Un grup de studenți de la Universitatea de Științele Vieții Iași au realizat un produs inedit ce are la bază cozi de ciuperci și lichid obținut din fierberea năutului, în cadrul ediției a X-a a Concursului Național „Ecotrophelia“ România 2024, un concurs european de inovație în domeniul alimentar, care evidențiază creațiile și talentele studenților și transformă sectorul alimentar al viitorului. Acesta a avut loc în perioada 12-14 iunie, alături de Asociația Specialiștilor de Industrie Alimentară din România (ASIAR). Preparatul se numește FungiYo și este o pastă vegană, din care au fost obținute aperitivul, felul principal și desertul. Cele trei produse sunt realizate din aceleași ingrediente, însă cantitatea lor schimbă gustul fiecăruia.

Patru studenți de la USV Iași au realizat un produs alimentar inedit din codițe de ciuperci

Grupul de studenți, format din Eduard Horlescu, Cristina Dandeș, Livia Bărbuță și Cătălin Scripcă, de la Facultatea de Agricultură, specializarea Tehnologia Prelucrării Produselor Agricole, a realizat din resturi alimentare pasta vegană FungiYo.

FungiYo Prep, FungiYo Core și FungiYo Bliss sunt obținute din exact aceleași ingrediente, însă faptul că au fost puse în cantități diferite face ca gustul să fie distinct.

„Am realizat o pastă vegană obținută din 80 la sută produse reutilizate, cum ar fi scorțișoară, pectină, tescovină de la mere; mai are în compoziție ștevie, sare, pudră de roșcove și făină din semințe de dovleac. Baza produsului este codița de pleurotus și aquafaba, care este obținută prin fierberea năutului. Avem trei feluri din produsul nostru, prep, care este un aperitiv, core, care este un fel principal și bliss, care este un desert. Aperitivul este mai ușor, felul principal este mai intens, cu mai multă sare, iar desertul este dulce. Produsele noastre, FungiYo Prep, FungiYo Core și FungiYo Bliss sunt create din aceleași subproduse, dar în proporții diferite, oferind un gust unic fiecărei varietăți. Dorim să ne extindem spre piața europeană, noi credem foarte mult în produsul nostru, care este unul corect, sigur și calitativ“, spune Eduard Horlescu, student la USV Iași.

Produsul este realizat din alimente reutilizabile

Cei patru studenți de la USV Iași au lucrat timp de șase luni pentru a realiza un produs finit de calitate.

„Am lucrat la acest produs aproximativ șase luni, am început cu prelucrarea ideilor, apoi am căutat distribuitori și oameni care să ne ajute pentru a obține acest produs și am început testarea pentru a ajunge la un produs final. Ideea este sută la sută originală. Pot spune că am făcut multe variante pentru că am tot schimbat, am tot adăugat ingrediente, iar până să ajungem la produsul final au fost multe încercări“, mai spune Eduard Horlescu, student la USV Iași.

Pasta vegane FungiYo este soluția pentru consumatorul modern în ceea ce privește o dietă echilibrată.

Ecotrophelia 2024, ediția națională în cifre și informații importante

Ecotrophelia 2024 este un concurs european de inovație în domeniul alimentar, care evidențiază creațiile și talentele studenților și transformă sectorul alimentar al viitorului

Pentru domeniul alimentar, competiția reprezintă o veritabilă revelație și o platformă de excepție pentru inovație și inspirație în dezvoltarea unor produse alimentare eco-inovative, de calitate, destinate consumului uman, prietenoase cu mediul înconjurător și este deschisă tuturor studenților înscriși la programele de studii de licență și masterat. Aceasta facilitează exploatarea creativității infinite și a energiei studenților cei mai întreprinzători, sprijiniți de universitățile și instituțiile de învățământ superior de prestigiu. Astfel, rețeaua „Ecotrophelia“ reprezintă un model educațional de referință susținut de Uniunea Europeană (UE), ce joacă un rol organizatoric în promovarea inovației și antreprenoriatului în rândul studenților.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Prezentarea, degustarea şi jurizarea a peste 50 de preparate înscrise la Concursul Naţional „Identificare de produse tradiţionale“ a avut loc sâmbătă, pe 30 martie 2024. Ediţia a VI-a a competiţiei organizate de Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad“ (USV) Iaşi, Facultatea de Ingineria Resurselor Animale şi Alimentare (FIRAA), în parteneriat cu Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Iaşi, a început de la ora 10,00 şi s-a desfăşurat în Holul de Marmură al facultăţii. Evenimentul a fost dedicat elevilor şi studenţilor care s-au înscris individual sau în echipă, încă de pe 26 februarie când a fost lansată invitaţia, fiind coordonaţi de câte un cadru didactic.

Tineri veniţi din toată ţara la USV Iaşi

Spre deosebire de primul an, numărul preparatelor la această ediţie a fost mai mare. În plus, cei mai mulţi dintre tinerii care s-au prezentat la concurs provin din sud-estul ţării.

„La cea de a VI-a ediţie a concursului «Identificare de produse tradiţionale» avem concurenţi din sud până în nord: Suceava, Botoşani, Bacău, Iaşi şi chiar din judeţul Călăraşi, două licee. Anul trecut am avut unul, le-a plăcut atât de mult, au răspândit informaţia şi deja anul acesta în competiţie avem două licee din Călăraşi. Ediţia aceasta se remarcă, aşa cum constatăm de la fiecare ediţie la alta, prin numărul tot mai mare de produse. Dacă la prima ediţie am avut 29 de preparate în competiţie, acum avem deja 83“, a declarat conf. univ. dr. Mihaela Ivancia, prodecan al FIRAA.

Una dintre probele pe care au trebuit să o respecte toţi participanţii a constat în aducerea unei dovezi care să reflecte vechimea reţetei tradiţionale.

„Ne bucurăm că tinerii sunt interesaţi de produsele tradiţionale, de acest concurs. Vor să scormonească în cuferele de reţete ale bunicilor lor, să afle cum se mânca la vremea lor şi le aduc acum în faţă. Ei sunt obligaţi să aducă dovada vechimii reţetei. Noi ne-am propus prin acest concurs să-i şi stimulăm spre cercetare. Să se documenteze, să vadă, de aceea se numeşte «identificare», la final să spună că au într-adevăr un produs tradiţional“, a adăugat aceasta.

Totuşi, ce face ca un produs să fie tradiţional? După cum a menţionat specialistul, în primul rând vechimea, de cel puţin 30 de ani, apoi ingredientele şi metoda de preparare.

Reţeta „aluaţelelor“ din Călăraşi

Deşi au concurat elevi şi studenţi de la instituţii diferite de învăţământ, cu toţii au surprins juriul cu preparate tradiţionale care de care mai gustoase şi arătoase.

Spre exemplu, o echipă de elevi din Călăraşi a stârnit curiozitatea celor prezenţi cu reţeta „aluaţelelor“.

„Acestea sunt făcute din cocă veche. După ce s-a învechit coca se pune în apă şi mălai şi se împătureşte cu mălai până când devine o cocă plină. După aceea se lasă la înmuiat în apă, se pune şi făină până iese un aluat ca de pâine. Şi aşa va ieşi o pâine cu mălai“, a declarat Ionuţ Valentin, elev al Liceului Pedagogic „Ştefan Bănulescu“ din Călăraşi.

„La fel, avem şi «scutecele Domnului». Acesta este un preparat pe care l-am învăţat de la o vecină de-ale noastre.“

Povestea „mămăligii în pături“

O elevă de clasa a XI-a de la Colegiul Agricol şi de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ din Iaşi a prezentat o reţetă care face parte dintr-o poveste a celor mai în vârstă, parcă ruptă din basme.

„Noi avem mămăligă în pături şi sarmale în foi de varză cu afumătură. Povestea mămăligii în straturi este despre un copil care era întotdeauna nemulţumit de ceea ce îi făceau părinţii şi vorbea foarte mult. De aceea, mama şi tatăl său au construit un fel de plan pentru el. L-au păcălit pe copil, făcându-i pe plac, acesta devenind şi mai alintat, iar lingura cea magică din bucătărie a cerut oalelor un sfat. Dintr-un colţ, ceaunul cel vechi i-a răspuns: «Adu-mi ce îţi cer eu şi tu faci». Lingura era foarte bulversată, dar l-a ascultat, sperând că îl va mulţumi pe cel mic. Aşadar, i-a făcut mămăligă în straturi copilului care, într-un final, a fost împlinit şi mulţumit“, a menţionat Alexandra Nicoleta.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cele mai cunoscute fructe ale sezonului sunt cireșele. Unii dintre noi apreciem fie cireșele mai acrișoare și mai mici, fie suntem cuceriți de sortimentele noi, mai mari (până la 33 de milimetri) și mai dulci sau poate de cireșele albe. Nu omitem forma, mărimea, poate chiar nici suculența, culoarea, gustul sau aroma. Așadar, am luat livezile de cireșe la pas din județul Iași, să vedem care sunt cele mai căutate de către consumator.

La Ferma Todirești prefer Marysa

„Sunt cele mai mari pe care le avem la noi. E un soi din Italia. Cred că au undeva la 32-33 de mm. Toată lumea le apreciază și vorbește despre soiul Marysa. Mai avem Black Star și altele.“

Costel Filip, un pomicultor de 38 de ani din comuna Todirești, județul Iași, se ocupă de afacerea cu cireși de mai bine de 10 ani, lăudându-se cu 20 de soiuri în livadă.

„Am fost plecat în străinătate și banii de acolo i-am investit în cireși. Avem aproximativ 7 hectare, dintre care 2 hectare de cireșe, 1 ha de prun, struguri de masă, dar și cca 1 hectar cu pepene galben. Am absolvit Școala Profesională de Electronică, după care am plecat din țară cum pleca toată lumea în urmă cu 20 de ani, fiind atras de mirajul străinătății. Acolo am lucrat în domeniul construcțiilor, iar când reveneam acasă întotdeauna căutam un mod de relaxare și îl găseam într-o mică livadă. Astfel, încet-încet am început să investesc în fiecare an în livadă. Primii pomi plantați au fost în 2010“, ne spune ieșeanul.

Micii producători, „carnea de tun“

Condițiile climatice sunt foarte dificile în ultimul timp pentru pomii fructiferi, adaugă pomicultorul.

„Dat fiind faptul că sunt tot mai intense descărcările electrice, grindina, brumele târzii de primăvară, lipsa apei, ne confruntăm cu diverse probleme pe care încercăm să le ținem sub control. La noi e clar, ca mici producători suntem «carnea de tun» pentru că niciodată nu reușim să ținem pasul cu cei mari care au zeci, sute de hectare. Dar dacă ai ambiție și nu de fiecare dată te gândești la câștig, încet-încet reușești să răzbați. Pe viitor încercăm să ne extindem; anul acesta chiar încercăm să accesăm un proiect european prin Programul »Instalarea tânărului fermier“, dar o să vedem și în funcție de ce ne rezervă viitorul“, punctează micul pomicultor.

2024 este un an bunișor pentru cireșe, specifică acesta.

„Am avut o mică perioadă cu înghețuri; noi ne aflăm într-o zonă mai de deal și ne-a afectat o mare parte din livada de cireșe, au rămas mai puține în pom, dar s-au făcut de un calibru foarte frumos. Provocările sunt foarte mari, sunt ani în care nu-mi scot nici cheltuielile, e foarte greu, trebuie să ai foarte mare curaj. Consider că, dacă nu ai curaj și dacă te gândești doar la câștig, nu are rost să te apuci de așa ceva.“

Soiurile vechi Stella și Van pierd teren în fața soiurilor noi

Prețul cireșelor la acest moment variază între 10-20 lei/kg, în funcție și de calitatea acestora.

„Cele mai frumoase pe care le-am avut noi s-au vândut undeva la 18 lei/kg. Consumatorul preferă soiul Marysa, un soi foarte frumos, are și calibru, iar oamenii se uită și la dimensiunea fructului; Stella este la fel un soi dulce-acrișor, destul de vechi care ușor-ușor începe să dispară din cauza soiurilor noi mult mai valoroase, care pun o umbră pe cele vechi. În total, cred că avem 18-20 de soiuri, majoritatea fiind aduse din străinătate. Am adus ce am crezut noi că se pretează pe vânzare și, bineînțeles, să fie fructele de calitate. Sunt soiuri noi, certificate. Ce predomină la noi sunt «Stella» și «Van», care încep să dispară, din păcate. Soiurile noi, practic, diferă prin gust, calibru, rezistența la crăpare, la ger. Pentru un pomicultor contează toate aceste caracteristici și, bineînțeles, să nu fie așa sensibile la crăpat. Necesită un pic mai multă atenție, oricum. Trebuie să ai irigare și multă implicare“, a adăugat acesta. Alte variante de cireșe pe care le întâlnim în livada ieșeanului sunt: Carmen, Uriaș de Bistrița, Tamara, Grace Star, Germersdorf și altele.

Ieșenii vor mânca, în câțiva ani, două noi soiuri de cireșe

Cătălin Găină, un tânăr de 36 de ani, absolvent al Facultății de Horticultură USV Iași, specializarea Horticultură, promoția 2012, este șef de fermă și reprezintă brandul Panere din Cotnari, județul Iași, la firma Fructis Trading SRL, și are două noi soiuri de cireș, care sunt în testare. Perioada până când acestea pot fi scoase pe piață se poate întinde chiar pe câțiva ani.

„Avem două soiuri noi, căutate pe piață, momentan sunt în testare, iar când vom le vom avea în scară largă, vom ieși cu ele pe piață. Ele sunt omologate și vrem să vedem cum se climatizează la noi, vom planta în viitor, le vom avea pe rod în următorii trei, patru ani, deci o să dureze până când vom scoate aceste noi soiuri pe piață“, specifică inginerul horticol.

Producția ajunge la export...

Suprafața pomicolă administrată de tânărul ieșean este de de 60 de hectare, cu două ferme la Deleni și la Cucuteni, dar grupul de producători este mult mai mare.

„Pentru cine a făcut tehnologie, respectiv a utilizat tratamente fitosanitare și irigații, a investit în plantații tinere moderne, anul acest se anunță cu rezultate. O parte din producția noastră ajunge la export și am câștigat teren pe partea aceasta datorită soiurilor pe care le cultivăm, soiuri care se caută nu doar în România, ci și pe piața internațională. Avem soiurile Cordia și Regina, care ne-au ajutat foarte mult pentru că sunt productive, rezistente. Anul acesta estimăm o producție bună, mulțumitoare, având în vedere condițiile climatice. A fost și anul trecut un an bun, având în vedere că avem irigații. Am accesat proiecte europene și vrem în continuare să mai modernizăm ferma pomicolă cu proiecte europene pentru că sunt la îndemână, de exemplu trebuie să plantăm în jur de 15 hectare cu soiuri noi. Noi vrem să venim pe piață și cu soiuri târzii, pentru că mai toți au soiuri timpurii, să ne ducem chiar până la 5 august cu cireșele. În spatele acestor lădițe de cireșe suntem o echipă de oameni care muncesc cot la cot“, încheie Cătălin Găină, șef de fermă la brandul Panere din Cotnari, județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

De curând, pe 13 iunie 2024, la Ferma Soloneț, din comuna Trifești, județul Iași, la Grupul de firme Domeniile Lungu, compania Syngenta a organizat evenimentul A.I. ferma la tine în palmă, un bun prilej de a prezenta fermierilor din Regiunea Moldovei noutățile companiei.

Platforma pregătită special pentru acest eveniment a fost organizată în comuna Trifești, sat Soloneș, județul Iași, unde fermierii interesați au aflat noutățile despre produsele de protecția plantelor și despre tehnologiile Syngenta pentru culturile de rapiță, cereale, porumb și floarea-soarelui, în condițiile pedo-climatice ale anului agricol 2023-2024. Loturile demonstrative ale Grupului Domeniile Lungu au avut o suprafață de 10 ha, cu următoarele culturi: rapiță, grâu, porumb și floarea-soarelui.

În premieră, s-au prezentat soluții biologice de înaltă clasă, de exemplu biostimulatorul VIXERAN®, cu triplă acțiune pentru fixarea azotului atmospheric. Acesta conține bacteria endofitică Azotobacter salinestris tulpina CECT 9690, care fixează azotul atmosferic și îl transformă într-o formă ce poate fi absorbită de plante. Totodată, au fost prezentate și serviciile digitale, de exemplu INTERRA® Scan, unul dintre serviciile de cartografiere a solului cu cea mai înaltă rezoluție din lume. Acesta aduce noi tehnologii pentru a furniza hărți de înaltă rezoluție a solului nutritiv, texturi și carbon, spre a se determina cu exactitate condiționarea solului și suportul nutrițional.

Experții Syngenta au mai explicat aspecte concrete despre tehnologii complete Syngenta (semințe, programe și produse de protecție a plantelor), pentru utilizarea cât mai rațională a resurselor agricole tot mai limitate; soluții inovative de protecție a plantelor, cum este și noua tehnologie A.I.R.™, la floarea-soarelui.

Ce spun fermierii?

Unul dintre fermierii pe care i-am întâlnit la acest eveniment a fost Franco Popinciuc, inginer agronom la ferma familiei, în localitatea Guranda, județul Botoșani, care utilizează produsele companiei Syngenta.

„Am 25 de ani, sunt absolvent al Facultății de Agricultură USV Iași, iar în momentul de față sunt inginer agronom la propria fermă pe care o administrez împreună cu tatăl meu. De ce am ales agricultura? Pentru un simplu motiv: am crescut în acest domeniu, în acest mediu și am prins drag foarte tare de ea. Administrez împreună cu tatăl meu în jur de 500 de hectare de teren arabil, iar culturile pe care le avem sunt cereale (grâu, porumb) și oleaginoase (floarea-soarelui și rapiță). Începutul acestui an a fost unul dificil, care ne-a dat foarte multe bătăi de cap, dar în momentul de față grâul și-a revenit datorită aplicări unor tratamente fitosanitare specifice și ploii care, chiar dacă a fost un pic mai întârziată, a venit la timp cât să putem obține și producții rezonabile“, încheie Franco Popinciuc, fermier în Guranda, județul Botoțani.

George Mihai Crăciun este un alt tânăr interesat de cele mai noi tehnologii oferite de această companie, care în acest moment activează ca inginer agronom în cadrul Grupului Agricultorul Grup la societatea SC Agro Tehnogrup din județul Bacău.

„Cred că provocarea cea mai mare a unui inginer agronom este timpul petrecut pe parcelă, în fermă, care se întinde undeva la 12-14 ore pe zi. Dar, dacă totul se face cu plăcere, atunci nu mai contează sacrificiile, totul se rezumă la dragostea pentru plante care depășește orice așteptare.

Syngenta este una dintre companiile cu care lucrăm foarte bine, folosim foarte mult hibrizi de floarea-soarelui. Așteptăm să vedem noile tehnologii apărute anul acesta“, ne-a declarant ing. agronom George Mihai Crăciun, de la societatea SC Agro Tehnogrup din Onești, județul Bacău.

Încheiem interviurile de pe platformă cu tânărul Ștefan Dohotariu, inginer agronom din anul 2022 la SC Agricola 96 Țigănași din cadrul Grupului de firme Semtop.

