Ziua Sfintei Cruci. Cea mai veche sărbătoare închinată lemnului sfânt

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti“ a organizat, în Cantonul de Drum din Satul Nou, vernisajul expoziției Crucea, prilejuită de sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci. Expoziția surprinde diferite ipostaze ale Crucii prin intermediul fotografiilor din arhiva Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti“, realizate în prima jumătate a secolului al XX-lea de Iosif Berman, Nicolae Ionescu, Gheorghe Focșa, Boris Zderciuc.

Înălțarea Sfintei Cruci este cea mai importantă dintre sărbătorile ortodoxe închinate cinstirii Sfintei Cruci. În această zi creștinii sărbătoresc: Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos și înălțarea ei în fața poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie din anul 335. Totodată, creștinii sărbătoresc și întoarcerea Sfintei Cruci de la perșii păgâni, în anul 629, pe timpul împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Crucea este elementul prezent în arhitectură, cultură, icoane religioase, literatură, artă, pe pâine, haine de sărbătoare, lucru, vasele de ceramică, ștergare, unelte folosite în diverse activități, dar și ca semn funerar. De cele mai multe ori crucea este însoțită prin gânduri bune și rugăciuni, astfel apropiindu-l pe om de Dumnezeu. Crucea are un loc important în istoria omenirii, încă din perioada precreștină. Creștinismul îi conferă Crucii cinstire și o transformă dintr-un instrument de tortură într-un semn benefic, marcat de sacralitate prin jertfa Mântuitorului Iisus Hristos, care s-a răstignit pe Cruce pentru mântuirea omenirii de păcat. Conform creștinismului, crucea face legătura dintre cer și pământ.

În cadrul evenimentului, Cristina Mirela Nedelcu, subsecretar de stat în Ministerul Culturii, a precizat: „Mă bucur că sunt prezentă la un astfel de eveniment. Suntem oameni care au o moștenire pe acest tărâm mângâiat și alintat de Dumnezeu. Sfânta înălțare a Sfintei Cruci este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt. Ziua Crucii vestește și sfârșitul verii și începutul toamnei. În concepția tradiției ortodoxe, crucea are 4 semnificații: obiect material, simbol, putere și jertfă. Crucea a însemnat dintotdeauna începutul și sfârșitul, cerul și pământul, viața și moartea, materie și spirit, simbol, putere, mântuire și jertfă. Nu există mântuire în afara crucii și a suferințelor. Așadar, crucea este semnul biruinței și a vieții asupra morții, este expresia dragostei supreme a lui Dumnezeu pentru întreaga umanitate. Crucea lui Iisus este tiparul care ne îngăduie să înțelegem mai bine ce înseamnă taina lumii și a vieții și singura cheie către paradis, așa cum ne spunea sfântul Ioan Damaschin.“

„În acest semn vei învinge“

Crucea reprezintă altarul de jertfă pe care Iisus Hristos s-a răstignit pentru păcatele noastre. Acest altar de jertfă este cinstit de către toți creștinii prin cinstirea adusă lemnului Sfintei Cruci, iar creștinii i se închină mântuitorului Iisus Hristos după ce s-a răstignit.

Înălțarea Sfintei Cruci are o semnificație majoră încă din secolul al IV-lea, când împăratul Constantin, în anul 312, primește un semn din partea lui Dumnezeu: ziua în amiaza mare îi apare o cruce pe cer însoțită de cuvintele „În acest semn vei învinge“.

Ca urmare a acestei minuni, Constantin alege să pună pe toate steagurile de luptă semnul Sfintei Cruci, iar prin acest simbol el reușește să-l învingă pe Maxentius. Ulterior, la un an distanță, în 313, sfântul împărat Constantin dă edictul de la Milano prin care oferă libertate de cult cetățenilor Imperiului Roman. În istoria poporului român, acest semn este dintotdeauna prezent, iar cele mai importante realizări au stat sub semnul Sfintei Cruci.

Liliana POSTICA