reclama youtube lumeasatuluitv
update 22 Mar 2019

USAMV Cluj-Napoca, beneficiara unui grant de cercetare de 65.000 euro pentru evaluarea bunăstării salmonidelor din păstrăvăriile românești

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca a început derularea proiectului ”Evaluarea bunăstării salmonidelor din păstrăvăriile românești, în contextul creșterii productivității și a calității produselor”, printr-un grant de cercetare în valoare de circa 65.000 de euro, finanțat de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția Generală Pescuit – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020.

Prin acest proiect de cercetare, se dorește o mai strânsă colaborare între instituțiile de învățământ superior şi cercetare, cu operatorii din domeniul creșterii păstrăvilor și a altor pești din familia Salmonidae.

Proiectul se va finaliza în luna iulie 2020 prin editarea unui ghid de bune practici în domeniul creșterii peștilor din zonele montane, care va fi distribuit în mod gratuit păstrăvarilor.

Directorul de proiect, Conf. Dr. Daniel Cocan, precizează: ”Ne-am dorit foarte mult să accesăm acest proiect, întrucât considerăm că putem contribui la implementarea unui management integrat în păstrăvăriile românești. Cu alte cuvinte, experiența noastră în domeniul creșterii peștilor şi a științelor fundamentale precum ihtiologia, fiziologia organismelor acvatice, alimentația și reproducția peștilor, poate fi de un real folos păstrăvarilor. Aceasta, în contextul în care cel puțin în momentul de față, nu avem o strategie națională privind toate componentele salmoniculturii. Cu mici excepții, păstrăvarii lucrează individual, fără a fi constituiți în asociații şi de multe ori fără a avea studii de specialitate în domeniul creșterii peștilor. Din această cauză le este aproape imposibil să intre cu produsele lor pe piața magazinelor mari. De asemenea, partea de reproducție, care este aproape inexistentă, se derulează fără planuri concrete de selecție și ameliorare. În general, se importă icre embrionate din alte țâri, uneori fără a avea un certificat sanitar-veterinar care să confirme că acel material biologic este liber de boli. Avem toate condițiile să înființăm un centru de selecție și reproducție a salmonidelor, atât din punct de vedere al condițiilor de mediu, cât şi a surselor de finanțare”.

Proiectul de cercetare presupune deplasări și contacte ale echipei de proiect cu toate păstrăvăriile din România, urmând a fi făcută o evaluare a tuturor problemelor care pot influența negativ productivitatea fermelor piscicole și calitatea produselor: parametrii mediali, tehnologia de creștere, calitatea furajelor, dinamica de creștere, modificările climaterice, poluarea apelor, statusul fiziologic și patologic al peștilor.

”Pe baza acestor date culese din teren și a analizei acestora, va fi editat ghidul de bune practici în domeniul Salmoniculturii, având ca obiectiv țintit îmbunătățirea productivității păstrăvăriilor românești și creșterea calității produselor, fie că vorbim despre peștele proaspăt sau cel prelucrat (eviscerat, filetat, sărat, afumat sau conservat, icre proaspete sau prelucrate). Pentru aceasta, ne dorim o deschidere și o colaborare bună cu păstrăvarii, convinși fiind că toți cei implicați vom avea doar de câștigat în viitor. În ultima perioadă s-a discutat foarte mult despre piscicultură și despre problemele din acest domeniu, inclusiv despre impactul negativ al păsărilor ihtiofage. Aceste probleme vor putea fi rezolvate, dar numai prin colaborarea operatorilor din producție cu specialiștii din acest domeniu. Din păcate, în momentul de față, în cadrul învățământului superior din România, singurul program de studiu în domeniul Pisciculturii și Acvaculturii care mai este activ este la USAMV Cluj-Napoca, în cadrul Facultății de Zootehnie și Biotehnologii”, a mai spus specialistul din cadrul universității noastre.

 Specialiștii în Piscicultură și Acvacultură din cadrul Facultății de Zootehnie și Biotehnologii au derulat până în prezent peste 10 proiecte cu impact la nivel național în domeniul lor de activitate.

  • Publicat în Pescuit

Măsuri tehnice în domeniul pescuitului: Consiliul confirmă acordul cu Parlamentul European

UE își modernizează normele care reglementează modul, locul și perioada în care pescarii pot pescui – așa-numitele măsuri tehnice.

