Unbeaten 2021    Adama decembrie 2020
update 27 Jan 2021
Lumea Satului

Lumea Satului

Piept de rață cu sos de portocale, piure de cartofi și salată de sfeclă roșie cu hrean

Chiar dacă la prima vedere acest fel de mâncare poate părea ușor extravagant, ei bine, cu excepția portocalelor, toate ingredientele se pot găsi în curtea unui om gospodar, iar în acest caz gustul va fi cu adevărat unic. Ce-i drept, și în cazul în care cumpărați toate ingredientele din magazin, dacă veți respecta toți pașii, veți obține un preparat ca la restaurant.

Pentru pieptul de rață avem nevoie de:

  • 1 piept de rață întreg;
  • 2 lingurițe cu miere;
  • 4 portocale;
  • ½ linguriță sare;
  • ½ linguriță piper măcinat;
  • ½ linguriță cimbru măcinat.

Pieptul de rață trebuie preparat după ce a fost ținut la temperatura camerei; se dezosează, se taie în două bucăți, se îndepărtează pielea în exces, după care se șterg bucățile de carne și se crestează pielea cu un cuțit ascuțit în formă de romburi, însă cu mare atenție pentru că nu trebuie atinsă și carnea.

Se condimentează cu sare, piper și chimen doar pe partea cu carne și se păstrează cca jumătate de oră la temperatura camerei.

Se încălzește cuptorul. Între timp se încinge o tigaie antiaderentă și se pune pieptul de rață cu pielea în jos și lăsăm să se prăjească la foc mic timp de aproximativ 5 minute sau până când pielea devine arămie. Apoi se întoarce bucata de carne și prăjim încă 2-3 minute.

În grăsimea care rămâne în urma prăjirii pieptului de rață se pregătește sosul: avem nevoie de sucul de la două portocale și de cele două lingurițe cu miere. Amestecăm la foc mic până când se obține consistența dorită a sosului.

Celelalte 2 portocale se taie felii, se așază într-o tavă antiaderentă, peste care se pun cele două bucății de piept de rață, cu pielea în sus, se toarnă sosul peste și se acoperă cu o folie de aluminiu. Se setează cuptorul la temperatura de 180-200 de grade timp de 6-7 minute pentru a obține carnea în sânge, 9-10 minute pentru cei care preferă carnea gătită mediu și 12-14 minute pentru o carne bine făcută.

Garnitura

  • 1 kg de cartofi albi (5 bucăți);
  • 120 g de unt gras cu 82% grăsime;
  • 300 ml de lapte gras cu minimum 3,2% grăsime;
  • sare grunjoasă.

Mod de preparare:

Cartofii se curăță și se spală bine, se tăie în sferturi și se pun la fiert cu apă rece în care se adaugă sarea. Se fierb cartofii la foc mediu, după care se zdrobesc, se amestecă cu telul și se adaugă treptat untul ce a fost ținut la temperatura camerei, la fel și laptele. Pentru o cremozitate mai plăcută se poate trece printr-o sită fină.

Salata de sfeclă roșie

De obicei, salata de sfeclă trebuie preparată cu mult înaintea celorlalte două feluri de mâncare, mai ales dacă ținem cont de faptul că ea se poate păstra mai mult timp și poate fi consumată atunci când este nevoie. În acest caz, este de preferat să se servească rece, recent scoasă din frigider.

Ingrediente:

  • 1 kg de sfeclă roșie;
  • 2 linguri de ulei;
  • 1 lingură oțet de mere;
  • 1 lingură de hrean ras;
  • sare după gust.

Pentru prepararea acestei salate este necesară spălarea sfeclei, fierberea acesteia cu tot cu coajă. După ce bucățile de sfeclă s-au răcit, se dau pe răzătoarea mică. Dacă aveți hrean proaspăt, el trebuie răzuit tot pe răzătoarea mică, până abțineți cca o lingură, însă este bine să gustați pentru a ajusta iuțimea după propriul gust. Dacă nu aveți hrean proaspăt puteți opta pentru cel din conservă. Într-un bol se pun toate ingredientele și se amestecă, timp în care decideți cât de sărată și cât de iute vreți să fie salata.

Așezați mâncarea cum vă place în farfurie și savurați-o cu plăcere!

Poftă bună!

Larissa DINU

  • Publicat în Social
  • 0

Avantajele agriculturii de precizie

În situația când un fermier administrează suprafețe mai mari, dispersate în diferite zone, este greu să supravegheze activitatea și starea culturilor peste tot.

În perspectivă, prin dotare corespunzătoare, fermierul va putea să urmărească activitatea operatorilor și a utilajelor peste tot, cum lucrează fiecare, care este starea culturilor, consumul de carburanți etc., toate acestea realizate chiar din birou, prin telefonul mobil.

Informațiile se pot obține prin satelit, cu ajutorul dronelor și cu senzorii montați pe utilajele agricole.

Pentru aceasta sunt necesare analize amănunțite de sol, pe stratul 0-30 cm, realizate cu sonde automate montate pe ATV-uri dotate cu monitoare GPS.

Pe baza acestor date se întocmește harta folosită la aplicarea cu rată variabilă a îngrășămintelor, adică, acolo unde solul este mai sărac, se aplică doze mai mari de îngrășăminte, pentru uniformizarea întregii suprafețe a parcelei. Tehnologia de fertilizare Profis Pro poate identifica orice abatere de la rata de aplicare stabilită, iar cu distribuitorul de îngrășăminte ZA-TS de la Amazone se repartizează precis cantitățile stabilite. La întocmirea hărților topografice și cartografice se folosesc diverși algoritmi și indici vegetativi care indică starea culturilor.

Semănătoarea Sky Easy Drill are capacitatea de a închide automat secții de semănat sau brăzdare de semănat pentru a nu se suprapune pe suprafețele deja semănate. În funcție de heterogenitatea terenului se distribuie cantități diferite de semințe și cu tehnologia Agrillity se pot asigura densități de plante în funcție de starea de fertilitate a terenului.

La erbicidarea culturilor se asigură distribuirea soluției numai asupra buruienilor. Folosind mașina Case Patriot, monitorizată prin GPS, în situația când apar suprapuneri duzele de pe suprafețele respective se închid automat.

La aplicarea tratamentelor contra bolilor și dăunătorilor mașinile respective au capacitatea de a aplica soluția numai pe plantele bolnave, atacate.

La executarea lucrării de prășit, folosind Robotul Dino, acesta realizează prășitul asemănător plivitului manual, iar cu Robotul automat se îndepărtează mecanic buruienile cu ajutorul unui jet de ulei de rapiță încins.

La recoltarea culturilor combina este prevăzută cu senzori și camere de luat vederi pe baza cărora se realizează reglajele automat privind reducerea pierderilor, a spărturilor și o cât mai bună curățire a boabelor. Pierderile prin scuturare se pot reduce deoarece cu asemenea combine se poate lucra atât ziua cât și noaptea și chiar când vizibilitatea este redusă, realizând operațiunea de recoltat într-un timp scurt.

Combina poate fi ghidată automat, caz în care operatorul se poate ocupa mai atent de urmărirea indicilor de calitate.

Operatorii de pe astfel de utilaje trebuie să aibă pregătire profesională corespunzătoare pentru roboți, drone, senzori, imagistică satelitară, pentru a lucra pe utilaje automate.

În asemenea condiții se pot realiza economii de semințe, îngrășăminte, pesticide și carburanți, se face economie de timp, cu lucrările efectuate în epoca optimă, cu obținerea de producții superioare, de bună calitate.

Totodată, se realizează și măsurile stabilite de UE și de Planul Național Strategic ca până în anul 2030 să se reducă consumul de pesticide cu 50% și de îngrășăminte chimice cu 20-25%.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

2020 - un an bun pentru ICDVV Valea Călugărească

Institutul de Cercetare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească este un reper pentru viticultura românească. De-a lungul timpului, reprezentanții acestuia au contribuit la dezvoltarea soiurilor de struguri și a clonelor de viță-de-vie, iar în prezent preocupările cercetătorilor sunt tot mai diverse, iar rezultatele nu întârzie să apară. Pentru a afla cum a fost 2020 din punctul de vedere al producției, dar și al cercetării am stat de vorbă cu domnul dr. ing. Marian Ion, director ICDVV Valea Călugărească.

Redactor: Domnule director, 2020 a fost un an plin de provocări, cu pandemie și secetă, care au fost consecințele pe care le-ați resimțit în cadrul institutului?

Dr. ing. Marian Ion, director ICDVV Valea Călugărească: Este clar că 2020 a fost un an dificil pentru plantațiile viticole din zonă. Aș vrea să încep prin a spune că în primul rând 2019 a fost compromis 100% din punctul de vedere al producțiilor, după care iarna a fost foarte secetoasă, ceea ce a condus la pornirea neuniformă în vegetație în 2020. La unele soiuri nu a existat suficient aparat foliar pentru a duce producția la final, a urmat o perioadă ploioasă, după care din nou o secetă cumplită în perioada de pârgă, ceea ce a condus la deshidratarea strugurilor în perioada coacerii, iar producția a fost diminuată la unele soiuri între 30-65%. Cu toate acestea, calitatea strugurilor a fost de excepție, iar vinurile vor fi mult mai bune, în special vinurile roșii. Producțiile medii au fost între 5-6 tone/ha, iar în plantațiile tinere, cele înființate prin reconversie au fost între 7-10 tone. Într-adevăr, și pandemia ne-a pus probleme pentru că inițial ne-am speriat cu toții, nu am lucrat cu zilieri exact în perioada de tăiat, și revizuit sistemul de susținere, ceea ce a condus la întârzierea altor lucrări și la diminuarea producției. Pe piața muncii sunt tot mai puțini zilieri și există o concurență teribilă între unitățile din zonă; proprietarii au început să plătească tot mai mult pentru efectuarea lucrărilor și așa a crescut în mod considerabil valoarea zilei de muncă. Ne-am descurcat, am găsit oameni, dar foarte greu, iar campania de recoltat a fost mai lungă.

Red.: Ce ne puteți spune despre măsurile pe care le luați în ceea ce privește schimbările climatice?

M.I: Avem foarte multe preocupări în ceea ce privește conservarea apei în sol, dar și utilizarea unor portaltoi cu anumită rezistență și apelăm la sistemele de irigație cu sistem redus. Pentru a veni în sprijinul viticultorilor am înființat cu o firmă din domeniu un lot experimental de 1.5 ha, unde am implementat un sistem de irigare subterană. Este ultima noutate din domeniu, ceea ce înseamnă consum redus de apă și rezultatele sunt foarte bune. Intenționăm să înființăm un lot experimental format din mai multe soiuri de struguri de masă, cu sistem de irigare subterană, și astfel să vedem unde se poate duce potențialul soiurilor în condiții optime, pentru că avem soiuri cu potențial foarte mare.

Red.: Legat de strugurii de masă, știu că în cadrul institutului se desfășura un eveniment important. În contextul pandemiei a mai avut loc?

M.I: Da, ne-am dorit foarte mult să aibă loc, chiar și online, numai să îl putem organiza. Am reușit să avem și prezență, 48 de persoane, nu mai mult, printre care și ambasadorul Elveției, toată conducerea ASAS, membrii MADR, producători de vin și alți specialiști din domeniu. Cu o zi înainte, o comisie formată din specialiști a analizat probele, iar a doua zi au avut loc expoziția și degustarea. La început, domnul ambasador a fost reticent în a gusta și am crezut să are o oarecare teamă, însă a fost foarte atent, iar la final a ales 4 probe. Dumnealui ne-a recomandat ca la un astfel de eveniment să participe mai mulți ambasadori sau, în condițiile pandemiei, să trimitem la ambasade strugurii pentru a-i promova. La fiecare ediție am adus și struguri din sortimentul internațional, fie din supermarket, fie struguri care sunt deja cultivați în România, tocmai pentru ca cei prezenți să facă o comparație. Însă am observat mereu că strugurii românești sunt mai gustoși, mai apreciați față de strugurii din soiurile străine cultivate în România.

Red.: Institutul are o importantă colecție de soiuri de struguri; desfășurați programe de cercetare pe soiuri românești, din străinătate? Care sunt prioritățile?

M.I: Așa este, institutul are cea mai mare colecție ampelografică din țară, 1.480 de soiuri din toată lumea. Cercetăm și soiuri de struguri vechi care ar trebui reintroduși în cultură, de exemplu soiul Negru Vârtos, care la un moment dat a dominat zona viticolă de sud, are niște particularități aparte. Noi îl studiem, am identificat deja 3 biotipuri și urmează să înființăm plantații pentru a ne da seama care dintre ele este mai valoros pentru vinuri de înaltă calitate. Cercetăm și Roșioara, un soi cu origini bulgărești, dar și Crâmpoșia, la care noi am identificat mai multe biotipuri. Acordăm o atenție sporită, vrem să analizăm foarte atent pentru ca într-un viitor nu foarte îndepărtat să reintroducem aceste soiuri în cultură. Trebuie să echilibrăm ponderea soiurilor românești și cred că avem nevoie de soiuri inclusiv locale, care se pretează într-o zonă sau alta.

Red.: Au existat probleme în desfășurarea programelor de cercetare?

M.I: Nu, avem 10 proiecte de cercetare în desfășurare, în trei tipuri diferite de programe. Două proiecte sunt legate de materialul săditor viticol și de tehnologii viticole și vinificație. Avem teme prin planul sectorial al MADR, unde am reluat cercetările întrerupte de foarte mult timp în ceea ce privește crearea de noi soiuri de struguri atât de masă, cât și pentru vin. Trebuie multă răbdare în domeniul acesta pentru că până la omologarea unui nou soi trebuie să treacă 21 de ani. În domeniul selecției clonale am reușit să facem o schemă de selecție care a fost aprobată prin ordin de ministru și am redus durata de omologare de la 17 ani la 13 ani. Ne vom gândi și pentru soiurile de struguri dacă putem reduce această perioadă.

Red.: Când au avut loc ultimele omologări din cadrul institutului?

M.I: Ultimele soiuri de struguri au fost omologate în 2003, iar în 2010 6 clone de viță-de-vie. Avem în desfășurare alte clone, pe care cred că le vom putea omologa în 2-3 ani. A fost o perioadă în care au fost blocate astfel de cercetări, dar le-am reluat, nu doar noi ci și alți colegi din alte sectoare, pentru că până la urmă eu cred că este o chestiune de strategie națională pentru că la astfel de proiecte nu poți renunța, mai ales în contextul schimbărilor climatice, ai nevoie de creații naționale. Institutul are 17 creații, 8 soiuri și 9 clone de viță-de-vie. Unul dintre soiuri este Negru Aromat, pe care eu îl consider cel mai important. În piață nu găsești un vin atât de reușit, și negru și aromat. Încercăm variante optime pentru acest soi, încercăm rețete chiar și de rosé; momentan avem 3 variante pe care le urmărim. Încă din 2005 cercetăm combinații cu aronia, un fruct cu putere antioxidantă uluitoare și ne-am gândit să creăm un produs medicament, dar fără a strica echilibrul vinului. Suntem încă la nivel experimental, dar cred că vom pune pe piață un produs foarte valoros.

Red.: Sunteți renumiți și pentru calitatea vinurilor pe care le obțineți. Cum a fost 2020 din punctul de vedere al valorificării?