„Astăzi, ne aflăm pe câmpurile domnului inginer Vasile Lungu, de la compania Astra Trifești, pentru a viziona și a afla noutățile de acest an ale companiei Syngenta. În momentul de față sunt inginer-șef la SC Agricola 96 Țigănași și administrez undeva la 5.000 de hectare de teren arabil și încă 300 de hectare de fâneață și pășuni. Avem o activitate destul de diversă, în general noi producem semințe. Avem o suprafață destul de mare de loturi de hibridare de porumb și floarea-soarelui, dar producem și loturi mai mici de cereale păioase, mai nou producem și sorg. Cred că cea mai problematică situație pe care o avem noi acum este forța de muncă, din ce în ce mai des ne confruntăm cu angajați care își doresc salarii foarte mari pe care noi nu putem să le susținem din punct de vedere finaciar. Agricultura are și părți frumoase pentru că lucrăm în natură. Încurajez toți tinerii să lucreze în acest domeniu pentru că oferă siguranța zilei de mâine“, încheie Ștefan Dohotariu, inginer agronom la SC Agricola 96 Țigănași din cadrul Grupului de firme Semtop.

Beatrice Alexandra MODIGA

Asociația „Grânarii – Dă-te pe brazdă“ Iași, membră a Forumului APPR, a organizat Ziua Grâului 2024, eveniment ce a avut loc la începutul lunii iunie 2024 la ferma Evi Blossom SRL, sub administrarea familiei Stan (Viorel și fiul său, Tiberiu Dan), din comuna Victoria, județul Iași. Fiind o expoziție a spicului, manifestarea a cuprins: 30 hectare cu loturi demonstrative oficiale, 8 hectare pe care s-au efectuat testări ale unor formule noi de fertilizare foliară, 25 soiuri de grâu, testate în condiții reale din câmp, 3 soiuri de orz, 8 companii, reprezentate pe zona de genetică vegetală, 9 companii, pe segmentele de inputuri și tehnologii agricole, 12 companii expozante, câteva sute de participanți, în majoritate fermieri care au venit cu ținte exacte de interes profesional.

Trece cultura de grâu testul secetei?

A fost o manifestare cu știință și suflet care a reunit sute de fermieri, producători locali, specialiști din învățământul și cercetarea științifică de profil, reprezentanți ai unor instituții și autorități implicate în sistemul agroalimentar și chiar consumatori. Ziua Grâului a fost un bun prilej de a celebra munca și dedicarea agricultorilor noștri, precum și de a discuta despre cele mai noi tehnologii și practici în cultivarea grâului. Evenimentul a inclus prezentări ale experților din domeniu, demonstrații ale echipamentelor agricole moderne, precum și discuții despre politicile agricole și sustenabilitate.

Agricultura este în șah!

Suprafața totală din zona care a găzduit evenimentul Ziua Grâului 2024 a fost de 75 hectare.

„Ne aflăm în comuna Victoria, unde a avut loc o platformă de testare a mai multor soiuri de grâu și nutriție foliară. Evenimentul a fost organizat de Asociația Grânarii, membră a Forumului APPR, și am testat în total 25 de soiuri de grâu de cea mai bună genetică pe care o avem în momentul de față pe piața din România, plus soiul Martor și trei soiuri de orz. În plus, au mai fost testări de nutriție foliară de la mai multe firme. Soiurile au fost pe o suprafață de cca 30 de hectare, nutriția foliară undeva la 10 hectare, plus alte testări ale noastre pe aproximativ 30 hectare. Pentru cultura de grâu a fost un an dificil, am început în luna octombrie fără rezerva de apă, apoi a plouat în primii 20-30 cm de sol, astfel cultura s-a dezvoltat foarte bine până în luna aprilie. Însă, începând cu data de 20 aprilie am intrat într-o secetă pronunțată, mai bine de o lună jumătate nu au fost precipitații absolut deloc, iar timp de o lună planta în sol nu a găsit apă. Plantele de grâu au fost într-un moment foarte dificil, înainte de înflorit, în timpul înfloritului și după înflorit până la umplere. Ulterior, au venit precipitații în cantitate de 70 de litri și asta a făcut ca și cultura să învie, dar din punctul de vedere al cercetării este extraordinar, pentru că putem vedea acum care au fost soiurile care au rezistat la secetă. Putem evalua vizual, analizăm spicul și vom verifica și la recoltă. Combina intră în câmp în scurt timp și vom da verdictul final. Asta ne va arăta ce putem alege pentru a rămâne profitabil în această piață tumultoasă. În două-trei săptămâni se va recolta“, încheie Tiberiu Stan, administrator al fermei Evi Blossom SRL, la cel mai așteptat eveniment al agricultorilor din județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, în parteneriat cu Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu Iași, Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași, Stupina Prisaca Moldovei, Stâna Omușoru și Stâna Muscalu, a organizat în perioada 9 aprilie – 31 mai programul „O zi la fermă“.

Te-ai întrebat cum laptele, brânza, mierea ajung în magazin pentru ca, mai apoi, să te poți bucura de toate aceste bunătăți la tine acasă?

Specialiștii Direcției Agricole Iași și antreprenorii deschid fermele din Iași pentru elevi. Și asta pentru că, subliniază directorul Direcției Agricole din Iași, Gabriel Hoha, mulți copii nu mai au bunici la țară și au văzut oi sau văcuțe doar în desene animate sau în clipuri pe Internet. Numărul școlilor care se înscriu în programul „O zi la fermă“ este mare, iar organizatorii spun că locurile se epuizează vazând cu ochii.

„Știm că îți place să afli lucruri noi, să vizitezi și să descoperi tu singur fiecare animăluț în parte și ce ne oferă acestă zi de zi, care sunt caracteristicile unui lapte proaspăt muls, cum se transformă laptele în brânză și smântână, cum din frumusețea unei flori și munca neobosită a albinelor ne putem bucura de mierea dulce și atât de sănătoasă. Pentru curioșii interesați de legumele și fructele proaspete am pregătit o vizită în solarii și livadă. Vom afla toate aceste informații prin intermediul discuțiilor interactive cu specialiștii noștri, prin joc și activități practice în cadrul fermelor de profil“, specifică Gabriel Hoha.

Câinele, pisica, calul, vaca, oițele, capra, porcul, găina... din telefonul care derulează un clip pe YouTube răsună sunetele animalelor. Mulți dintre copiii din ziua de astăzi, fără bunici la țară, învață animalele domestice din clipuri de pe Internet sau din desene animate.

Și cum la market pepeni sunt tot anul, iar căpșune poți cumpăra și iarna, la lecția despre roadele fiecărui anotimp răspunsurile par a copia ofertele de la sectorul de legume-fructe. Așa că Direcția Agricolă din Iași a lansat programul „O zi la fermă“.

Gabriela Păsărin, coordonator proiect, a subliniat următoarele:

„Sunt copii care nu au avut posibilitatea să vadă încă un stup sau niște ovine, ori bovine. Să afle cum decurg lucrurile într-o fermă. Tocmai de aceea, Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, alături de partenerii săi, vine în sprijinul lor astfel încât aceștia să aibă ocazia să vadă cum decurg lucrurile într-o fermă, într-o stupină, să vadă cum arată o livadă, niște solarii, cum se desfășoară lucrurile în cadrul unei stațiuni pentru cercetare-dezvoltare pentru creșterea bovinelor. Mă refer la stațiunea din Dancu.“

Înscrierile au debutat, iar programul s-a desfășurat în perioada 9 aprilie-31 mai. Directorul Direcției Agricole din Iași, Gabriel Hoha, spune simplu: „Practic, a pornit de la telefoanele pe care le primeam și noi de la școli din municipiul Iași de a le facilita o intrare la una din fermele pe lângă Iași. Pentru că, după cum știm, copiii sunt foarte curioși și cu siguranță foarte mulți dintre ei nu au apucat să ajungă într-o astfel de fermă. De aici a plecat ideea noastră să facem un lucru organizat astfel încât să venim cu informații practice, utile pentru viitorii părinți, ca să zic așa. Iar scopul acestui proiect este de a le stimula și interesul, dar și dezvoltarea cunoștințelor. Pentru a vedea în mod normal ce înseamnă munca din spatele unui kilogram de lapte sau de brânză, ce se ascunde în spatele unui măr pe care într-adevăr îl găsim pe tot parcursul anului. Deci lucrurile astea încercăm noi cu partenerii noștri să le dezvăluim copiilor și, de ce nu, să-i determinăm să vină de mult mai multe ori, nu doar în Săptămâna Verde sau în Școala Altfel, să facă aceste vizite la fermierii din jurul Iașului.“

Directorul științific de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor, Dancu Iași, Sabina Vălean, îi așteaptă pe elevi cu mici experimente provocatoare. „Da, eu sunt în fermă în momentul de față. Am pregătit pentru copii câteva experimente demonstrative. Cum se poate verifica, spre exemplu, calitatea laptelui, dacă smântâna este falsificată sau nu este falsificată? Și, de asemenea, am pregătit o vizită în baza experimentală ca să vadă puțin din tehnologiile de creștere la vaca de lapte, cum sunt crescute animalele și cum este această interacțiune cu animalele. Pentru că, din păcate, mulți dintre ei nu au avut ocazia de a se apropia prea mult de animale, ba chiar mai mult de atât. Sunt copii care poate nu au văzut până acum vaci de aproape. Și atunci, în cadrul vizitei noastre, ne-am propus să poată să experimenteze puțin din toate lucrurile menționate anterior.

Transportul elevilor la activități și retur intră în responsabilitatea unităților de învățământ“, au transmis reprezentanții Direcției pentru Agricultură Județeană Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Iași (ADI ZMI), în colaborare cu Primăria Municipiului Iași și S.C. ECO-Piața S.A, a organizat prima ediție a Pieței Metropolitane din acest an, care a avut loc în municipiul Iași la finele lunii aprilie, în Piața Agroalimentară din Dacia. Evenimentul a adus împreună producători locali, meșteșugari pricepuți și comunitatea într-o atmosferă plină de tradiție și diversitate.

Cu o istorie bogată și o atmosferă plină de viață, Piața Metropolitană găzduiește o varietate impresionantă de comercianți locali ce pun la dispoziție produse proaspete și de calitate. De la fructe și legume proaspete până la produse lactate de la ferme regionale și delicatese de patiserie, piața este o destinație ideală pentru cei care apreciază gustul autentic al preparatelor locale.

Susținând producătorii locali și promovând tradițiile gastronomice autentice, Piața Metropolitană încurajează comunitatea din Iași să descopere farmecul comerțului tradițional. Aici, clienții pot interacționa direct cu producătorii, să descopere povestea din spatele produselor locale și să sprijine economia locală.

Piața Metropolitană din Iași este un loc în care gustoasele arome, culorile vii și zâmbetele sincere se întâlnesc, creând o atmosferă plină de autenticitate și bucurie.

Directorul General al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Iași (ADI ZMI), Grigore Nepotu, a declarat: „Piața Metropolitană este un loc ce reflectă diversitatea și bogăția culturii și tradițiilor noastre, punându-le în valoare prin intermediul produselor locale expuse. Ne mândrim că putem susține aceste mici afaceri locale și că putem promova consumul produselor de calitate, proaspete și autentice. Așteptăm cu nerăbdare să oferim vizitatorilor nostru o experiență de neuitat, plină de aromă și culoare. Vă așteptăm cu brațele deschise la Piața Metropolitană din Iași.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Fitofarmaciștii sunt cei supranumiți „medicii plantelor“. De fapt, o combinație între medici și farmaciști pentru plante. Cei despre care vorbim sunt doi tineri antreprenori care consideră că produsele pentru protecția plantelor sunt practic medicamente echilibrate.

Primul dintre ei este Daniel Theodor. Acesta administrează o fitofarmacie în zona Negrești, mai exact în satul Siliștea, comuna Todirești, fiind deschisă de familia sa în urmă cu aproxiamtiv 15 ani. Tânărul vasluian are 22 de ani și este absolvent al Facultății de Horticultură din Iași.

Dezvoltare sustenabilă a agriculturii din județ

Tânărul inginer horticol consideră că a investi într-un business precum o fitofarmacie reprezintă, de fapt, una din cele mai importante legături între fermieri și companiile producătoare de inputuri pentru agricultură.

Fiind din Vaslui, după ce anul trecut a absolvit studiile superioare, tânărul de 22 de ani a revenit acasă, unde va contribui la dezvoltarea sustenabilă a agriculturii din județ și la conservarea mediului înconjurător, prin intermediul fitofarmaciei pe care o administează împreună cu familia.

De altfel, așa cum am specificat de la început, fitofarmacia este a familiei lui, mama și tatăl fiind primii care au accesat să intre în domeniu protecției plantelor, iar fiul lor s-a decis să urmeze același drum.

„Am studiat în orașul Negrești, la Liceul Tehnologic „Nicolae Iorga“ și încă de mic am fost pasionat de natură și plante, fiind inspirat și de către începuturile bussines-ului părinților mei, ambii ingineri, absolvenți ai Universității de Științele Vieții «Ion Ionescu de la Brad» din Iași. Ei sunt cei care m-au încurajat să lucrez în domeniul fitofarmaceutic și au contribuit la succesul afacerii noastre“, a adăugat Daniel Theodor.

Pentru că administrarea unei fitofarmacii implică gestionarea stocului de produse fitosanitare (pesticide, fungicide, insecticide), a îngrășămintelor și a semințelor, precum și consilierea clienților cu privire la produsele potrivite pentru problemele plantelor bolnave, Daniel Theodor a decis să se perfecționeze urmând masterul „Producerea semințelor și materialului săditor horticol“ (PSMSH), în cadrul aceleiași facultăți.

„Împreună cu părinții mei administrăm o fitofarmacie. Ei sunt cei care m-au încurajat să lucrez în acest domeniu și au contribuit la succesul afacerii noastre. Le sunt recunoscător pentru sprijinul lor necondiționat și pentru toate sfaturile pe care mi le-au dat. Astfel, am reușit să continui tradiția familiei și să dezvolt afacerea în continuare. Într-un astfel de business este important să se țină evidența stocurilor, a vânzărilor și a termenului de expirare a produselor pentru a asigura un management eficient al lanțului de aprovizionare“, adaugă tânărul inginer horticol.

Management eficient al lanțului de aprovizionare

Investiția inițială în deschiderea unei fitofarmacii poate fi destul de mare, deoarece este necesară achiziția unui stoc adecvat de produse fitosanitare, îngrășăminte, semințe și echipamente necesare în activitatea de consultanță, mai adaugă tânărul.

„Un avantaj major al administrării unei fitofarmacii este diversificarea domeniului de activitate. Fitofarmacia este un magazin cu semințe de legume, soiuri și hibrizi, semințe de flori și plante aromatice, pesticide și îngrășăminte, precum și modul de utilizare a produselor în agricultură. Un avantaj major al administrării unei fitofarmacii este diversificarea domeniului de activitate. Odată cu creșterea interesului pentru produsele ecologice și pentru protecția mediului înconjurător, o fitofarmacie modernă poate oferi în plus servicii de consultanță în agricultura ecologică, de promovare a practicilor agricole sustenabile și de informare a fermierilor cu privire la noile reglementări și tendințe în domeniu“, a precizat ing. horticol Daniel Theodor Cioată.

Tânărul din Vaslui este pasionat de plante, mediu și agricultură

Daniel Theodor spune că are un întreg arsenal de cunoștințe în ingineria genetică, chimie și biologie.

„Horticultura joacă un rol crucial în asigurarea securității alimentare a populației mondiale, dar și în conservarea biodiversității și protejarea mediului înconjurător. Prin intermediul horticulturii se pot îmbunătăți producțiile agricole, se pot dezvolta soiuri de plante rezistente la condițiile de mediu schimbătoare și se pot promova practici agricole durabile. Alegerea mea de a studia și de a lucra în acest domeniu este determinată de dorința de a contribui la dezvoltarea sustenabilă a agriculturii și la conservarea mediului înconjurător. Recomand acest domeniu al fitofarmaciei deoarece este unul fascinant, care combină un întreg arsenal de cunostințe în ingineria genetică, chimie și biologie, pentru a dezvolta soluții inovative în protejarea plantelor împotriva bolilor și dăunătorilor. Este un domeniu vital pentru o agricultură sustenabilă și oferă oportunități interesante și profitabile pentru cei pasionați de știință și natură. Consider că în orice domeniu poți ieși învingător dacă pui suflet și ești îndrăgostit de ceea ce faci“, ne-a mai comunicat ing. horticol Daniel Theodor Cioată.

Business fitofarmaceutic din fonduri proprii

Investiția inițială în deschiderea unei fitofarmacii poate fi destul de mare, deoarece este necesară achiziția unui stoc adecvat de produse fitosanitare, îngrășăminte, semințe și echipamente necesare în activitatea de consultanță, mai adaugă Daniel.

„Este important să se ia în considerare și costurile legate de închirierea sau achiziționarea spațiului, amenajarea acestuia conform normelor legale și de siguranță, precum și costurile de promovare și marketing.“

Servicii de consultanță în agricultură ecologică

În ceea ce privește sursele de finanțare, înființarea unei fitofarmacii poate fi realizată fie din fonduri proprii, așa cum au procedat și părinții lui Daniel, fie prin atragerea unor investitori sau accesarea unor fonduri europene, destinate dezvoltării activităților agricole și de protecție a mediului înconjurător.

„Un avantaj major al administrării unei fitofarmacii este diversificarea domeniului de activitate. Odată cu creșterea interesului pentru produsele ecologice și pentru protecția mediului înconjurător, o fitofarmacie modernă poate oferi în plus servicii de consultanță în agricultură ecologică, de promovare a practicilor agricole sustenabile și de informare a fermierilor cu privire la noile reglementări și tendințe din domeniu. Astfel, posibilitățile de extindere a afacerii și de diversificare a veniturilor sunt multiple în acest domeniu“, mai specifică ing. horticol Daniel Theodor Cioată.

Fitofarmacia Micului Fermier din Iași

O altă tânără fitofarmacistă este Diana Bulgaru, în vârstă de 28 ani, din localitatea Pâhnești, județul Vaslui. În anul 2018 a absolvit Facultatea de Agricultură din Iași, iar în 2020 masterul în Tehnologii Agricole Moderne din cadrul aceleiași instituții. Din dorința de a fi cât mai aproape de clienți, pe baza cunoștințelor acumulate în timpul facultății și a experienței dobândite de-a lungul timpului, în care a activat în domeniul fitofarmaciilor, în anul 2023 a hotărât să pună bazele Fitofarmaciei Micului Fermier în Iași.

„A fost o investiție din fonduri proprii, costisitoare, având în vedere obținerea tuturor autorizațiilor din punct de vedere legal și achiziționarea stocurilor de pesticide, semințe, îngrășăminte și material săditor. Activitatea în domeniul fitofarmaceutic este una complexă, ce implică atât consilierea clienților privind folosirea produselor de protecția plantelor pentru fiecare problemă întâlnită, cât și un management eficient. Am ales acest domeniu din pasiune pentru plante, dar și datorită faptului că este de viitor, iar fără agricultură nu am putea exista. Recomand cu încredere acest domeniu deoarece în fiecare zi ai parte de noi provocări și ești într-o continuă nevoie de perfecționare. Este un domeniu în care, prin pasiune, muncă, sacrificiu, implicare și seriozitate se obțin rezultate formidabile“, încheie inginerul agronom Diana Bulgaru.

Beatrice Alexandra MODIGA

Primăria Iaşi a lansat o nouă licitație pentru reabilitarea energetică a unei unităţi şcolare. De data aceasta este vorba despre renovarea a două corpuri de clădire ale Colegiului Agricol „Vasile Adamachi“: internatul şi cantina.

Noul contract are o valoare de 7,2 mili­oane lei, fără TVA. La acest moment, Primăria Iaşi are în derulare 13 licitații pentru reabilitarea de şcoli.

Dintre acestea, contractele în cazul a 12 proceduri sunt finanţate prin intermediul PNRR şi au o valoare totală de circa 80 milioane lei. Aceste licitaţii au fost lansate începând cu luna octombrie 2023. Cealaltă procedură vizează Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu”, iar contractul are o valoare de 70 milioane lei, cu o sursă distinctă de finanţare: un program naţional de renovare a clădirilor în care funcţionează şcoli şi care prezintă risc seismic.

Licitaţiile sunt în diverse etape de evaluare a ofertelor. Până în prezent, niciun contract nu fost semnat. Cea mai întârziată procedură este cea aferentă Colegiului Pedagogic: licitaţia a fost lansată în martie 2023, iar Primăria a fost obligată, recent, să facă o a treia evaluare a ofertelor, după ce au fost admise două contestaţii.

Municipalitatea va lansa, în aceste zile, şi alte licitaţii pentru reabilitarea de şcoli, în condiţiile în care există contracte de finanţare semnate în cadrul PNRR.

Beatrice Alexandra MODIGA

La aceste manifestări au fost aşteptaţi să ia parte, începând cu ora 1100, preşedintele Senatului Nicolae Ciucă, reprezentanţi ai Guvernului, lideri ai partidelor politice, europarlamentari. Printre participanţii la evenimentele din Piaţa Unirii din Iaşi au fost şi delegaţii din Republica Moldova.

Manifestările din Piaţa Unirii din Iaşi au început cu puţin înainte de ora 1000, cu un concert de muzică populară intitulat „Noi suntem români“, susţinut de artişti locali, Ansamblul Folcloric „Floare de Bujor“ şi Ansamblul Artistic Profesionist „Constantin Arvinte“.

De la ora 1100, spectacolul a fost întrerupt aproximativ o oră, pentru desfăşurarea manifestărilor organizate de oficialităţile ieşene cu prilejul Unirii Principatelor. Astfel, după oficierea unui Te Deum de către mitropolitul Moldovei şi Bucovinei şi reprezentanţi ai Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, autorităţile din Iaşi şi Bucureşti au ţinut discursuri, după care s-au depus coroane de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Piaţa Unirii.

Peste 330 de militari din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne au defilat pe strada Cuza Vodă. În cadrul ceremoniei militare au participat militari şi angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne, de la Brigada 15 Mecanizată, Batalionul 151 Infanterie, Batalionul 53 Comando „Smaranda Brăescu“ Bacău, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Iaşi, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Iaşi, Colegiul Liceal Militar „Ştefan cel Mare“ din Câmpulung Moldovenesc, Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi „Petru Rareş“ Fălticeni.

După parada militară, a fost intonată Hora Unirii şi s-a dansat hora populară. Pentru cei care au venit în Piaţa Unirii municipali­tatea ieşeană a pregătit peste 5.000 de plăcinte tradiţionale moldoveneşti „poale-n brâu“ şi ceai cald.

Un alt punct important al manifestărilor organizate pentru celebrarea Unirii Principatelor a fost cel în care autorităţile şi politicienii au depus coroane de flori la mormântul domnitorului Cuza, la Mănăstirea Trei Ierarhi, după care au luat parte la o slujbă de pomenire a acestuia.

Seara a avut loc tradiţionala ceremonie de retragere cu torţe, începând cu ora 1800, pe traseul Muzeul Unirii – Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt – Strada Palat – Palatul Culturii.

Beatrice Alexandra MODIGA

Câți ați face asta? Elvis Iulian Mocanu, un fermier din județul Iași, care cultivă o suprafață de aproximativ 1.000 de hectare pe raza mai multor comune din județ, a scos utilajele agricole pe ulițele comunei Rediu, pentru a ajuta zeci de persoane înzăpezite.

„Luăm pe rând străzile, aleile, fundacurile“

Mai mult, el a făcut și un anunț pe Facebook, îndemnându-i pe cetățeni să îi semnaleze situațiile urgente.

„Oameni buni, am scos utilajele de la fermă, încercând să-i ajut pe toți aceia care sunt blocați. Am primit zeci de solicitări, nu știu dacă le voi putea rezolva pe toate, deși voi lucra cât mai mult. Luăm pe rând străzile, aleile, fundacurile. Dacă sunt situații foarte urgente, scrieți-mi. Acestea vor fi prioritare“, este anunțul fermierului ieșean.

Stratul de zăpadă a ajuns la aproape 30 de centimetri în Iași

Ninsorile de la începutul lunii ianuarie au fost adevărat coșmar pentru o bună parte din zona Moldovei. Trafic blocat și școli închise în Iași, chiar după prima zi de viscol și ninsori. Stratul de zăpadă a ajuns la aproape 30 de centimetri în multe județe.

Traficul în Capitala Moldovei a fost perturbat, după ce stratul de zăpadă a ajuns la aproximativ 30 de centrimetri, iar în zonă a continuat să ningă. Patru drumuri județene şi un sector de drum naţional din Iași au fost închise. Şcolile, liceele şi grădiniţele din municipiul Iaşi şi din judeţ au fost de asemenea închise.

Și activitatea pe Aeroportul Internaţional Iaşi s-a desfăşurat în condiţii de iarnă din cauza ninsorii abundente.

Beatrice Alexandra MODIGA

Solul este viață pentru Andrei-Cristi Poncu, un tânăr inginer agronom de 24 de ani, a ales să treacă la o agricultură cu prelucrare minimă a terenurilor, respectiv minimum-till, în ferma sa din localitatea Luceni, comuna Victoria, județul Iași, pentru că își dorește să facă o agricultură durabilă și sustenabilă.

De la prestări servicii la propria fermă

„În anul 2003, tatăl meu a cumpărat un tractor U650 cu care, inițial, făcea mai mult prestări servicii. Însă, în timp, a început să ia în arendă teren agricol. În anul 2008 a accesat un proiect cu fonduri europene, prin care a mai achiziționat un tractor. În prezent, avem în fermă toate utilajele ce ne sunt necesare. Cultivăm o suprafață de 180 de hectare cu culturile de grâu, porumb și floarea-soarelui“, declară tânărul fermierul.

Pentru Andrei, motivația de a alege acest domeniu a venit din faptul că a fost înconjurat de agricultură de mic. Dincolo de faptul că e o profesie, este și o mare pasiune, poate chiar un stil de viață, spune tânărul. Ieșeanul este preocupat de practicarea unei agriculturi durabile, cu atenție pentru sol și tot ce ține de mediu, inclusiv pentru creșterea gradului de fertilitatea a solurilor și menținerea gradului de umiditate în sol.

Agricultura are nevoie de oameni ambițioși…

„În timp am adunat toate utilajele de care avem nevoie pentru a ne ușura munca, având în vedere că doar eu și tatăl meu ne ocupăm de toate lucrările. Principalul obiectiv e utilizarea tehnologiilor care conservă cât mai multă apă în sol, seceta afectând foarte mult producțiile de câțiva ani încoace. Recomand acest domeniu persoanelor care au suficientă determinare să se dedice atât prin studiu, cât și prin practică. Agricultura e un sector al economiei indispensabil vieții, aș putea spune, reprezentând principala sursă de hrană. Din acest motiv este nevoie de oameni ambițiosi și muncitori care să producă hrană și să aibă grijă de sol“, adaugă Andrei-Cristi Poncu.

Minimum-till, o agricultură prietenoasă cu mediul

Lucrarea minimă a solului (minimum-till) sau lucrarea redusă a solului se referă la prelucrarea sau afânarea întregii suprafeţe a solului, dar scăzând intensitatea şi frecvenţa de lucrare, în principal prin eliminarea unor lucrări mecanice practicate în sistemul convenţional. În categoria lucrărilor reduse ale solului sunt încadrate trei tipuri majore de practici de afânare redusă a solului, şi anume: discuirea solului urmată de semănat, afânarea cu plugul cizel sau cu paraplugul, urmată de semănat și lucrarea cu freza sau alte maşini rotative, urmată de semănat, ne dă o definiție tânărul fermier, dar ne și spune cum aplică el această tehnologie în fermă.

„Pentru suprafețele însămânțate cu grâu, pregătirea solului constă doar într-o trecere cu discul după recoltarea florii-soarelui, dar asta facem dintotdeauna. Anul trecut, dar și anul acesta, pentru porumb și floarea-soarelui am renunțat la arătură, am folosit un disc care are talerele cu un unghi mai agresiv“, încheie fermierul din județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ne îndreptăm atenția asupra celui mai sustenabil bistro din România: CUIB – Centrul Urban de Inițiative Bune, pe care îl găsiți în Iași. În ciuda costurilor mari, CUIB a reușit mereu să-și țină promisiunea de a promova și practica un stil de business și de viață sustenabil, după ideea practice what you preach.