Astăzi, ambasadorii statelor membre la UE au aprobat acordul la care s-a ajuns, la 13 februarie, între reprezentanții președinției și ai Parlamentului European cu privire la un nou set de norme referitoare la conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine. Aceste măsuri includ specificații privind uneltele de pescuit și dimensiunile ochiurilor de plasă, zonele închise și sezoanele închise, precum și măsuri prin care să se reducă la minimum impactul pescuitului asupra ecosistemelor marine și asupra mediului marin.

Acest acord privind măsuri tehnice mai simple și mai bune constituie o piatră de hotar pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului, precum și pentru sustenabilitatea mărilor noastre. Normele vor face mai ușoară viața pescarilor și vor permite statelor membre și sectorului pescuitului să aibă un cuvânt mai greu de spus atunci când se iau decizii privitoare la ceea ce este adecvat pentru diferite bazine maritime și decizii privitoare la caracteristicile locale.

Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale din România și președinte al Consiliului

Regulamentul privind măsurile tehnice va aduce UE cu un pas mai aproape de atingerea obiectivelor și a țintelor stabilite în politica comună reformată în domeniul pescuitului (PCP), printre acestea numărându-se reducerea capturilor neintenționate și a capturilor accidentale de specii sensibile. În mod deosebit, noile norme vor contribui la reducerea, în măsura posibilului, a capturilor de puieți de pește și la minimizarea impactului activităților de pescuit asupra fundului mării.

În conformitate cu PCP, noile norme stabilesc un cadru pentru regionalizarea măsurilor tehnice. Acest lucru este realizat printr-o abordare de jos în sus prin care statele membre, în strânsă cooperare cu industria de profil la nivelul consiliilor consultative locale, vor avea posibilitatea să prezinte recomandări comune referitoare la aspecte de importanță vitală. Ulterior, aceste recomandări comune vor fi avute în vedere de Comisie la adoptarea legislației secundare.

Regionalizarea va contribui la îmbunătățirea amprentei de mediu a activităților de pescuit. De pildă, grupuri regionale de state membre vor putea să elaboreze, în recomandările lor comune, măsuri suplimentare de atenuare, pentru a reduce impactul pescuitului asupra speciilor și habitatelor sensibile. În mod similar, statele membre vor avea la dispoziție și alte instrumente, precum închideri în timp real și restricții privind construirea și utilizarea anumitor unelte de pescuit, pentru a îmbunătăți selectivitatea acestora și protecția mediului în anumite condiții. Totodată, este stabilită o listă cu speciile interzise pe care pescarii nu vor avea voie să le pescuiască.

După 30 iunie 2021, pescuitul cu impulsuri electrice va fi interzis. Totuși, este prevăzută o perioadă de eliminare progresivă, în timpul căreia nu vor mai fi emise licențe noi, pentru a permite industriei să se adapteze la noile condiții.

Cercetarea științifică va continua, însă aceasta va trebui să se desfășoare în condiții stricte. Pentru a nu submina inovarea în acest sector, regulamentul prevede obligativitatea elaborării unui viitor raport al Comisieicare să includă avize ale ICES – Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime – cu privire la impactul uneltelor de pescuit inovatoare asupra ecosistemelor marine, asupra habitatelor sensibile și asupra selectivității.

Următoarele etape

În continuare, textul va face obiectul verificării de către experții juriști-lingviști. Parlamentul și Consiliul vor fi invitate să adopte textul final la un moment ulterior.

Noile norme se vor aplica din ziua următoare publicării lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (mijlocul anului 2019).

Sursa: madr.ro

  • Publicat în Pescuit

Cormoranul - problema „neagră“ a pisciculturii

La sfârșitul lunii februarie, la Direcția pentru Agricultură Județeană Iași (DAJ), Cătălin Eugen Platon – preşedinte ROMFISH, Asociaţia Naţională a Producătorilor din Pescărie – a vorbit despre problema cormoranilor şi a pagubelor pe care le produc pisciculturii şi stocurilor de peşte din apele interioare şi ale mărilor. Mai precis, acesta semnalează faptul că de mai bine de două decenii piscicultura românească este ameninţată de creşterea populaţiilor de cormorani, păsări care hrănesc exclusiv cu peşte şi care sunt protejate de legislaţia europeană în virtutea faptului că migrează. Reprezentantul asociației specifică faptul că trebuie găsită o soluţie în colaborare cu cei de la Ministerul Mediului, cu ornitologii, pentru a pune în aplicare un management al populaţiei cormoranilor.

Soluţia viabilă – controlul la cuib

În cadrul întâlnirii s-a vorbit despre faptul că reglementările europene stabilesc protecţia până la un nivel care să îndeplinească condițiile ecologice, științifice și culturale, ținând seama în același timp de condițiile economice și de recreere sau pentru a adapta populația acestor specii la nivelul respectiv.

„Însă nimeni nu reuşeşte să ne spună care este acest nivel. Şi, în acest mod simplu, de la o populaţie de circa 5.000 de exemplare în anii ’60 avem, la nivel european, circa 1.800.000 de exemplare, dintre care 100.000 sunt în România“, menționează Cătălin Eugen Platon.

Conform lui Platon, cormoranul consumă zilnic până la un kilogram de peşte, uneori dintr-o singură înghiţitură. De obicei, sunt organizaţi în grupuri de 200-1.000 de exemplare, care vizitează zilnic fermele piscicole aflate la distanţe de până la 50 de kilometri de locul de cuibărire sau de adăpost.

„Acest lucru înseamnă că zilnic un fermier piscicol pierde între 200 şi 1.000 de kilograme de peşte. În România există inventariată o populaţie de circa 80.000-120.000 de cormorani, care stau circa 210 de zile dintr-un an în preajma amenajărilor piscicole. Astfel, circa 21.000 de tone de peşte anual sunt pierdute doar din cauza cormoranilor de către fermierii piscicoli, adică 2/3 din producţie. Şi, în timp ce pentru agricultură se primesc 250 euro/ha pentru a lăsa 10% din recoltă pe câmp pentru hrana pasărilor, în piscicultură, pentru a lăsa 66% din recoltă pentru hrana păsărilor, nu se primeşte nimic. Soluţia viabilă din punct de vedere etic este controlul la cuib al cormoranilor. În cazul în care nu vor fi adoptate măsuri eficiente, fermierii piscicoli ar putea renunţa la afacerile lor“, adaugă preşedintele ROMFISH – Asociaţia Naţională a Producătorilor din Pescărie.

279 euro/ha de heleşteu ar acoperi prejudiciul

Preşedintele Romfish arată că sunt studii care arată faptul că un cormoran consumă în medie 672 g de peşte zilnic (între 441 g şi 1.095 g/zi); dimensiunile peştelui consumat se încadrează între 40 şi 335 mm, predilect între 100 şi 149 mm, adică puiet, dimensiuni la care mecanismele de compensare prin densitate sunt total ineficiente.. „Deoarece cormoranul, ca pasăre de mari dimensiuni cu durată mare de viață, începe să se reproducă abia pe la 3-5 ani, populația totală din Europa se cifrează probabil la (cel puțin) 1,7-1,8 milioane de păsări“, a punctat preşedintele ROMFISH.

Reprezentantul asociaţiei declară că nu cere exter­minarea cormoranilor ca soluţie, cum se face în alte ţări, ci dimpotrivă, cere o măsură compensatorie deoarece pentru peşte nu se acordă subvenţii. Acesta specifică că suma de 279 euro/ha de heleşteu este una care ar acoperi prejudiciul. „S-au găsit în jur de 25 de metode prin care să-i ţinem la distanţă, respectiv plase, tunuri de gaze, laser, sperietori de ciori, dar nicio soluţie nu dă rezultate deoarece cormoranii sunt foarte deştepţi şi s-au obișnuit. În Anglia și America cormoranii sunt împuşcaţi de fermieri, iar populaţia este ţinută sub control, la fel şi în Ungaria. În schimb, în Suedia se face control la cuib, se ung ouăle cu ulei ca să nu mai iasă puiul. La noi nu poţi să te apropii de ei, trebuie să-i laşi să mănânce şi te uiţi la ei“, a mai punctat Platon.

Pagubă de 300.000 t în UE

Aceste păsări fac să dispară anual peste 300.000 de tone de pește din apele europene. În multe state membre UE (Franța, Spania, Italia, Germania, Ungaria, România și Republica Cehă) cantitatea de pește consumată de cormorani este mult mai mare decât producția obținută de pescuitul profesionist din apele interioare și din crescătoriile de pește de consum. „În schimb, în România, în baza datelor oficiale comunicate de către Guvernul României Comisiei Europene, populaţia de cormorani, atât a celui mare (P. carbo sinensis), cât şi a celui pitic (P. pygmeus), date parţiale şi bazate pe estimări şi modele matematice, nu pe activităţi zilnice în teren, aşa cum fac fermierii piscicoli, se cifrează la: 20.000-30.000 în pasaj spre alte ţări, 42.800-61.000 la cuibărit, cu depunerea a 5 ouă de către fiecare pereche şi o rată de eclozare şi supravieţuire de 60%, deci încă 75.000 de pui, plus exemplarele care nu au ajuns încă la vârsta reproducerii (3-5 ani), şi 15.000-50.000 exemplare la iernat. România deţine 25% din suprafaţa amenajată pentru piscicultură din Uniunea Europeană şi, deşi în 1988 producea 55.000 de tone de peşte de consum doar în piscicultură, acum producţia internă a României este de 12.500 de tone de peşte în piscicultură, 3.500 de tone din pescuit comercial în apele interioare şi 8.000 de tone din pescuitul la Marea Neagră. În acest moment, România importă anual 120.000 de tone de peşte, în principal congelat, dintre care 15.000 de tone aparţin speciilor care se produc şi în România (crap, caras, păstrăv).

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat la postul public de televiziune că a avut o discuţie cu comisarul european Karmenu Vella, responsabil pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, referitoare la cormorani. „Am avut o discuţie cu comisarul şi în februarie voi avea o altă discuţie cu acesta, pentru că atunci ne-am înţeles să facem un plan de management, să stabilim pentru România care sunt măsurile, iar aceste acţiuni trebuie să le facem împreună cu Mediul, pentru că ei gestionează problematica. Eu gestionez posibilitatea de a hrăni populaţia. Eu ştiu ce este de făcut. Voi veni cu un plan foarte clar în discuţiile pe care le voi avea la nivelul Comisiei Europene, cu comisarul, în aşa fel încât să-l punem pune în valoare şi să putem rezolva această problemă“, a explicat Daea.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Pescuit

Președinția României a Consiliului a obținut încă un acord provizoriu cu Parlamentul European în domeniul pescuitului

Parlamentul European și Consiliul au convenit asupra propunerii Comisiei de a descentraliza și simplifica regulamente tehnice, oferind pescarilor mai multă greutate în luarea deciziilor cu privire la cele mai bune măsuri pentru un pescuit durabil, adaptate nevoilor lor specifice.

Noile regulamente, în acord cu Politica Comună în domeniul Pescuitului (PCP) și  cu programul Comisiei privind o mai bună reglementare, simplifică măsurile tehnice care legiferează modul în care, unde și când pescarii pot pescui și stabilesc tipul de echipament, compoziția capturilor și a modalităților de a trata capturile accidentale.

Comisarul european pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit, Karmenu Vella, a declarat: "Sunt încântat că s-a realizat un acord privind propunerea noastră. Noile măsuri tehnice de conservare reprezintă un pas important în realizarea unui angajament concret al UE față de un sector durabil de pescuit și de protecție a mediului marin. Acordul de astăzi oferă părților interesate și pescarilor un instrument pentru a determina care sunt cele mai bune măsuri pentru pescuit, luând în considerare situația lor locală, protejând în același timp sănătatea oceanelor noastre ".

Noile regulamente simplifică măsurile tehnice de conservare existente, care până în prezent la nivel european au devenit extrem de complexe de-a lungul anilor. Noile regulamente includ prevederi pentru protecția ecosistemului marin, a habitatelor marine și pentru evitarea capturilor accidentale de specii rare și necomerciale.

Regulamentul introduce indicatori cantitativi pentru a determina eficacitatea măsurilor tehnice de reducere a capturilor nedorite de puiet, capturi accidentale ale mamiferelor, cum ar fi balene, delfini și marsuini și păsări marine, precum și indicatori care definesc impactul asupra habitatului marin. Aceasta este o abordare nouă menită să conducă la o mai bună privire de ansamblu asupra rezultatelor și o mai mare responsabilitate a operatorilor. Acordul este, de asemenea, un pas important pentru cetacee și păsări marine, prin extinderea obligației Statelor Membre de a introduce măsuri de atenuare pentru a evita capturile accidentale de păsări marine, balene, delfini și marsuini în toate zonele maritime, atunci când acest lucru este justificat de dovezi științifice.