M.I. Avem foarte multe vinuri spre comercializare. Prețurile încep de la 8 lei/litru, dacă vorbim de cel vrac, avem și variantă bag-in-box, dar și îmbuteliat. Stăm mai bine la vinurile roșii,  multe dintre ele sunt și medaliate la concursuri naționale. 2020 a fost deficitar în ceea ce privește comercializarea, însă noi avem și două magazine, plus târgul de produse tradiționale de la București, unde vindem vinurile, dar și colaborări cu mici en-grosiști pentru zona de sud și o colaborare în Transilvania. Din păcate, zona de HoReCa a căzut foarte mult și am avut cu toții de suferit. Pot spune că avem vin pentru toate gusturile și pentru toate buzunarele.

Larissa DINU

Anul 2021 a început cu vești bune! Iată care sunt și cui se adresează

După o perioadă destul de confuză, începutul anului 2021 se arată darnic cu fermierii români. Despre ce este vorba? Ei bine, fondurile europene încep să prindă contur și să se clarifice tot mai mult, după anii caracterizați de ambiguitate și la nivelul fondurilor europene.

În anii de tranziție 2021-2022 vor fi deschise prin Agenția  pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR)  linii de finanțare dintre care amintim submăsurile: 4.1, 4.1a, 6.1, 6.2, 6.3, 6.4, 16.4, 17.1, potrivit președintelui Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel, citat de Agro TV. Aceste linii de finanțare se adresează mai multor domenii de interes pentru fermierii români, submăsura 4.1, având însă linii distincte de finanțare pentru legumicultură. Mai exact, explică Păunel, aceste linii de finanțare vor fi dedicate pentru: modernizare, construcție, reconstrucție spații protejate, investiții în procesare și marketing, depozitare, sortare, ambalare, etichetare și transport legume, investiții în irigații, achiziții de echipamente și utilaje noi pentru tinerii fermieri români.

De la 70.000 de euro

Tot tinerilor fermieri sunt alocați și banii aferenți submăsurii 6.1, pentru Instalarea tânărului fermier, prin care se alocă între 70.000 și 100.000 de euro pentru fiecare tânăr fermier ce pornește la un astfel de drum deloc ușor, dar frumos.

Totodată, reamintim că, prin mecanismele de Tranziție, Convergență și Instrumentul de Reconstrucție Europeană (ERI), sunt disponibile și fondurile pentru finanțarea agriculturii autohtone în anii 2021 și 2022. Și aici vorbim de aproape 3,2 miliarde de euro, bani pe care ar fi păcat să nu îi obținem.

Este foarte important de știut că în perioada 2021-2022, până la noile regulamente și ghiduri de la Bruxelles, ghidurile de accesare rămân cele din Planul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2014-2020). Practic, toți cei care doresc astfel de fonduri vor lucra după programul 2014-2020, condițiile de accesare a banilor fiind aceleași și pentru proiectele perioadei de tranziție 2021-2022.

De asemenea, este important de menționat că doar în acești doi ani de tranziție – 2021 și 2022 – se pot accesa finanțări de până la 90%. Potrivit consultantului Marian Vișu-Iliescu, cei care doresc o astfel de finanțare trebuie să se grăbească pentru că „nu o vor mai putea obține decât în acești doi ani“. „Începând cu 2023 se va reduce cota de finanțare, iar singurele care vor avea avantaj mai mare vor fi cooperativele agricole care vor ajunge până la maximum 75%“, atrage atenția expertul Marian Vișu-Iliescu.

Ce abatoare își vor continua activitatea și în acest an

Vești bune sunt și pentru cei care dețin centre de sacrificare pentru păsări și iepuri la nivelul fermelor înregistrate sanitar veterinar deoarece își vor putea desfășura activitatea și în acest an.

Comercializarea cărnii de pasăre în țara noastră se realizeză cu respectarea legislației comunitare și a legislației naționale corespondente. În conformitate cu aceasta, carnea de pasăre trebuie să fie obţinută în abatoare autorizate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prevede posibilitatea ca, prin legislația națională, statele membre să acorde derogări în cazul furnizării  directe de cantităţi mici de carne de pasăre de către un producător care are producţie anuală de maximum 10.000 de păsări. Flexibilitatea pachetului pe igienă în ceea ce priveşte producerea şi comercializarea cărnii de pasăre, pentru a veni în sprijinul micilor producători, se aplică prin permiterea vânzării directe şi a vânzării cu amănuntul.

Prin legislația națională realizată de ANSVSA a fost prevăzută vânzarea directă și vânzarea cu amănuntul a cărnii de pasăre sau iepure obţinută în ferma proprie, cu o producţie de până la 10.000 de capete pe an. Carnea obținută poate fi vândută direct consumatorului final la poarta fermei sau poate fi comercializată către consumatorul final prin unitățile de vânzare cu amănuntul. Potrivit reglementărilor în vigoare, la nivelul fermei sau exploataţiei carnea de pasăre sau iepure trebuie să fie obţinută într-un centru de sacrificare păsări şi/sau iepuri – o unitate cu spaţii şi dotări corespunzătoare în care se desfăşoară activităţi pentru sacrificarea animalelor provenite numai din ferma proprie.  Aceste unități trebuie să fie înregistrate de către DSVSA judeţene pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea şi să îndeplinească condiţiile prevăzute de legislația în vigoare. Centrele de sacrificare păsări la nivelul fermei nu necesită autorizare, ci doar înregistrare sanitară veterinară. În acest moment, în România există 24 de centre funcționale de sacrificare păsări sau iepuri la nivelul fermelor înregistrate de către DSVSA județene conform legislației naționale. 