Povestea CUIB a început odată cu Asociația Mai bine. În cadrul acesteia, firul conductor al celor patru arii de acțiune (ecologie și protecția mediului, economie socială, educație pentru dezvoltare durabilă, responsabilizare civică) este consum responsabil.

Încă de la fondare, în anul 2009, CUIB a promovat prin diverse acțiuni această abordare a consumului ca forma cea mai la îndemână la nivel individual de a spori impactul pozitiv în comunitate și de a diminua impactul negativ asupra mediului. Destul de curând s-a înțeles că promovarea teoretică nu este suficientă dacă nu are și una practică și, astfel, a apărut interesul de a furniza și alternative concrete.

Bistro cu produse sustenabile

Astfel, în 2011, la CUIB s-a decis să se înceapă cu cea mai importantă dimensiune a consumului – hrana, aplicând la cea mai populară și importantă competiție pentru întreprinderi sociale din acea vreme din România cu ideea de a deschide un bistro cu produse sustenabile. În 2012 a fost câștigată această competiție și una similară, iar premiile financiare obținute, în valoare de aproximativ 20.000 euro, le-au permis antreprenorilor de la CUIB să deschidă în decembrie 2013 Centrul Urban de Inițiative Bune – CUIB.

Abordarea definitorie la CUIB, precum și în Mai bine este cea holistică, pe toate cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – natură, societate, economie.

Din interesul de a furniza alternative sustenabile de consum, CUIB este un proiect al unei organizații, deținut de această organizație, încadrându-se în sectorul întreprinde­rilor sociale, respectiv al afacerilor pentru care profitul nu este o finalitate în sine, ci un mijloc de a obține impact social.

Nu se vinde apă!

CUIB funcționează într-un sector foarte competitiv, cum este HoReCa, unde există mari costuri de oportunitate ca urmare a prioritizării obiectivelor sociale și de mediu.

Costurile în termeni financiari, de timp, de resurse umane, sunt mult mai mari decât ale oricărei companii convenționale (de exemplu, aici se folosesc ingrediente cât mai naturale și băuturi certificate ecologic și fair trade, dar se încearcă să se păstreze prețurile aliniate cu cele ale celorlalte spații centrale din Iași, nu se vinde apă, ceea ce se traduce în pierderi de zeci de mii de euro, nu se oferă mâncarea la pachet, ci se fac livrări spre a se evita obiectele de unică folosință etc.).

Perceput inițial ca un spațiu radical, înaintea timpului său, de nișă, cu produse vegetariene, fără băuturi precum pepsi, cola etc., astăzi este prima recomandare din toate ghidurile turistice străine, prima recomandare pe TripAdvisor pentru hrană locală și vegetariană și este lăudat și apreciat în numeroase rețele și pe multiple platforme.

CUIB este mai mult decât un restaurant sustenabil și responsabil, este un hub unde artiștii locali își pot expune și vinde produsele create de ei (în mod responsabil, desigur).

Având la bază principii ecologice, cum ar fi apă pentru toți, slow food, hrană fără carne, CUIB își dorește să sporească impactul social pozitiv și să diminueze impactul negativ asupra naturii. Produsele pe care le comercializează au la bază criterii de etică, echitate, ecologie, utilitate și solidaritate. Reprezintă model de urmat pentru restaurantele din toată lumea.

Recomandăm cu căldură tuturor celor care vizitează Iașul să meargă la CUIB, unde vor savura mâncăruri vegane preparate din produse de sezon. Iar dacă sunteți din Iași și nu ați fost încă în CUIB, neapărat trebuie să le faceți o vizită! Terasa este o adevărată oază de liniște și verdeață, chiar în centrul orașului.

Beatrice Alexandra MODIGA

La Iași se găsește prima și singura pâine din maia certificată ecologic. Este făcută de morărița Cecilia Țugulia, cu făină măcinată la moara ei din Probota. Gustul este delicios, iar ingredientele folosite sunt 100% naturale, fiind certificate ecologic de un operator agreat de Ministerul Agriculturii.

Atestat de „produs tradițional“

Producătorul local ieșean și-a dorit să continue afacerea pe care părinții săi i-au încredințat-o. Și anume, o moară aflată în comuna Probota din județul Iași. De aici și-a dorit să scoată produse cât mai naturale, până a ajuns să creeze pâinea din maia 100% naturală.

„M-am uitat puțin în piață și atunci am văzut că nu exista un producător de pâine curată, cu eticheta curată, cu ingrediente curate și atunci am zis: «Ok, hai să facem o astfel de pâine care să respecte principii de alimentație sănătoasă». Adică să folosim doar apă, făină, sare, eventual drojdie, dacă vorbim de o pâine cu drojdie sau maia. Am reconstruit un cuptor cum văzusem la bunica mea, cuptor tradițional cu lemne, și am început să fac primele teste. În momentul în care am scos primele pâini, lumea a fost foarte încântată pentru că era foarte diferită și era evident că se află în fața unei pâini care necesită o altfel de atenție. Procesul de fabricare este mai îndelungat, durează undeva la 30 de ore până faci o pâine cu maia. Nu este ca la o pâine cu drojdie pe care o faci în trei-patru ore“, a adăugat Cecilia Țugulia.

Deși morărița Cecilia a obținut atestarea de „produs tradițional“ pentru pâinea ei cu maia încă din 2019, puțini sunt cei care îi cunosc povestea și care știu că Iașul are produse de panificație 100% naturale. De curând, morărița a fost prezentă la un eveniment organizat de Academia Română din Iași, unde s-a discutat despre un ecosistem de cunoaștere, care are la bază practicile alimentare ale omului urban din Iași, dar și din regiune, totul pentru a promova și susține o hrană și un comportament alimentar mai sănătos. Tot de aici am aflat și ce trebuie să facă producătorii locali din Iași dacă își doresc să obțină certificarea ecologică.

„În primul rând, e necesară seriozitatea producătorului și a operatorului care certifică, pentru că sistemul ecologic în România este reglementat pentru a comercializa produse ecologice, bio. Mulți își prezintă produsele pe social media, în campaniile dumnealor de marketing, ca fiind certificate. Trebuie să ia legătura cu un certificator, să urmeze anumiți pași, tehnici, prin care se ajunge la certificare. Morărița Cecilia Țugulia este singurul producător local din județul Iași care a făcut acest pas în industria morăritului și a panificației. Este un exemplu că legătura dintre Academie, mediul universitar academic și micul antreprenor dă roade, de aceea sperăm că, un număr cât mai mare de producători se vor alătura acestei comunități. De asemenea, trebuie să înțeleagă rolul pe care noi îl avem în societate“, a precizat Sebastian Brumă, cercetător la Academia Română Filiala Iași.

Să cunoaștem familia morăriței...

Morarul, dom’Mircea, cum îi spun cei care-l cunosc, are 72 de ani, macină, repară orice, conduce orice mașină, și-a făcut adresă de mail, are cont de Facebook, face shopping online și e bunic.

„Mi-a spus că vrea să facă o rețetă de pâine după cum știe el de la un brutar bătrân, din altă zonă a țării. Nu a acceptat decât să o modelez eu și să o coc. A așteptat cu emoție rezultatul și opinia mea. Ce a ieșit a fost bucurie pură. Nu ne puteam opri din mâncat, așa de bună a ieșit. Așa că a intrat în producție. Cum se numește? Cum a ales el, Pâinea Bunicului“, adaugă Cecilia Țugulia despre tatăl ei.

În desele momente când Cecilia rămâne fără oameni la brutărie, mama ei se transformă în ajutorul ei de nădejde.

„Ori de câte ori vreau să dau înapoi, ea mă împinge din spate și îmi spune: «Eu te susțin! Ești descurcăreață, tu poți! Dumnezeu nu ne lasă niciodată!» Credința ei e de netăgăduit, e credința bunicii mele și a tuturor celor de dinaintea mea. De dragul lor, eu sunt astăzi morărița. Dar, de fapt, ea este o adevărată morăriță, bunica mea este adevărata brutăriță, iar eu nu sunt decât fata lor. Când e vorba de treabă, de muncă, de lucru bine făcut e aspră și iute ca un prâsnel. Dacă vă plac sărățelele din Magazia Morăriței, ea m-a învață să le fac. Dacă vă plac fursecurile, tot ea m-a învățat să le fac. Dacă vă place zâmbetul de pe chipul meu, tot ea l-a făcut! Despre mama aș putea scrie multe, dar vă las pe voi să vedeți ce vă spune chipul ei, ce vă spun mâinile ei. Toate vorbesc când te uiți la ea! Dar ce nu se vede în poză este faptul că mama nu mă refuză niciodată, că e în stare la aproape 72 de ani să mute munții din loc pentru mine“, mai spune morărița, Cecilia Țugulia.

În prezent, morărița a ajuns să producă mai multe produse de panificație din ingrediente naturale și să aibă propriul magazin unde să-și vândă marfa.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ziua Națională a României, sărbătorită la 1 decembrie, marchează Marea Unire de la Alba Iulia din 1918. Această zi simbolizează realizarea idealului național de unitate și suveranitate pentru poporul român. Ziua Națională a României a fost celebrată cu fast şi la Iaşi. După ceremonia religioasă şi defilarea militarilor, ieșenii au primit fasole cu cârnați la ceaun.

Această zi importantă a fost marcată prin mai multe momente și o serie de manifestări.

Vineri, 1 decembrie, Ziua Națională a României a fost marcată la Iași printr-o serie de manifestări oficiale de tradiție, ceremonii militare și religioase, masă tradițională, dar și prin deschiderea amenajărilor specifice organizate de Primăria Municipiului Iași cu ocazia Sărbătorilor de iarnă.