De asemenea, co-legislatorii au convenit să introducă o interdicție privind utilizarea echipamentelor de pescuit cu impulsuri începând cu 1 iulie 2021, asigurând o perioadă de eliminare treptată pentru a permite sectorului să se adapteze. Acordul oferă, de asemenea, Statelor Membre posibilitatea de a interzice sau de a restricționa imediat utilizarea pescuitului cu impulsuri electrice în apele lor costiere. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile științifice în desfășurare.

Etapele următoare

Acordul provizoriu va trebui adoptat oficial atât de Parlamentul European, cât și de Consiliu.

Context

Propunerea făcută de Comisie în 2016 vizează un sistem mai flexibil de guvernanță, care să permită actorilor regionali, care cunosc cel mai bine situația lor locală, să adapteze măsurile tehnice de conservare în bazinele lor maritime. De asemenea, a fost redactată o serie de regulamente distincte într-un singur text, care ar facilita interpretarea și conformitatea.

  • Publicat în Pescuit

Stabilirea perioadelor și a zonelor de prohibiție a pescuitului, în anul 2019

Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură informează că se instituie măsuri de prohibiție pentru pescuitul în scop comercial, recreativ și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și  alte viețuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 11 aprilie  –  09 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 26 aprilie – 09 iunie inclusiv, cu excepțiile prevăzute în legislație.

Măsura a fost luată în conformitate cu Ordinul comun al Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al Ministrului Mediului cu nr. 54/76/2019 privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2019.

Se interzic:

– pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în râul Prut şi în zonele inundate permanent sau temporar limitrofe acestuia, precum și în lacul de acumulare Stânca-Costești, pe o durată de 60 de zile, în perioada 11 aprilie - 09 iunie inclusiv.

– pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște şi alte viețuitoare acvatice vii în zona economică Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 11 aprilie - 09 iunie inclusiv.

– pescuitul în scop comercial şi recreativ al oricăror specii de pești, crustacee, moluște şi alte viețuitoare acvatice vii în fluviul Dunărea în zona care constituie frontieră de stat cu Republica Bulgaria, pe o durată de 45 de zile, în perioada 15 aprilie-30 mai inclusiv.

– pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluște şi alte viețuitoare acvatice vii în apele care constituie frontieră de stat cu Ucraina, inclusiv Golful Musura,  pe o durată de 45 de zile, în perioada 26 aprilie - 09 iunie inclusiv.

– pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște şi alte viețuitoare acvatice vii în Complexul Razim – Sinoe și lacurile litorale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 11 aprilie – 09 iunie.

Se interzice pescuitul comercial, recreativ și familial al speciilor de pești și alte viețuitoare acvatice, după cum urmează:

  • știuca, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 15 martie inclusiv, cu respectarea art. 1 din Ordinul comun al Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministrului Mediului cu nr. 54/76/2019 privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție a resurselor acvatice vii în anul 2019;
  • în mod special, pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv la știucă este permis numai cu reținerea a maxim două exemplare pe zi, care să însumeze nu mai mult de 5 kilograme sau un singur exemplar dacă greutatea lui depășește 5 kg;
  • în mod special, pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv la crap este permis numai cu reținerea unui singur exemplar pe zi, care să nu depășească 5 kg;
  • în mod special, pe valea Iadului de la Baraj Leșu-Stâna de Vale și pe teritoriul zonelor de pescuit recreativ/sportiv Dâmbovița Superioară (Schit Dragoslavele-Baraj Pecineagu), Lac Pecineagu, Vălsanul Mijlociu (Brădetu-Baraj Dobrogeanu), Geoagiu Superior (Izvoare până la Cheile Rămeț), râul Someșul Cald de la limita zonei de protecție integrală a Parcului Natural Apuseni, până la confluența cu Lacul Beliș, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv al tuturor speciilor de pești, este permis numai cu eliberarea tuturor capturilor (catch & release).
  • pietrarul (Zingel zingel), fusarul (Zingel strebel), ghiborţul de râu (Gymnocephalus baloni), cernuşca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), şalăul vărgat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostriţa (Hucho hucho), mihalţul (Lota lota) şi caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007
  • coregonul și lipanul, tot timpul anului;
  • păstrăvul de mare, tot timpul anului;
  • păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu și păstrăvul fântânel, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 30 aprilie inclusiv și din 15 septembrie 2019 până pe 30 aprilie 2020;
  • sturionii, tot timpul anului, cu excepția pescuitului în scop științific;
  • racul de munte (Astacus astacus), de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 15 iunie inclusiv și în perioada 15 octombrie - 31 decembrie inclusiv;
  • capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durată de 62 de zile, în perioada 1 iulie-31 august inclusiv.

În Marea Neagră se interzic:

  • reținerea, deținerea și comercializarea rechinului în perioada 15 martie-15 aprilie inclusiv și în perioada 15 octombrie-30 noiembrie inclusiv, în afara acestor perioade este permisă reținerea și comercializarea doar pentru exemplarele de rechin pescuite accidental;
  • reținerea la bord a femelelor de rechin gestante, pe toată perioada anului;
  • pescuitul sturionilor, tot timpul anului, cu excepția pescuitului în scop științific;
  • pescuitul gobiidelor, pe o durată de 31 de zile, în perioada 15 aprilie - 15 mai inclusiv;
  • pescuitul delfinilor, tot timpul anului, cu obligativitatea raportării capturilor accidentale de delfini inclusiv din Zona Economică Exclusivă (ZEE).

Perioada de prohibiție a calcanului este 15 aprilie-15 iunie 2019 inclusiv.

Capturarea rapanei (Rapana venosa) este permisă tot timpul anului.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Prohibiția pescuitului în scop comercial, familial şi recreativ al scrumbiei de Dunăre se stabilește pe sectoare astfel:

a) pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 10 zile, în perioada 26 martie - 04 aprilie inclusiv;

b) pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 15 zile, în perioada 01 aprilie - 15 aprilie inclusiv;

c) pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Vadul Oii, km 238, până la Chiciu, km 374,5, pe o durată de 15 zile, în perioada 09 aprilie – 23 aprilie inclusiv;

d) pe sectorul de Dunăre şi brațele sale de la Chiciu, km 374,5, până la Baraj Porțile de Fier II, inclusiv brațul Gogoșu km 874,8, pe o durată de 20 de zile, în perioada 18 aprilie - 07 mai inclusiv;

e) pescuitul scrumbiei este interzis în tot cursul anului în faţa gurilor de vărsare a Dunării în mare pe o adâncime de 5 kilometri în largul mării şi pe un coridor lat de 2 kilometri socotit câte 1 kilometru de o parte şi de alta a axului braţelor Sfântu Gheorghe şi Sulina, în fața brațului Chilia, lățimea coridorului interzis este de 1 kilometru spre sud de axul brațului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale române;

f) în conformitate cu prevederile legale în vigoare în perimetrul Rezervației Biosferei "Delta Dunării" se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maximum 2 setci în perioada 18 aprilie – 27 aprilie inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de management şi a Regulamentului Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării";

g) în sezonul de pescuit la scrumbie capturile accidentale de ciprinide asiatice (sânger, novac, cosaş) se pot reține în vederea valorificării.

Sursa: Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură (ANPA)

  • Publicat în Pescuit

Creștere, reproducție și cercetare la ferma piscicolă „Valea Morii“

În anul 2003, drd. ing. Nascu Emilian Gabriel și-a construit propria fermă piscicolă în comuna Secuieni, județul Neamț. Aceasta a fost creată pe un teren proprietate privată, în scopul efectuării de cercetări în domeniul piscicol, cu referire la creșterea și reproducerea dirijată a crapului în rasă pură, producerea de puiet de lin, buffalo, sturion, dar și asigurării unei profitabilități, prin comercializarea peștelui, la pescuitul din toamnă. În acest moment, ferma piscicolă „Valea Morii“ poate fi catalogată ca unitate cu ciclu complet de producție, având în dotare heleșteie specializate care permit desfășurarea întregului flux tehnologic. Gabriel ne spune că unitatea este rentabilă, iar pe viitor își va spori eficiența, urmărind să fie realizate și alte investiții, respectiv mecanizarea unor operațiuni ale procesului de producție piscicolă.

Material biologic valoros

– Cum ați început să vă orientați spre o fermă piscicolă?