Simona Nicole David

Opinie de adolescent. Adaptarea este cheia?

Mă uit în jur și realizez că, fără să am puterea și capacitatea de a mă adapta, este posibil să eșuez!

Poate pentru unii sunt doar niște cuvinte spuse de un adolescent, poate pentru alții este ceva ce i-ar putea trezi la realitate sau, poate, pur și simplu, doar niște cuvinte spuse ca orice altceva rostit de unul dintre noi!

Se spune că în această perioadă trec și trecem printr-o perioadă de adaptare care, deși este destul de dificilă, ne creează noi aptitudini, și ni le dezvoltă pe cele existente, apar multe oportunități, care sunt văzute de un număr tot mai mare de oameni creativi, în special tineri, dornici de a schimba și de a lăsa ceva bun în urma lor.

Vedem în jurul nostru oameni triști sau fericiți, bogați sau săraci, oameni ce ar vrea ca zilele să treacă mai repede, dar sunt și dintre cei care ar face orice pentru a avea mai mult timp, iar exemplele ar putea continua. Nu vreau să pun accent pe ceea ce este rău în jurul nostru, totul putând ține de o decizie, poate nu chiar simplă. Ai nevoie de muncă, viziune și o dorință suficient de mare pentru a realiza că ai nevoie de mai mult, fie că vorbim de mai multă libertate, energie, bani sau orice alte nevoi pe care vrem să ni le satisfacem.

Oare chiar ne afectează atât de tare ceea ce se întâmplă? Nu cred! Este destul de ușor să observăm faptul că suntem prizonierii propriilor noastre gânduri, parcă nu am mai putea evada din acea zonă de confort, din locul acela în care nimeni nu ne spune nimic... Este trist, toți avem câte un vis, toți ne dorim mai mult și mai bine, dar oare câți dintre noi sunt dispuși să nu mai spună, „lasă că pot și mâine“, sau „oricum nu pot“. Toți avem puteri egale, aceleași 24 de ore în care putem decide dacă vrem să ne fie mai bine decât ne-a fost ieri. Numai că, deși suntem egali, unora ne este mai greu să ieșim din anumite canoane, din acea bulă imaginară, care de multe ori poate deveni toxică. Și totuși rămânem, rămânem de frica singurătății, ne este teamă că nu vom fi acceptați, că vom rămâne singuri într-un colț fără să fim sesizați nici de cei mai apropiați. Cu siguranță aceste gânduri ne dau fiori și stârnesc o mulțime de controverse înăuntrul sufletului nostru, toate acestea îndemnându-ne la a fi siguri, simțindu-ne bine în acel loc, negând și refuzând orice mână de ajutor, soluție sau posibilitate de a evolua!

Am trăit astfel de momente, iar acum realizez că nu este în afara firescului să nu fim înțeleși de toți și de toate, să simți că nicăieri nu este locul tău. Important este să ai capacitatea de a depăși astfel de momente pentru a putea evolua.

Apreciază-ți viața! Dacă nu realizezi importanța acesteia, întreabă un atlet, cât de mult îți poate schimba cursul o milisecundă, întreabă un om bolnav, ce ar face pentru încă o zi în plus, întreabă un părinte, ce ar înseamna încă o zi alături de propriul său copil, întreabă-ți bunica despre valoarea unei îmbrățișări de doar câteva secunde!

Viața este scurtă, iubește, simte, trăiește și acționează!

Andrei BANU

  • Publicat în Social
  • 0

În județul Suceava, producții record la porumb cu hibrizii Pioneer®

Anul 2020 a fost un an problematic pentru multe zone din țară și mulți fermieri au avut de suferit din pricina vremii capricioase și nu au reușit să obțină la cultura porumbului producții la fel de ridicate ca în anii trecuți. Nu este și cazul agricultorilor din județul Suceava, care au avut parte de precipitații suficiente și în momentele cheie din an. Potențialul hibrizilor Pioneer® a confirmat în această zonă, iar la proba cântarului producțiile au fost cu mult peste așteptările fermierilor, aceștia declarând 2020 ca fiind  anul record pentru porumb.

Pentilescu Catalin

De departe, cea mai bună producție din județul Suceava a obținut-o fermierul Petrică Suruba, care a semănat pe 30 ha hibridul P9903, iar pe o parcelă de 7 ha a obținut o producție medie de 18.722 kg/ha. “Pentru zona noastră a fost un a foarte bun la cultura porumbului. Am semănat porumbul după rapiță, astfel că terenul a fost discuit, dezmiriștit și scarificat la 35-40 cm. În primăvară, la pregătirea patului germinativ, am fertilizat cu îngrășământ triplu 15, 250-270 kg/ha. Am semănat 64.000 b.g/ha în prima parte a lunii aprilie și am recoltat în jur de 60.000 plante. Cultura a primit două erbicide, iar în vegetație, atunci când porumbul avea în jur de 80 cm, am mai fertilizat cu 140-160 kg/ha de azot. Eu fertilizez atunci când plouă, chiar și noaptea, ca să nu ard plantele. Am fost norocoși pentru că am avut parte de precipitații, de la semănat până la recoltat chiar mai mult de 500 l/mp. Nu am mai aplicat nici foliar, nimic altceva. A fost primul an când am semănat P9903 și am fost foarte mulțumit. Am ales și pentru acest an hibrizi Pioneer®, printre care P9889, dar și P8834. Voi avea exclusiv hibrizii Pioneer® și erbicide din portofoliul Corteva și chiar vreau să mă ocup mult mai bine de tehnologie să vedem unde pot ajunge cu acești hibrizi”, a precizat fermierul campion. Acesta a mai declarat faptul că a semănat și hibrizi de rapiță din portofoliul companiei, iar în acest moment cultura arată impecabil.  În cultura de grâu a administrat Pixxaro™ și rezultatele sunt pe măsura așteptărilor.

