Spiritualitate 20 Septembrie 2021, 11:56

Vremuri faste pentru Mănăstirea Aninoasa

Scris de

Mănăstirea Aninoasa din Argeș, monument istoric și de arhitectură, așezată la 20 km de Câmpulung-Muscel și la 30 km de Curtea de Argeș, cunoaște momente faste. Curând biserica cu hramurile Sfântul Ierarh Nicolae și Sfântul Cuvios Pafnutie Pârvu Zugravul și paraclisul cu hramul Sfinții Mari Mucenici Gheorghe și Dimitrie au fost resfințite de Înaltpreasfințitul părinte Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, după finalizarea proiectului POR, în valoare de 17,98 milioane de lei, denumit „Eradicare umiditate, amenajare muzeu, restaurare pictură biserică și paraclis, reparații curente, amenajări exterioare.“

Avem așadar un timp nou pentru zidirea din așezarea musceleană, un timp de adus istoria în prezent, întru-împrospătare și pregătirea de a traversa alte veacuri de prezență sacră pe pământurile de la poalele Carpaților, pline de codri de anini, de unde și numele comunei și al lăcașului de maici. Și musai timp de rememorat trecutul oarecum zbuciumat. Cum i-a fost și ctitoria, de altfel, din 1677. Pe atunci clucerul Tudoran Vlădescu a ridicat biserica pentru curtea sa boierească. Dar s-a întâmplat ca în acel an să-i moară soția, Alexandra, dar și cumnata Safta, ambele înmormântate în pronaosul bisericii. Și tot în acel an s-a mai abătut o năpastă asupra sa: domnul țării (n.n. probabil Gheorghe Duca) l-a condamnat la moarte pentru o datorie a unui prieten pentru care se pusese chezaș. Boierul s-a rugat lui Dumnezeu să scape cu viață, promițând că se va călugări; clemența chiar a venit cu puțin timp înainte de execuție. Tudoran Vlădescu și-a lăsat copiii în grija rudelor, s-a călugărit sub numele Teodosie și a înființat mănăstirea în jurul bisericii, pe care a înzestrat-o cu toată averea sa.

Se afirmă că Aninoasa a devenit una dintre cele mai bogate mănăstiri românești, cu mii de vite, nenumărate metocuri, moșii întinse în șapte județe și sute de robi țigani. De altfel toată istorioara este povestită în pisania bisericii, așezată deasupra ușii de la intrare: „Cu vrerea Tatălui și Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, ziditu-se-au această sfântă biserică den temelia, cu îndemnarea cinstitului marelui arhiereu părintele nostru Sfântul Nicolae cutotvoret, ca să fie biserica de mir, dentru osteneala robului lui Dumnezeu Tudoran biv vel Clucer i Jupanița ego Alexandra. Iar când au fost la sfârșitul sfintei biserici, despărțindu-l Dumnezeu de soție de s-au pristăvit, primit-au cinul îngeresc de s-au călugărit și-i fu numele Teodosie monah. Și au numit sfânta biserică să fie mănăstire de obște de călugări, în zilele luminatului Domn Io Duca Voievod. M-ta Septevrie, din 20, leat 7186 (1677). Pis popa Stan ot Băjești.“ Pridvorul bisericii, zidurile împrejmuitoare, groase de 1,5-2 m, chiliile și celelalte anexe de trebuință au fost realizate mai târziu, între anii 1722-1730, prin grija episcopului Daniil, mitropolitului Ungro-Vlahiei. Pictura îi aparține renumitului Pârvu Mutu și se pare că este prima după întoarcerea sa de la studii, mai înainte de a deveni zugravul familiei Cantacuzino. Paraclisul mănăstirii a fost construit prin anul 1773. După secularizarea averilor, mănăstirea se închide. Biserica este folosită ca lăcaș de mir, iar anexele folosesc drept sediu de jandarmi și apoi de CAP. Ansamblul a fost redeschis în 1993, iar prin truda măicuțelor trimise de la mănăstirea Robaia așezarea a recăpătat strălucirea de altădată.

Cu proiectul european de acum, finalizat în termen, am putea spune că așezarea monahală de la Aninoasa își trăiește a doua perioadă de glorie.

Maria BOGDAN


Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti