Adama Sultan iulie 2020
update 21 Sep 2020

Misterul balaurul de la Voroneț

Cunoscută ca și  „Capela Sixtină a Estului” datorită frescei „Judecăţii de Apoi”, pictată cu pigment „Albastru de Voroneţ”, în mai bine de jumătate de secol de existenţă biserica Mănăstirii Voroneţ este un venerabil monument UNESCO. Pictură murală ale mânăstirilor din Bucovina se află în rândul celor mai importante opere de artă din Răsăritul Ortodox

1 6

Pe fresca Judecății de Apoi se remarcă și reprezentarea unui balaur, un soi de dragon, acel Draco Volans despre care se spunea că ar fi trăit cu multe zeci de mii de ani în urmă, dispărând alături de celelalte animale în urma unui cataclism. Athanassius Kircher ( Mundus subteraneus-1665) relata că în anul 1660 ar fi ucis aproape de Roma un astfel de dragon. În lucrarea Historia animallum a lui Conrad Gessner din Zurich, la capitoul Despre balauri este redat Draco Volans numit șarpele zburător care era de fapt o șopârlă uriașă cu aripi membranoase cu care făcea salturi cu o planare de pe un copac pe altul.

Gessner spunea că ar fi trăit în sec. XVI în zone sălbatice din sud estul Europei. Un țăran francez ar fi ucis cu furca un astfel de animal în localitatea La Rochelle.

Draco Volans cunoscut când s-a pictat mânăstirea

voronet

Balaurul pictat la Voroneț este izbitor de asemănător cu cel redat în cărțile mai sus menționate.

Astfel, reprezentarea lui nu mai este pur ficțiune. Marcel Olinescu în Mitologia Românească redă o descriere preluată din basme: ”Balaurul avea patru mai multe picioare, așa cum au șopârlele, dar avea gheare ca un leu. Coada îi era lungă ca la șarpe, dar așa de puternică încât cu o lovitură putea ucide un taur. Unii aveau și aripi pe spate, dar cei mai mulți se târau numai pe pământ și vietuiau în păduri adânci, în peșteri ori în fântâni- ascunzându-se în întunecații codri sau în văgăunele cele mai retrase. În vechime, când lumea era ceva mai puțină, le era foarte ușor să se ascundă”.

Așadar, este relevant faptul că în anul 1547 când a fost pictată Mânăstirea Voroneț, se cunoșteau detalii despre acest Draco Volans, vresca voroneșiană are rol cert de depozitare a cunoștințelor academice ale vremii- ne redă iconografic una din relicvele biologice care abia azi se adnite că ar fi posibil să fi rezistat în unele nișe ecologice, cum sunt părțile noastre dinspre Moldova de Nord.

 Anca Lăpușneanu

Trei biserici UNESCO reabilitate cu bani europeni

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus, în anul 1993, pe lista patrimoniului cultural mondial, opt biserici din nordul Moldovei, de fapt din Suceava: Arbore (comuna Arbore), Humor (comuna Mănăstirea Humorului), Moldovița (Vatra Moldoviței), Pătrăuți (comuna Pătrăuți), Probota (Dolhasca), Biserica „Sf. Ioan cel Nou“ (Suceava), Voroneț (Gura Humorului) și Sucevița (comuna Sucevița). Pe lista preliminară (obiective de nominalizat cu proxima ocazie) mai figurează Mănăstirea Trei Ierarhi din Iași și Mănăstirea Neamț din comuna Vânători, județul Neamț.

Cele opt biserici/mănăstiri au fiecare superlativele lor culturale și de patrimoniu: Arbore (anul 1500, ctitor Luca Arbore), cu o pictură interioară și exterioară de o rară valoare artistică, realizată în anii 1503-1504, singura în care se află chipul pictat al hatmanului Arbore; Humor (1530, ctitor marele logofăt Toader Bubuiog), cu o pictură evidențiată prin unitatea de tonalitate cromatică, datorată predominanței diferitelor nuanțe de roșu; Moldovița (1532, ctitor Petru Rareș) este construită pe o zidire a voievozilor mușatini (anii 1430), având o pictură ce reprezintă un excepțional document artistic al epocii de strălucire spirituală din vremea celor două domnii ale lui Petru Rareș; Pătrăuți (1487, ctitor Sfântul Voievod Ştefan cel Mare), cea mai veche biserică păstrată dintre ctitoriile voievodului, cea mai veche biserică ortodoxă Monument UNESCO din România, cea mai veche biserică păstrată construită în stil moldovenesc, cea mai veche pictură interioară și exterioară din Moldova; Mănăstirea Probota (1530, ctitor Petru Rareș) ce a îndeplinit rolul de necropolă domnească a Moldovei între anii 1522 și 1677; Mănăstirea Voroneț (1488, ctitor Sfântul Voievod Ștefan cel Mare), supranumită „Capela Sixtină a Estului“, este una dintre cele mai valoroase zidiri ale lui domnitorului, cu o pictură de înalt nivel artistic, fiind socotită drept cel mai reușit ansamblu al artei feudale moldovenești; Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou (1514-1522, ctitor Bogdan al III-lea) a îndeplinit rolul de reședință mitropolitană a Moldovei (1522-1677), iar astăzi este extrem de căutată grație moaștelor Sf. Ioan cel Nou al Sucevei; Mănăstirea Sucevița (1583-1586, ctitor mitropolitul Gheorghe Movilă), cu o pictură murală interioară și exterioară de o mare valoare artistică, fiind o amplă narațiune biblică din Vechiul și Noul Testament.

spiritualitate m arbore

Listă modestă de reabilitări din fonduri UE a bisericilor UNESCO

Întrebarea ar fi următoarea: în ce fel am protejat noi, românii, de fapt autoritățile centrale, județene și locale, acest patrimoniu fără egal al țării? Iar răspunsul îl găsim în lista de proiecte europene din cadrul Programului Operațional Regional 2007-2003 și 2014-2020. Modestă listă! Au fost finalizate două proiecte în valoare de peste 10 milioane de lei, iar un al treilea se află în fază de semnare a contractului de finanțare. Este vorba despre restaurarea și conservarea patrimoniului cultural și modernizarea infrastructurii conexe la Moldovița – 5,6 mil. lei valoare nerambursabilă și restaurare/conservare Mănăstirea  Sucevița – 5,139 mil. lei. În perioada următoare vor începe lucrările de restaurare și la Mănăstirea Probota, valoarea proiectului fiind una consistentă, de 22, 6 milioane de lei, din care asistență financiară nerambursabilă – 22,2 mil. lei.

15 proiecte pentru alte mănăstiri din Moldova

spiritualitate bissfgheorgheManiSfIoancelNouSuceava

La nivelul Regiunii de dezvoltare Nord-Est au fost însă mult mai multe investiții europene pentru reabilitarea patrimoniului cultural înscris în lista monumentelor istorice de interes național. Până în 2016 au fost finalizate nouă astfel de proiecte: consolidarea/reabilitarea Turnului Clopotniță și a Bisericii „Sf. Simion“, Suceava – 4,98 mil. lei; reabilitare și integrarea turistică a Ansamblului „Sf. Sava“, din Iași – 15,4 mil. lei; reabilita­rea Cetății de Scaun a Sucevei – 34,6 mil. lei; restaurare/conservare Mănăstirea Dragomirna – 20,6 mil. lei; reabilitarea Ansamblului bisericii „Tăierea capului

Sf. Ioan Botezătorul“ și a sitului arheologic din zona Curților domnești, Vaslui – 8,7 mil. lei; reabilitarea Ansamblului mitropolitan din Iași – 47,66 mil. lei; reabilitarea Complexului monahal Coșula, Botoșani – 11,9 mil. lei; restaurarea Ansamblul mănăstiresc Răchitoasa din județul Bacău – 11,9 mil. lei; restaurarea, modernizarea și conservarea Mănăstirii Putna – 11,4 mil. lei. Pentru Programul Operațional Regional 2014-2020 au fost aprobate și semnate proiecte de finanțare pentru alte șase proiecte: consolidarea și conservarea Bisericii „Sf. Ioan Botezătorul“ din cadrul Ansamblului Mănăstirii Văratic, Agapia – 6,191 mil. lei (5,979 mil. lei asistență nerambursabilă); consolidarea, restaurarea și conservarea Bisericii „Sf. Enoh, Ilie și Ioan Teologul“ –  Dragomirna Mică și a fațadelor exterioare ale Bisericii „Pogorârea Sf. Duh“ de la Mănăstirea Dragomirna, județul Suceava, din comuna Mitocu Dragomirnei – două proiecte, în valoare cumulată de 17,3 mil. lei (16,95 mil. lei nerambursabili); reabilitarea Bisericii „Sf Nicolae“, clopotnița și sediul administrativ (casa parohială) la Mănăstirea Bogdana din Rădăuți — 21,286 mil. lei (20,851 mil. lei bani UE); restaurarea și valorificarea turistică și culturală a Ansamblului mănăstiresc Bârnova, Iași – 19,561 mil lei (19,089 mil. lei); reabilitarea Ansamblului mănăstiresc Frumoasa, Iași – 21 mil. lei (20,5 mil. lei); restaurarea/conservarea Complexul mănăstiresc Tazlău, Neamț – 21,770 mil lei (21,293 mil. lei).

Maria Bogdan

Abonează-te la acest feed RSS