reclama Nusees
update 27 Nov 2022

Cum alegem şi de unde cumpărăm pomii fructiferi

Odată cu dezgheţul solului şi topirea zăpezii, începe plantarea pomilor fructiferi, atât în livezi, cât şi în gospodăriile populaţiei. Secretul alegerii puieţilor şi locurile de unde îi putem achiziţiona ne-au fost recomandate de dr. ing. Mădălina Butac (foto), cercetător ştiinţific gr. II la Laboratorul Genetica şi Ameliorarea Plantelor din cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Mărăcineni (Piteşti, Argeş).

Nu cumpăraţi de la „colţul străzii“!

„Pentru înființarea plantațiilor pomicole, în masiv sau ca pomi răzleți, se recomandă achiziționarea materialului săditor de calitate, în cazul nostru pomi altoiți, de la pepinierele specializate și autorizate. Acestea există la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni și în rețeaua de stațiuni pomicole zonale, precum și la pepinierele private autorizate“, ne-a declarat cercetătoarea.

Din spusele sale, pepinierele livrează material săditor cu autenticitate biologică 100%, astfel încât fermierul să aibă siguranța că pomul respectiv aparține speciei și soiului dorit. De asemenea, se garantează că puieții sunt liberi total sau parțial de boli virotice, fapt marcat prin etichete de culoare albastră sau galbenă eliberate de Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor (ITCSMS).

Cum arată materialul săditor de calitate?

Interlocutoarea noastră a afirmat că pomii altoiți diferă în funcție de specie, soi, dar și de combinația soi-portaltoi. În general, puieții de un an sub formă de vargă și de 2 ani (cu coroana formată în câmpul II al pepinierei), conform STAS 989/II-77, trebuie să fie sănătoși, fără boli și paraziți, cu minimum trei rădăcini principale de cel puțin 15-20 cm, nedeshidratate și fără pete brune pe secțiunea oblică. Totodată, tulpina trebuie să fie dreaptă, cu scoarța netedă, de culoare caracteristică soiului, fără vătămări mecanice, de ger sau paraziți, bine garnisită cu muguri, lungă de cel puțin 100-120 cm și groasă de peste 10-12 mm. „Atât pomii de un an sub formă de vargă, cât și cei de 2 ani cu coroană formată din câmpul II al pepinierei sunt foarte buni pentru înființarea unei plantații pomicole, mai ales dacă corespund standardului“ – a precizat Mădălina Butac.

Ce trebuie evitat?

Cercetătoarea ne-a mai spus că nu sunt buni pentru plantare pomii fără rădăcini sau cu rădăcini puține și scurte, cei lipsiți de vigoare (mici și subțiri), strâmbi, chirciți sau îmbătrâniți. De asemenea, nu trebuie acceptați puieții cu răni deschise, cu urme de paraziți, de exemplu păduchele din San José, care se poate identifica prin pete roșietice pe tulpină. Atenție și la boli periculoase, cum ar fi cancerul bacterian, produs de Agrobacterium tumefaciens, care se manifestă prin tumori sau excrescențe pe rădăcini.

Menționăm că pomii achiziționați de la pepiniere se transportă într-un timp foarte scurt, acoperiți cu prelate pentru a evita deshidratarea lor şi se stratifică imediat în pământ sau nisip umed, până la plantarea propriu-zisă. În același scop, rădăcinile pot fi protejate cu materiale care mențin umiditatea timp îndelungat.

Traian DOBRE
LUMEA SATULUI, NR.4, 16-28 FEBRUARIE 2013

 

Un nou început, reconversia în pomicultură

Despre pomicultura românească de astăzi nu se poate spune decât că se află într-o stare dezastruoasă, ceea ce impune luarea de urgenţă a unor măsuri care să conducă la asigurarea pieţei cu fructe autohtone. Primul pas care trebuie făcut îl reprezintă reconversia, nucleul care să stea la baza strategiei de dezvoltare modernă a pomiculturii din ţara noastră.

Iată ce propun doi specialişti de marcă din domeniu – Ilarie Isac şi Mihai Coman – pentru redresarea urgentă a sectorului pomicol:

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Ilarie ISAC, Mihail COMAN

La Staţiunea pomicolă Iaşi cercetare fundamentală cu bani din... casieria unităţii

• 200 ha de livadă plantate în ultimii ani
• La ordinea zilei, reorganizare şi noi tehnologii
• Nu sunt bani nici pentru brevetarea soiurilor

Între unităţile de cercetare din agricultură, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi ocupă un loc aparte. În 35 de ani aici s-a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică, printre rezultate numărându-se crearea a 24 noi soiuri de cireşi dulci, trei soiuri de vişin şi patru de nuc şi, ceea ce este mai important, în condiţiile în care mai toate unităţile de profil trăiesc de pe o zi pe alta, unitatea ieşeană nu numai că a supravieţuit dar cunoaşte, în ciuda greutăţilor de ordin financiar, o oarecare dezvoltare.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Stelian CIOCOIU
LUMEA SATULUI NR.23, 1-15 DECEMBRIE 2012

Daniel Constantin: România doreşte un program de reconversie în pomicultură pe modelul celui din domeniul viticulturii

România a susţinut, în cadrul discuţiilor din forurile europene, derularea în exerciţiul bugetar 2014-2020 a unui program de reconversie în pomicultură după modelul celui derulat cu începere din 2007 în domeniul viticulturii, a anunţat luni, la Mărăcineni - Argeş, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

"România a solicitat în cadrul Consiliului de Miniştri Comisiei Europene ca de la 1 ianuarie 2014 în reforma politicii agricole să fie cuprins un program de reconversie - replantare la pomicultură, aşa cum a fost cel pe viticultură. Acolo lucrurile au mers foarte bine, fondurile care erau la dispoziţia României între 2007 şi 2013 au fost epuizate la începutul anului 2012. Există în momentul de faţă un acord în acest sens şi de la 1 ianuarie 2014 vom începe să intrăm şi în acest program de reconversie în pomicultură", a declarat ministrul Agriculturii.
El a mai precizat că amploarea programului va depinde de alocările bugetare pe care le va primi România.

Daniel Constantin s-a întâlnit luni cu fermierii din judeţul Argeş la Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură de la Mărăcineni.

Sursa AGERPRES

Sfaturi utile pentru reuşita unei plantaţii pomicole

Amplasată în plin Bărăgan, livada pomicolă de la Lacu Rezi reuşeşte să demonstreze, prin rezultatele pe care le obţine atât în plantaţia clasică cât şi în cea intensivă, potenţialul ridicat pe care îl are ţara noastră în producerea de fructe.

Timp de trei ani am prezentat în paginile revistei realizările din fermă care ţin atât de tehnologii şi producţii cât şi de valorificare şi în baza acestei experienţe putem enumera succint elementele de bază ale sistemelor de cultură aplicate:

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Petre EREMIA
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012