abonament lumea satului

update 27 Jul 2017

Cum era să se împiedice de-o semnătură restaurarea unei mănăstiri

Era cât pe-aci ca Mănăstirea Zamfira, din Prahova, laolaltă cu alte 30 de lăcașuri de cult din România, să piardă proiectele europene de restaurare, în valoare cumulată de peste 70 de milioane de euro, din cauza unei semnături. Situația a fost remediată, dar după drumuri și insistențe care altfel puteau fi evitate.

Biserica Mare a Mănăstiri Zamfira a fost sfințită la 8 septembrie 1857. Cel care a pictat-o, pe când avea doar 18 ani, este nimeni altul decât Nicolae Grigorescu, ajutat de fratele său, Gheorghe. Inclusiv catapeteasma din lemn a păstrat bijuteria de artă semnată de unul dintre cei mai mari pictori români din toate timpurile.

Maica Fanuria, eforturi supraomenești pentru a depune documentația la timp

Zamfira pictura bisericeascaAnii trecuți, din cauza unor avarii la acoperiș și a infiltrațiilor de apă, biserica pictată de Grigorescu era – este și astăzi – într-un stadiu îngrijorător de degradare. Pentru că în Programul Operațional Regional 2014-2020 sunt prevăzute fonduri europene pentru restaurarea unor monumente istorice cu valoare de patrimoniu național, maica Fanuria, stareța Mănăstirii Zamfira, a inițiat toate demersurile pentru a expertiza construcția și a angajat o firmă de consultanță care să scrie proiectul spre a-l depune la Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, în vederea finanțării. Primăria Lipănești și oficialii județului i-au asigurat sprijinul necesar. Iată ce declara Robert Nica: „Am făcut în așa fel încât proiectul să fie cuprins în Strategia Locală de Dezvoltare, aceasta fiind o condiție ca el să fie acceptat spre finanțare, am eliberat rapid toate autorizațiile necesare, iar Consiliul Județean Prahova a venit cu partea de cofinanțare de 2% din cheltuielile eligibile (332.474 lei). Proiectul, în valoare de 16,6 milioane de lei, aproximativ 3,7 milioane de euro, a fost depus anul trecut, în termen, la ARD Sud-Muntenia și a fost inițial declarat eligibil.“

Proiect blocat de-un moft și deblocat după mari insistențe

Numai că, în acest an, la București, la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fonduri Europene, surpriză mare! Acest proiect, împreună cu alte 30 din toată țara, a fost refuzat de la finanțare din cauza unei semnături. Juristul Andrei Vlădăreanu, de la Patriarhia Română, ne spunea că a trecut prin multe momente neplăcute: „Niște doamne de la Ministerul Dezvoltării au încercat să deturneze lucrurile și să pretindă că cererea de finanțare trebuie respinsă din cauză că este semnată de maica stareță, iar domnia sa n-ar fi reprezentant legal, aceasta trebuind să fie iscălită de cineva de la Patriarhia Română.“ Formularea a fost de felul următor: „Starețul și preoții parohi nu mai pot semna proiecte europene, ci doar chiriarhul, adică episcopul sau șeful administrativ al mănăstirilor și schiturilor.“ Or, Sfântul Sinod tocmai precizase, în scris, Guvernului României, că reprezentantul legal al mănăstirii este starețul, iar al parohiei-preotul. De unde până unde pretenția emisă de MDRAPFE? Primarul din Lipănești, Robert Nica și juristul Vlădăreanu au ridicat această problemă la sfârșitul lunii februarie, când ministrul Sevil Shhaideh a venit la Ploiești, dar nu au obținut un răspuns clar, iar la Ședința Asociațiilor Comunelor din România a fost depus un memorandum în acest sens. Situația nefirească a ajuns și pe masa premierului Sorin Grindeanu. Într-un final, Ministerul Dezvoltării a revenit asupra deciziei, motivând că a fost vorba despre interpretarea eronată a unei instrucțiuni. Ca urmare, toate cererile de finanțare la proiectele declarate eligibile au fost acceptate și urmau să fie semnate în luna martie.

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. nr. 6, 16-31 martie – pag. 55