Spiritualitate 11 Octombrie 2023, 09:14

Sfântul Dumitru, Focul lu’ Sâmedru

Scris de

Focul lui Sâmedru, sărbătoarea focului din satele bunicilor noştri, este un adevărat Revelion aşteptat de întreaga comunitate. Data calendaristică a Sfântului Dimitrie, 26 octombrie, apare în calendarul popular drept Ziua lui Sâmedru. Stâlp de hotar între cele două anotimpuri pastorale, în această zi este celebrată moartea şi renaşterea lui Sâmedru, divinitate de origine indo-europeană, protectoare a păstorilor.

Se spune că atunci când păsările călătoare sunt demult plecate, când bruma îngălbeneşte câmpul, iar vântul dezbracă pădurea, Sâmedru primeşte cheile anotimpurilor din mâna lui Sângiorz. Apoi, închide vremea bună cu o cheie şi cu cealaltă deschide iarna, care cade ca un potop asupra lumii. Ţăranii spun că Sângiorz şi Sâmedru poartă cheile vremii la brâu şi că au mare grijă de ele ca nu cumva să le fure cineva şi să se joace cu vremea cum îi place….

În noaptea de 25 octombrie, pe un rug format din mai multe straturi de cetină se înalţă un brad, apoi se aprinde ca o torţă a victoriei spre cer. Oamenii se strâng să urmeze tradiția: femeile împart pomeni pentru sufletul celor adormiți, copiii aleargă în jurul focului, bărbaţii aruncă tăciuni aprinşi peste grădini, într-o străveche invocare solară a astrului ce se pregăteşte să intre în iarnă. Mai târziu se face Hora lui Sâmedru, poate ultimul joc de dinaintea Postului Crăciunului. Se spune că anul viitor va fi cu atât mai bogat, cu cât focul se va înălţa mai aproape de cer.

Dacă în noaptea de 24 decembrie se arde un butuc, substitut al lui Crăciun, zeu solar autohton a cărui moarte şi renaştere era sărbătorită în apropierea solstiţiului de iarnă, în noaptea de Sâmedru este incinerat un brad, arborele sacru al românilor, prezent în toate ritualurile de trecere. Când focul se potoleşte, copiii sar peste el pentru a fi păziţi de boli tot anul, iar tinerii pentru a se căsători curând. În unele sate se aprind focuri în crucile drumurilor, pe malul apelor, pe vârfurile dealurilor, în toate locurile în care ar putea să se ascundă duhurile rele. Există credinţa că la Sâmedru unii morţi se pot preschimba în strigoi, moroi şi vârcolaci iar, în acest caz, intervenţia focului ca element purificator este obligatorie.

Ciobanii află în această zi cum va fi iarna. În noaptea de 25 octombrie, ciobanul îşi aşterne cojocul în mijlocul stânei şi aşteaptă să vadă ce oaie se aşază pe el. Dacă vine o oaie albă e semn că iarna va fi bogată în zăpadă şi geroasă, în schimb, dacă oaia e neagră, iarna va fi uşoară şi mai călduroasă ca de obicei. Dacă imediat după ce se va trezi, prima oaie o va lua spre sud, iarna va fi grea, însă de va porni spre nord, iarna va fi blândă, iar primăvara timpurie. Tot aşa, şi ultima oaie care va ieşi prin strungă la muls în ziua de Sâmedru vesteşte cum va fi vremea. De data aceasta, oaia neagră va aduce zile întunecate iar cea albă, vreme cu Soare.

Anca LĂPUȘNEANU


Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti