinţire, credincioşii din Rădăşeni au marcat şi 400 de ani de la ridicarea bisericii. Anul trecut, când biserica a împlinit 400 de ani, au fost aduse moaştele Sfinţilor Mercurie şi Ecaterina.

„La Rădăşeni, în «Grădina Raiului», aşa cum este trecută localitatea în cartea părintelui arhimandrit Timotei Aioanei, s-au aniversat 400 de ani de la începuturile construcţiei bisericii vechi a satului şi retârnosirea ei după ample lucrări de restaurare. Biserica noastră este a doua ca vechime din judeţ, iar cum arată acum este cea mai frumoasă biserică restaurată cu pictură din Moldova şi asta mă bucură, după atâta osteneală. Acest lăcaş de cult a servit satul timp de 300 de ani, după care, fiind împărţit în două, s-a construit în 1918 biserica „Sf. Apostoli Petru şi Pavel“. Printr-o minune, cunoscând un arhimandrit din Grecia, am adus anul trecut Sfintele moaşte ale Sf. Mercurie şi Ecaterina, cu acte oficiale emise în Grecia şi cu binecuvântarea Arhiepiscopului Atenei. Preoţii din Grecia au venit şi au slujit de trei ori în biserica noastră şi după 400 de ani s-a produs minunea să putem aduce moaştele sfinţilor care sunt patronii bisericii noastre“, ne-a spus preotul Constantin Rotar.

Silviu Buculei
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013

Povestea „bisericii din groapă“

Situată pe strada Justiţiei nr. 5 din Sibiu, biserica Buna Vestire îşi deschide porţile pentru mii de credincioşi anual, însă prea puţini ştiu povestea acestui lăcaş de cult intrat pe lista monumentelor istorice din judeţul Sibiu, încă din anul 2004, pentru cele 3 obiective: biserica propriu-zisă, casa parohială şi cimitirul. Doar cei bătrâni o mai numesc „biserica din groapă“ şi iată de ce.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Ioan VULCAN - AGNIŢEANUL
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2013

Abonează-te la acest feed RSS