– Pasiunea pentru pești am dobândit-o încă din copilărie și drept urmare am ajuns de-a lungul anilor să studiez piscicultura. Din anul 1996 și până în prezent, în cadrul facultății, masteratului și apoi a doctoratului mi-am aprofundat cunoștințele în domeniul acvaculturii, în paralel cu experiența din teren. Fiind șef de fermă la SC Piscicola SA Neamț și neavând timp și logistică am fost determinat să îmi construiesc în anul 2003 propria ferma piscicolă, care a fost amenajată sistematic pentru aclimatizarea, creșterea și reproducerea diferitelor specii de pești, reprezentate de un material biologic valoros.

Heleșteie specializate cu reproducere natural-dirijată…

– Vorbiți-ne despre crescătoria dumneavoastră și ce exemplare aveți?

– Amenajarea suprafeței de teren este de 2,6 ha, iar după fluxul tehnologic schema de amenajare se compune din următoarele elemente de bază: alimentarea cu apă din pârâul Gorovei, ca sursă de apă rece permanentă, prin utilizarea a două pompe submersibile; teren întins cu pantă relativ mică și racordarea iazurilor la toate utilitățile necesare dezvoltării sale, în cele mai optime condiții. De altfel, terenul este cu pantă ușoară și oferă posibilitatea scurgerii apei din bazine, în condiții ușoare, asigurându-se golirea tuturor bazinelor.

peste a

Ferma este organizată astfel încât activitatea ei are o dinamică ciclică, nefiind necesare intervenții din exterior pe parcursul fluxului tehnologic, unitatea de lucru putând fi catalogată ca unitate cu ciclu complet de producție, având în dotare heleșteie specializate care permit desfășurarea întregului flux tehnologic începând cu reproducerea natural-dirijată și terminând cu livrarea peștelui de o vară sau de două veri pentru consum. Ferma deține în momentul de față reproducători din mai multe specii de pești, cum ar fi: crap rasa Frasinet (crescut și izolat reproductiv), bufallo (Ictiobus cyprinellus și Ictiobus niger), lin, sturioni, plătică și șalău.

– Ce ne puteți spune despre hrana acestor exemplare?

– Nutrețurile combinate folosite în alimentația peștilor din fermă sunt făcute după rețete proprii, pentru fiecare specie în parte, amestecurile furajere fiind supuse proceselor tehnologice de granulare și extrudare, în funcție de necesarul fiecărei specii.

– Cum are loc distribuția acestor exemplare?

– Ferma livrează puiet și reproducători din speciile enumerate mai sus, la comandă. De altfel, se fac studii și cercetări în domeniul piscicol cu aplicabilitate în ferme cu suprafețe mari, prin contracte de consultanță.

O șansă pentru acvacultură: accesarea de fonduri europene

– În acest moment, cât de greu este în România să ai o fermă piscicolă?

– Din cauza lipsei de locații sau terenuri neproductive este greu pentru a începe o fermă de la zero, iar fermele care au mai supraviețuit de-a lungul timpului și-au schimbat radical obiectivele din punct de vedere productiv, devenind locuri de agrement și pescuit sportiv. O șansă ar fi accesarea de fonduri europene destinate acvaculturii, în funcție de complexitatea sistemului de creștere aplicat (RAS-sistem recirculant), dar, din cauza unui management defectuos, foarte multe persoane se descurajează și renunță la idee, reprofilându-se.

–  Perspective de viitor...?

– Conform studiilor din ultimii ani, unitatea este rentabilă și pe viitor își va spori eficiența, urmărind să fie realizate și alte investiții: mecanizarea unor operațiuni ale procesului de producție piscicolă (încărcare, descărcare, depozitare, administrare și transport furaje); construcţia unei ministaţii de incubaţie pentru reproducerea artificială a peștilor; efectuarea unor lucrări de selecţie şi ameliorare a materialului biologic din fermă; proiectarea și construcţia unor bazine betonate cu scopul de a experimenta creşterea sturionilor în sistem intensiv; achiziţionarea de material biologic cu performanţe productive ridicate în vederea folosirii acestuia la lucrări de selecţie şi ameliorare, dar și achiziţionarea de tehnologii noi utilizate în acvacultură.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Pescuit

Conferința la Nivel Înalt privind Pescuitul Costier sustenabil în Marea Mediterană și Marea Neagră