Robert Havrisciuc

Un alt fermier campion la porumb din județul Suceava este domnul Robert Havrisciuc, care lucrează 210 ha, iar porumb a semănat anul trecut pe 88 ha. A ales hibridul P9610 și a obținut o producție de 14.150 kg/ha. “Această producție a fost media obținută pe 25.4 ha, iar planta premergătoare a fost grâul. Terenul a fost arat în toamnă, apoi am discuit primăvară și am împrăștiat complex 16.16.16 – 200 kg/ha și am semănat în jurul datei de 20 aprilie și în aceeași săptămână am mai administrat 100 kg/ha de triplu 16. Am mers pe densitatea de 74.000 b.g/ha, am erbicidat cu Principal® Plus și am mai fertilizat, până în stadiul de 8 frunze, am mai aplicat 150 kg/ha de nitrocalcar. Am mai avut și foliar achiziționat însă efectiv nu am mai putut să îl administrez din cauza vremii, porumbul a crescut foarte bine. Acest hibrid a fost recoltat la finalul lunii noiembrie, cu umiditate de 17-18%. În această primăvară voi semăna în jur de 60 ha cu acest hibrid, dar am ales și alți hibrizi Pioneer®, în total voi avea în jur de 120 ha cu porumb”, a punctat Robert Havrisciuc.

Pentilescu Catalin

Fermierul Cătălin Pentilescu din localitatea Frumoasa, județul Suceava a devenit și el fermier campion la cultura porumbului deoarece în campania 2020 a obținut 13.090 kg/ha cu hibridul P8834. Acesta lucrează 120 ha, pe 58 ha a semănat porumb, iar hibridul P8834 a fost semănat după cereale. “Am avut și monocultură, însă acest hibrid a fost semănat după cereale. Astfel, terenul a fost arat, apoi pregătit cu combinatorul într-o trecere și am semănat în cea de a doua jumătate a lunii aprilie. La semănat am administrat îngrășământ complex 20.20.0, 280 kg/ha, dar și 18-20 kg/ha de îngrășământ starter, iar în vegetație, atunci când plantele aveau 10-12 frunze, pot spune că la limită am intrat, am aplicat uree – 180 kg/ha. Am erbicidat o singură dată în stadiul de 4-6 frunze, am recoltat la mijlocul lunii octombrie și pot spune că a fost un an foarte bun! Am fost și ajutați de vreme și am avut o producții foarte bune”, a punctat fermierul campion.

Țăranii nu trebuie priviți ca o problemă socială!

Ei au trăit de milenii fără a avea nevoie de mila nimănui. Ba din contră. Talpa țării a fost cu adevărat talpa țării. Răzeși, moșneni, oameni liberi, cu sabia sub pernă. Oricâți cotropitori au trecut pe aici, ei și-au plătit tributul. În cereale, în vite, în copii și chiar și în sânge, atunci când nu s-a mai putut altfel. Iar dacă e să luăm la rost răscoalele țăranilor, le putem număra pe degetele de la o mână. Ei nu fac niciodată grevă. Își plătesc dările și nu așteaptă prea multe de la cârmuire. Știu că nădejdea e doar în palmele lor bătătorite. Au mai plecat în bejenie, dar s-au întors de fiecare dată la țarina lor. Cu idei noi, cu bani de investit. Ei nu vor părăsi niciodată definitiv țara. Au prea mulți strămoși de întors odată cu brazda. Au prea multe semințe de îngropat pentru coliva de pomenire.

Acum așteaptă doar să nu fie mințiți și împiedicați să-și facă treaba. Nu cer decât să-și poată vinde marfa. Au nevoie de intermediari serioși care să nu-i jupoaie, ca mai toți negustorii vremurilor trecute. Au produs întotdeauna pentru piață. Nu doar să se ghiftuiască ei. Ca să-și cumpere chibrituri, petrol lampant și ghete. Câteodată și o rochiță înflorată pentru frumoasele lor soții. Între timp, și nevoile lor au crescut. Dorința de a avea o locuință decentă, apă curentă și acces la învățătură și dispensar au mărit și necesitățile. Nevoia de cash i-a făcut pe unii să plece din țară, iar pe alții să-și dezvolte ferma. Am cunoscut mulți astfel de fermieri. De obicei au fost ba tehniceni veterinari, ba șoferi de autobuz, ba tractoriști la CAP sau IAS. Oameni care au scos cumva capul în lume. Se zbat însă între a trece dincolo de mica fermă sau a găsi o modalitate de a rotunji afacerea. Au început să proceseze sau au deschis o mică pensiune. Dar și aici se lovesc de cerbicia așa- ziselor autorități, mai locale sau mai județene. În loc de un sprijin real, în loc de o consultanță care să le deschidă noi orizonturi. Poate de aceea este atât de faultată inițiativa camerelor agricole ale fermierilor care ar putea coagula energiile acestor țărani evoluați. Care nu prea știu cum să fenteze APIA!!! Iar atunci când sunt pedepsiți pentru îndrăzneala de a face ceva lasă capul în jos, de parcă ar fi fost prinși la furat. Ei sunt bolnavi de bun simț și răbdare. O boală pe care acest popor o poartă prea adânc.

Ferma de familie este acolo unde a fost de mii de ani. Marea provocare este păstrarea ei. Niciodată nu a fost mai aproape de dispariție ca acum. Pășunile și terenurile fertile sunt confiscate de șmecheri, politruci sau de afaceriști veroși. Înainte vreme nu erai țăran dacă nu aveai măcar o vacă, cinci oi și câteva zeci de orătăni. Erai doar un biet pălmaș. Numai bun de pus șef la comuniști. Poate de aceea țăranii mai chivernișiți au fost numiți chiaburi și puși în lanțuri.

Mulți dintre voi știți cum v-au ținut părinții la școală din bruma aia de agricultură pe care o făceau și pe vremea Împușcaților de Crăciun. Rudimentar, dar cu toată inima. În zona de deal și munte tradiția nu a murit niciodată. Mai ales acolo unde au rămas, neîmblânziți, urmașii dacilor liberi

Cum este și un fermier din Întorsura Buzăului care crește 43 de bălțate mândre, iar ca să le asigure nutrețul, un fân de poveste și siloz de porumb făcut de el după rețeta unui sas lucrează 15 ha de teren în nu mai puțin de 37 de parcele. Dar nu l-am auzit blestemând pe nimeni. Copiii lui și-au găsit de lucru la oraș și îi pare bine că au făcut așa pentru că vede că ferma lui abia se mai ține pe picioare. A hotărât cu lacrimi în ochi să își vândă vacile unui investitor. Ca să nu le piardă urma, el va fi șeful de fermă. Altfel nu ar fi putut să le vândă. E o poveste pe care mi-aș fi dorit să nu o scriu niciodată. Așa cum mi-aș fi dorit să nu scriu nici acest text. Poate doar o știre în care să anunț că ferma de familie nu a decedat. Ba mai mult decât atât. Că are un viitor asigurat!

Tudor CALOTESCU

  • Publicat în Social
  • 0

LEGENDELE NEAMULUI

„Cât timp va exista, undeva în lume, un singur exemplar din poeziile lui Eminescu, identitatea neamului nostru este salvată“ – spunea Mircea Eliade.

Mare adevăr pentru cei care se identifică cu scrierile poetului, în versuri sau în proză, în articole de ziar, ori zisele la vremea sa cu diverse prilejuri.

Cu zece ani în urmă, ca o recunoaştere a valorii culturale a operei eminesciene, Academia Română a declarat data de 15 ianuarie, ziua naşterii poetului „nepereche“, Ziua Culturii Naţionale. O zi pe care Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) a marcat-o în acest an așa cum s-ar cuveni s-o facă orice entitate culturală, dar mai cu seamă școala românescă ai căror elevi, de la micii învățăcei până la absolvenții de școli superioare, pare să fi uitat de marile valori culturale ale neamului. Ce să mai spunem de cele universale! Câți mai știu acum de Lucian Blaga, Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Creangă, George Coșbuc, Ion Barbu, Mircea Eliade, Cezar Petrescu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, I.L. Caragiale, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu Ana Blandiana, sau Delavrancea, Slavici, Hașdeu și mulți alții cu al căror nume am completa câteva pagini? Iată adevăratele legende ale neamului!

Nu ar trebui să începem o zi fără să ne aducem aminte și de a rosti măcar câteva vorbe, versuri dintre cele care să ne aducă aminte că suntem români, că dăinuim pe aceste meleaguri de milenii, că străbunii noștrii au vărsat sânge pentru fiecare palmă de pământ și pentru păstrarea identității neamului prin limbă, tradiții și obiceiuri, niciodată schimbate de cineva sau ceva.

„Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie“, apoi „La arme“ „De la Nistru pân’la Tisa“, fenomenala „Luceafarul“, Scrisorile..., „Ce te legeni codrule“, sunt doar câteva din poeziile lui Eminescu

ce-mi vin acum în minte și care, citindu-le, nu se poate să nu trezească măcar un pic de respect pentru înaintașii, ba chiar pentru contemporanii onești, poeți, scriitori ori cârmuitori ai neamului din care facem parte.

Lumea, vremurile ce-i drept, s-au cam schimbat. Oare și noi, oamenii? Ne-am uitat obârșiile? Am întâlnim inși cărora le este rușine să vorbească despre obârșia lor rurală... Alții, când ajung prin lume, nu recunosc că sunt români...

Nu tebuie să ne uităm istoria, iar dacă n-o știm s-o învățăm. Doar așa ne putem recunoaște pe noi înșine, ne înțelegem rosturile pe aceste meleaguri și putem avea viitor. Trebuie să ne păstrăm și să ne apărăm identitatea prin orice mijloace, inclusiv prin cele folosite de artiștii condeiului de-a lungul timpului.

Să ne dezicem de cei care, din interese ce n-au nimic comun cu cele ale națiunii, își ignoră istoria, trecutul, obârșia. Să luptăm pentru asta măcar atât cât au făcut-o... legendele neamului – poeți, scriitori, eseiști, istorici – de-a lungul vremurilor.

Săptămâna presei românești, o altă serie de evenimente desfășurate sub egida UZPR, cu siguranță va readuce în atenție importante aspecte din viața jurnalismului de-a lungul timpului. Vor fi momente care vor scoate în evidență, pe lângă importanța jurnalismului onest, bine ancorat în realitățile cotidiene și necesitatea de a lupta pentru siguranța actului jurnalistic în contextul unei democrații încă... deslânate. Succes UZPR.

Ion Banu

UNCSV: Cooperativele agricole, cea mai bună soluție

O delegație din partea Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) a avut joi, 14 ianuarie 2021, o întâlnire de lucru cu Ministrul Agriculturii, Adrian OROS și  echipa tehnică cu responsabilități pe sectorul cooperativelor.

Au fost prezentate rezultatele obținute și prioritățile UNCSV, desfășurate prin activitatea de reprezentare a cooperativelor agricole în relațiile cu autoritățile.

S-au expus modele de cooperative funcționale, cu bune rezultate, cooperative care au adus plusvaloare și stabilitate fermierilor membri cooperatori, care au reușit să depășească, împreună, asociați, dificultățile generate de anul agricol 2020, fiind grav afectați de seceta pedologică severă.

UNSCV: "Salutăm deschiderea domnului ministru Adrian Oros și a echipei tehnice, de a continua promovarea cooperativelor agricole funcționale, durabile în timp".

S-a demonstrat încă o dată că asocierea în cooperative agricole, este singura soluție pentru toți fermierii (mici, medii și mari), pentru capitalizarea acestora pe termen lung, adaptarea la cerințele pieței și asigurarea unei stabilități economico-sociale spațiului rural.

Aceste realizări și realități mai pot fi continuate doar dacă, prin politicile agricole promovate în continuare, va fi facilitat accesul la investiții al cooperativelor agricole funcționale, ținând cont cont de experiență și corelarea cu capacitatea de implementare a acestora.

S-a pus accent și pe necesitatea digitalizării, debirocratizării și simplificării procedurilor de accesare și implementare a investițiilor.

UNCSV își manifestă în continuare disponibilitatea de a veni cu propuneri constructive și soluții, menținându-și rolul de partener de dialog interinstituțional corect, pentru consolidarea cooperativelor agricole din România, întărirea sectorului agroalimentar autohton și echilibrarea balanței comerciale agroalimentare a țării noastre.

UNCSV – sinteză:

  • 25 de Cooperative Agricole active în sectorul vegetal;
  • între 5 – 45 membri în Cooperative (436 de membri);
  • Peste 540 de adrese oficiale transmise, reprezentând amendamente, solicitări și inițiative legislative în 2 ani și 10 luni de activitate;
  • Dimensiune ha Cooperative membre U.N.C.S.V.:
  • 6 Cooperative între 600 – 1000 ha;
  • 13 Cooperative între 1000 – 10.000 ha;
  • 6 Cooperative mai mari de 10.000 ha.
  • Fermierii afiliați în cooperativele membre UNCSV exploatează suprafețe de la 2 ha la 1960
  • Din totalul cifrei de afaceri a cooperativelor de cultura mare din România, membrii U.N.C.S.V. dețin 80 %;
  • Toate Cooperativele membre U.N.C.S.V., respectă obligațiile din Legea Cooperației Agricole și membrii vând între 50-100% din producție prin Cooperativă;

Cooperativele agricole sunt vârf de lance pentru fermieri în lume, iar UNCSV își propune să fie vârf de lance pentru Cooperativele Agricole din România.

Agricultura și fermierii din România au în continuare mare nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie, ci în cooperative agricole care să își îndeplinească menirea – aceea de a genera valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor și, care în plus, să aibă o activitate economică relevantă, să reziste pe piață și să se dezvolte.

România are nevoie de cooperative agricole autentice de succes!

Pentru orice aspecte legate de o mai bună funcționare a cooperativelor agricole: email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Stadiul plăților APIA în Campania 2020

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) continuă autorizarea plății regulare pentru Campania 2020, până la acest moment fiind autorizați la plată un număr de 760.465 fermieri, reprezentând un procent de 92,64% din numărul total al fermierilor eligibili care au depus Cerere unică de plată în Campania 2020.

Suma totală autorizată la plată este de 2,09 miliarde euro, din care:

    - 1,66 miliarde euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

    - 365,85 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

    - 72,72 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Plățile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar plățile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.

Totodată, vă informăm că până la data de 13 ianuarie 2021 suma totală autorizată la plată pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic se ridică la 153,02 milioane euro, din care:

  • 79,03 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Vaci de lapte;
  • 1,29 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Bivolițe de lapte;
  • 9,75 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Taurine de carne;
  • 62,92 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Ovine/Caprine;
  • 0,02 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Viermi de mătase.

Plățile se efectuează în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.323 din 1 octombrie 2020.

Sursa: apia.org.ro

Abonează-te la acest feed RSS