În prima parte a zilei au fost programate ceremoniile oficiale, după un prim concert de muzică populară intitulat „Noi suntem români“. Parada militară a cuprins tehnică militară de la Brigada 15 Mecanizată, Batalionul 151 Infanterie şi autospeciale de la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Iaşi, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Iaşi, Inspectoratul de Poliţie Judeţean, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră, Ministerul Justiţiei – Penitenciarul Iaşi, Direcţia Regională de Informaţii Moldova-Nord, alături de detaşamentul călare al Poliţiei Locale.

În total, au participat la ceremonia organizată cu ocazia Zilei Naţionale aproximativ 480 de militari, angajaţi MAI şi ai altor instituţii, cu aproximativ 40 de mijloace tehnice.

Discursurile prefectului Bogdan Cojocaru, al vicepreședintelui Marius Dangă și al primarului Mihai Chirica au îndemnat la unitate, în memoria celor care au realizat unirea și în perspectiva proiectelor pe care le implică dezvoltarea României.

Aproximativ 10 mii de oameni au participat de-a lungul străzii Anastasie Panu și în fața Palatului Culturii. Este un record de participare, mai ales că și vremea a fost caldă față de normalul lunii decembrie, spre deosebire de frigul pătrunzător din anii trecuți.

La tribuna oficială, seria discursurilor a fost deschisă de IPS Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei. El a menționat „marea provocare“ cu care se confruntă țara, numărul foarte mare de români plecați în străinătate. IPS Teofan a adăugat că au fost vremuri grele, dar că a venit timpul pentru ca cei plecați să se întoarcă acasă.

O oră mai târziu, ieşenii care au profitat de vremea caldă şi însorită au putut să asiste la Te Deum-ul oficiat deopotrivă de reprezentanţii Bisericii Ortodoxe şi ai Bisericii Catolice, urmat de discursurile oficialităţilor (prefectul, preşedintele CJ, primarul oraşului), depunerea de jerbe şi coroane de flori şi de mult aşteptata paradă militară.

Sute de ieșeni au venit în centrul Iașului, majoritatea cu stegulețe tricolore în mâini, pentru a fi prezenți la manifetările de 1 Decembrie.

„Cu ocazia Zilei Naționale a României, Primăria Municipiului Iași a asigurat scena cu ecran, sonorizarea, amplasarea unui tricolor pe turnul central al Palatului Culturii, stegulețe și cocarde tricolore pentru spectatori“, au declarat reprezentanții Primăriei Municipiului Iași.

Iluminatul festiv a fost aprins tot de Ziua Națională. Aprinderea iluminatului festiv, montat cu ocazia Sărbătorilor de iarnă, a avut loc tot vineri, 1 decembrie, la ora 17.25 - 17.30, în zona bradului de pe pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt, în fața sediului Primăriei Municipiului Iași. Momentul a fost marcat cu un mic spectacol pentru copii.

Beatrice Alexandra MODIGA

Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ Iaşi a lansat proiectul „Construire infrastructură pentru învățământ dual – AGRITECH“, în cadrul unei conferințe organizate joi, 23 noiembrie 2023, la sediul USV Iași, în prezența reprezentanților partenerilor.

Valoarea proiectului este cea mai mare din istoria instituției ieșene, 25 de milioane de euro. Finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Componenta 15 – Educație, proiectul va permite USV Iași și partenerului său principal, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi“ din Iaşi (UTI), să construiască un întreg complex la Ezăreni, în comuna Miroslava, destinat învățământului dual.

„Lansăm astăzi proiectul pentru învățământul dual, în care partenerii principali sunt TUIASI și USV Iași. Este un cadru în care toți aceștia își vor uni forțele. Valoarea proiectului este mare, 25 milioane euro, va fi un nou campus, o construcție frumoasă care, sperăm noi, va atrage cât mai mulți elevi. Deocamdată nu au fost elaborate planurile de încadrat pentru nivelul de licenţă. Deja suntem în faza în care lansăm proiectul de sarcini pentru studiul de fezabilitate. Termenul limită este anul 2026. Scopul este acela de a pregătit elevi, studenți, cadre didactice pentru a lucra în cadrul învățământului dual. Acesta presupune o colaborare foarte strânsă între mediul academic și cel economic“, a transmis prof. univ. dr. ing. Gerard Jităreanu, Rectorul USV Iași.

Proiectul este o reconfirmare a parteneriatului solid dintre cele două universități.

„Acest proiect le conferă elevilor de liceu motivările să aleagă o universitate. Sper ca finanțările să vină în ritmul programat și poate în anul 2026 să ne apropiem de final“, a menționat prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul TUIASI.

Campusul va cuprinde un cămin studențesc cu o capacitate de aproximativ 140 locuri, distribuite în 70 camere, o clădire multifuncțională, care include cantină pentru aproximativ 200 de persoane, săli de curs, cabinet medical, birouri pentru personal, o sală de sport de dimensiune medie, cu o capacitate în tribună de 100 locuri, o clădire pentru recepția produselor, care va include şi un laborator de analiză a produselor.

Într-o altă clădire, vor fi amenajate cinci ateliere de practică dedicate specializărilor agricole, incluzând simularea proceselor din ferme, medicină veterinară, două pentru digital farming în sectorul vegetal și zootehnic, precum și unul pentru practică în industria alimentară.

De asemenea, o altă clădire va fi dedicată elevilor care urmează specializările sisteme industriale avansate, mecanică smart, inginerie chimică și design industrial, precum și inginerie civilă, arhitectură și prospecțiuni terestre.

„Sunt 100 de hectare, tot ce înseamnă curți construcții, hale şi microproducţie şi 107 hectare teren agricol pentru practică, experimente în câmp, pe suprafața fermei. Acolo va fi construit acest campus. În țară se vor dezvolta zece proiecte pentru învățământul dual, dar acesta este singurul din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est“, a mai precizat rectorul Gerard Jităreanu.

Capacitatea acestui program este de 200 de elevi anual, împărțiți în funcție de specializările solicitate de operatorii economici. Învățământul dual presupune o colaborare strânsă între universități, colegii și firmele care solicită absolvenți în anumite domenii.

Operatorii economici propun specializările dorite, iar instituțiile de învățământ asigură atât pregătirea teoretică, cât și cea practică în cadrul campusului și al firmelor partenere. Activitatea se va desfășura cam cu 50% teorie, 50% practică şi în al doilea an se poate ajunge la 55-60% practică şi diferența pregătire teoretică.

Pe parcursul programului de învățământ dual, elevii primesc o diplomă echivalentă cu cea obținută în învățământul post-liceal. De asemenea, ei au opțiunea de a continua studiile la nivel universitar, la nivel de licență.

Pentru acest tip de învățământ la nivel de licență, normele și strategiile încă nu au fost elaborate, dar instituțiile de învățământ se pregătesc pentru implementare, asigurând resurse precum campusuri și locuri de practică, în așteptarea elaborării planurilor de învățământ și strategiilor la nivelul ARACIS, urmate de stabilirea modalităților de finanțare și a tipurilor de diplome acordate.

Beatrice Alexandra MODIGA

Pasionații de gastronomie, studenți și elevi deopotrivă, și-au demonstrat talentul în cadrul Concursului Național Studențesc „Tradiție și Inovație în Arta gastronomică“, organizat la Universitatea de Științele Vieții din Iași. Participanții s-au întrecut în gusturi care mai de care, de la papanași pe pat de piure de mango și până la mămăligă cu ciocolată sau chisaliță, realizând adevărate minuni culinare în farfurie.

MasterChef la Universitate

Este un concurs inedit de „Tradiție și Inovație în Arta gastronomică“ în cadrul unui Concurs Național Studențesc destinat pasionaților de gastronomie, studenți și elevi deopotrivă. Totul e organizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Iași, eveniment care a avut loc marți, 14 noiembrie a.c., la USV Iași.

Pe lângă studenții de la USV Iași, la această ediție a concursului au mai participat tineri de la instituții de învățământ precum Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, Facultatea de Inginerie Alimentară din Suceava, Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galați, Colegiul „Virgil Madgearu“ Iași, Colegiul Agricol și Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași, Liceul Tehnologic Economic de Turism Iași, Colegiul Tehnologic „Olga Sturdza“ Miroslava, Liceul Tehnologic Economic Pașcani și Liceul Tehnologic Hârlău.

„Este un concurs care se desfășoară de câțiva ani, strict studențesc, care a pornit din inițiativa studenților și pe care noi, Universitatea, ne-am străduit să-l ducem la un alt nivel, în condițiile în care la vremea respectivă, când a demarat se desfășura în câteva camere de cămin, câteva bucătării ale căminelor, acolo unde era cazul. După care am avut un cămin nou, unde bucătăriile au fost mai silențioase, au fost și altfel echipate, după care am început și am zis că, dacă studenții își doresc acest lucru, din acest punct de vedere ar trebui să facem mai mult și am intrat în parteneriat cu diferiți beneficiari“, a transmis prof. dr. Vasile Stoleru, prorector cu activitățile sociale al USV Iași.

Educația culinară care susține interesul crescut al studenților și elevilor pentru arta gustului

Concursul organizat de USV Iași a avut ca principal scop educația culinară, care susține interesul crescut al studenților și elevilor pentru arta gustului și, mai ales, dezvoltarea culturii gastronomice locale, aflată într-o evoluție în România. De ani buni, instituția de învățământ superior derulează asemenea competiții. Rolul acestora este acela de a-i provoca, în special pe tineri, în a se documenta despre mâncare, cultură gastronomică și de a veni cu rețete tradiționale. Acest tip de activități atrag, an de an, zeci și zeci de concurenți. Cei mai buni vor fi premiați și încurajați să meargă pe acest interesant drum.

Festivitatea de premiere s-a realizat separat atât pentru elevi, cât și pentru studenți, iar marele premiu îl va motiva pe câștigător să aleagă o meserie în domeniul culinar.

Beatrice Alexandra MODIGA

Dacă v-ar fi plăcut vinurile sau ați fi vrut să aflați cât mai multe despre aceste licori senzaționale, Festivalul „Hai cu pluta“ ar fi fost un prilej deosebit. Publicul a putut alege de la vinuri albe răcoritoare până la cele roșii pline de profunzime și vinuri spumante care încântă simțurile, dar a avut și ocazia să interacționeze cu producători pasionați și să afle povestea fiecărei crame. Despre acest eveniment inedit am stat de vorbă cu somelierul Yvona Mardare, cea care l-a inițiat și care își dorește să-l transforme într-o frumoasă tradiție.

Un număr de 50 de crame din trei ţări au fost prezente, în 28 şi 29 octombrie a.c., la a doua ediţie a Festivalului de Vin „Hai cu pluta“, organizat de somelierul Yvona Mardare.

Potrivit organizatorului, la evenimentul care a avut loc la Centrul de evenimente Agora au participat reprezentanţii ai cramelor din România, Republica Moldova şi Italia.

„Agora a găzduit, pe 28 și 29 octombrie, cel mai mare festival pe care l-am organizat eu în cei nouă ani de carieră. Am avut aproximativ 50 de standuri, la care vizitatorii au putut degusta vinuri preponderent din România, dar și din Republica Moldova, Italia etc. De asemenea, au fost standuri și din zona gastronomică, la care s-au putut degusta preparate delicioase – brânzeturi, zacuscă, pâine, ulei de măsline etc. Papilele noastre gustative au putut savura din plin acest spectacol al bunului gust. A fost, totodată, un bun prilej, în special pentru domeniul HoReCa, de a cunoaște vinurile, cramele, de a face networking, La acest festival al vinului au luat parte atât nume cunoscute în această industrie, dar şi oenologi, specialişti în gastronomie şi nu numai. Gustările delicioase au completat fiecare picătură de vin, transformând-o într-o adevărată simfonie pentru simţuri. Participanţii au avut posibilitatea să se bucure de o selecţie vastă de vinuri, de la cele autohtone până la varietăţi internaţionale, fiecare cu povestea şi caracteristicile sale unice“, a specificat somelierul Yvona Mardare.

„Workshopuri, seminarii şi discuţii cu experţii din domeniu au completat programul festivalului, oferind o perspectivă aprofundată asupra lumii vinurilor. Festivalul și-a propus să celebreze tradiţia şi arta vinificaţiei, aducând la un loc producători, cunoscători şi iubitori ai vinului. Evenimentul nu a fost doar o ocazie de a degusta vinuri de calitate, ci şi un prilej de a învăţa despre istoria licorilor, varietăţile de struguri şi tehnicile de producţie”, a mai transmis organizatoarea.

La a doua ediție a Festivalul „Hai cu pluta“ au participat peste 20.000 de personae.

Beatrice Alexandra MODIGA

Pasiunea pentru peisagistică l-a adus pe Călin Ababi din comuna Holboca, județul Iași, student al Facultății de Horticultură USV Iași, pe drumul antreprenoriatului, în momentul în care a decis că vrea să fie propriul șef. A accesat prin intermediul proiectului e-Antreprenor suma de 40.000 de euro și așa a apărut un business în peisagistică.

„Cine nu vrea să fie propriul șef? Ideea de a lucra pentru tine, de a face ceea ce ai visat mereu este ceea ce cu toții ne imaginăm în secret. Marele avantaj este libertatea pe care o ai, dar care vine cu un preț: mult mai multe ore de muncă. Trebuie doar să ai curaj și o intuiție bună“, ne spune tânărul Călin Ababi.

Arta amenajării peisagistice, o afacere românească profitabilă

Călin Ababi (22 ani) din comuna Holboca, județul Iași, student în cadrul Facultății de Horticultură USV Iași, face parte din rândul acelor tineri care pun în practică idei valoroase, susținute de cunoștințe bine dobândite, pe parcursul unei facultăți de profil. Încă din timpul facultății, tânărul ieșean a studiat profund domeniul peisagisticii. Apoi, a decis că vrea să facă un business doar al lui.

Hortimpact, experții în grădina ta

Împreună îl cunoaștem pe Călin Ababi de la Hortimpact – Amenajări Grădini, student în anul IV la Facultatea de Horticultură USV Iași. Tânărul și-a deschis o afacere în domeniu, încă de pe băncile facultății, prin intermediul proiectului e-Antreprenor.

„Mă ocup cu amenajarea grădinilor. Firma mea se numește Hortimpact și am beneficiat de un ajutor de minimis în cadrul proiectului e-Antreprenor. În anul 2022 am accesat aceste fonduri, mai exact 40.000 de euro. Suma primită m-a ajutat în achiziționarea a două utilaje, unul dintre ele care nivelează și însămânțează terenul, și un excavator care mă ajută foarte mult în mutarea și îndreptarea terenului. Doresc să mă dezvolt, să achiziționez din ce în ce mai multe utilaje, mai performante, să am mai mulți angajați“, a precizat Călin Ababi.

Grădina este cartea de vizită a unei case, iar amenajarea oricărui petic de pământ se poate transforma într-un loc de poveste. În ultimii ani, din ce în ce mai mulți români s-au mutat de la bloc la casă pentru a-și crea acea oază de confort și relaxare, cu efecte benefice asupra stării de spirit a unei familii.

Oamenii au înțeles că relația cu natura este una ce trebuie apreciată și alocă sume importante de bani pentru a avea grădina mult dorită.

e-Antreprenor

Proiectul s-a adresat studenților (minimum anul II de studii), masteranzilor, doctoranzilor și cursanților din universitățile acreditate publice și private din Regiunile Nord Est și Sud Est. Acesta a fost structurat pe două dimensiuni:

– dezvoltarea competențelor antreprenoriale a 350 de studenți (minimum anul II de studii), masteranzi, doctoranzi sau cursanți prin furnizarea de cursuri de formare profesională;

– susținere financiară prin alocare de granturi în valoare de maxim 40.000 euro/afacere pentru minimum 33 de planuri de afacere selectate în cadrul unei competiții, business-uri care activează în domenii economice cu potențial competitiv, identificate conform SNC, și domenii de specializare inteligentă conform SNDCI.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ziua Porumbului a fost sărbătorită sămbătă, 7 octombrie a.c., la Movileni, județul Iași, pe platforma fraților fermieri Rimbu. Sute de fermieri și producători de utilaje agricole au luat parte la o platformă de demonstrații agricole, prezentări de tehnică agrară și soluții complete pentru cei interesați. Evenimentul a fost organizat de Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice „Grânarii Dă-te pe brazdă“ Iași, membră a Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România.

Zeci de hibrizi în testare pe platforma de la Movileni

Roadele din această toamnă au fost sărbătorite în comuna Movileni, județul Iași. În fiecare an, Asociația Grânarii organizează evenimentul dedicat „Zilei Porumbului“, manifestare ce reprezintă o oportunitate pentru fermierii care cultivă porumbul în această regiune.

Evenimentul a reunit fermieri, profesioniști ai companiilor producătoare de semințe, distribuitori de inputuri, utilaje, bănci și asiguratori din domeniu, producători locali, dar și furnizori de soluții complete în agricultură.

„Este sărbătoarea recoltei și ziua în care noi vom trage niște concluzii în urma recoltării platformelor de porumb. Realizăm clasamente și vedem ce hibrizi am avut. Am prezentat 47 de hibrizi pe platformă, care au fost recoltați. I-am cântărit, le-am măsurat umiditatea și i-am gradat. Este un eveniment fanion pe care în fiecare an îl organizăm și sperăm ca prezența să fie din ce în ce mai numeroasă, participanții cu hibrizi, producătorii de porumb să fie cât mai mulți, să putem testa, dezbate și să alegem înțelept viitorul fermelor noastre“, a precizat ing. Cristian Stoica, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice „Grânarii Dă-te pe brazdă“ Iași, la deschiderea evenimentului.

Platformă de 25 hectare organizată de Asociația Grânarii

Totodată, pe platforma de la Movileni au fost prezentate rezultatele după testarea celor 47 de soiuri folosite, influența factorilor climatici și tehnologici asupra dezvoltării plantelor, precum și potențialul hibrizilor într-un mod comparativ, astfel încât rezultatele să crească pentru zona județului.

„Evenimentul a fost organizat la decizia Asociației Grânarii din care facem parte. Am organizat o platformă de porumb, unde, în colaborare cu partenerii noștri, producătorii de sămânță, am înființat această platformă cu un număr de 47 de hibrizi de porumb din gama timpurie până la gama foarte târzie. În acest moment sărbătorim acest eveniment printr-o prezentare a hibrizilor și rezultatele obținute ca urmare a cultivării lor, inclusiv avem foarte multe prezentări de utilaje agricole ale firmelor producătoare“, a specificat gazda evenimentului, Cristian Rimbu.

La Ziua Porumbului au fost prezenți și producători de utilaje agricole care au făcut demonstrații practice cu echipamentele expuse.

Nu au lipsit producătorii locali din zona Iașului

Evenimentul a fost organizat pe o suprafață de 25 hectare și a oferit vizitatorilor acces la un program de demonstrații agricole, prezentări de tehnică agrară și soluții complete pentru fermele oferite de companiile prezente la eveniment. Acțiunea a găzduit nume sonore ale domeniului, producători de semințe și furnizori de echipamente zootehnice și inputuri, precum și prestatori de servicii pentru agricultură.

Beatrice Alexandra MODIGA