În data de 25 septembrie 2018 a avut loc, în Malta, sub egida Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (GFCM), prima zi a Conferinței la Nivel Înalt privind Pescuitul Costier Sustenabil în Marea Mediterană și Marea Neagră, dedicată discuțiilor între părțile interesate - reprezentanți ai pescarilor, ai institutelor de cercetare și ai altor organizații internaționale. În deschiderea Conferinței, au luat cuvântul Jose A. Herrera, Ministrul Dezvoltării Sustenabile, Mediului și Schimbărilor Climatice din Malta, Karmenu Vella, Comisarul European pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit și Abdellah Srour, Secretarul Executiv al GFCM.

În contextul apropierii mandatului pentru Președinția Consiliului Uniunii Europene, reprezentantul la nivel înalt al României, secretarul de stat Alexandru Potor a avut o întrevedere cu Karmenu Vella pentru a discuta aspecte punctuale legate de dosarele pe care România le-ar putea gestiona după data de 1 ianuarie 2019.

Principalele elemente aduse în discuție au fost punctele de interes ale României în ceea ce privește avansarea discuțiilor pentru noul cadru financiar pentru afaceri maritime și pescuit, și anume faptul ca domeniul acvaculturii trebuie promovat prin sprijin financiar, îndeosebi sub forma de granturi, aspect care poate favoriza o dezvoltare rapidă a acestui sector. Referitor la obiectivele Președinției României pentru celelalte dosare aflate încă în discuție sub Președinția Austriacă, secretarul de stat Potor a menționat că se dorește închiderea celor pentru care discuțiile se vor finaliza, iar pentru cele cu un grad de complexitate ridicat, precum Regulamentul de Control al Pescuitului, se dorește avansarea cât mai rapidă a discuțiilor în această perioadă de 6 luni.

Comisarul european și-a exprimat disponibilitatea de cooperare cu România, prin intermediul serviciilor comisiei, în special DG MARE și a propus stabilirea unei întâlniri tehnice, la nivel de experți, în cursul lunii octombrie 2018. La finalul discuțiilor, comisarul Karmenu Vella a afirmat că urmărește îndeaproape activitatea României și a urat succes pentru perioada deținerii Președinției rotative a Consiliului UE.

  • Publicat în Pescuit

Piața de pește de la Zimnicea, un proiect care contribuie la dezvoltarea zonei

Grupurile de acțiune locală pentru pescuit au un rol important în dezvoltarea locală a zonelor pescărești din România. Proiectele implementate cu bani europeni nu sunt puține, iar beneficiile s-au observat imediat de la inaugurarea acestora. De exemplu, în județul Teleorman, prin intermediul FLAG-ul Dunărea de Sud a fost inaugurată o piață de pește modernă, unde pescarii pot comercializa marfa în condiții optime, iar consumatorii pot achiziționa pește proaspăt după preferințe și buget.

Investiție cu bani europeni

Construcția pieței a fost posibilă cu finanțare nerambursabilă, 200.000 euro, prin Programul Operațional pentru Pescuit 2007-2013. Primăria orașului Zimnicea a început lucrările în anul 2014, iar inaugurarea a avut loc în decembrie 2015.

„În această locație era o structură de bloc care nu era folosită și de aceea am luat decizia de a construi piața aici. Este o realizare a orașului și m-am bucurat că am avut sprijin din partea FLAG-ului Dunărea de Sud și astfel am obținut banii necesari. Ne bucurăm că am putut finaliza acest proiect pentru că aduce multiple avantaje atât locuitorilor orașului Zimnicea cât și cetățenilor din comunele și orașele învecinate. Cei care se ocupă cu pescuitul pe Dunăre, râuri și bălțile din jur au acum posibilitatea de a comercializa peștele în condiții optime, iar cumpărătorii au de unde alege pentru că există și varietate, iar marfa este întotdeauna proaspătă“, a punctat primarul orașului Zimnicea, domnul Petre Pârvu.

Piața are suprafața de 305 metri, 16 mese, 5 acvarii, 2 mașini de făcut gheață, 3 camere frigorifice pentru depozitarea peștelui și una pentru depozitarea deșeurilor, cărucioare pentru cărat lăzile cu pește, cântare speciale, chiuvete de inox, deci toate dotările unei spațiu optim de comercializare a peștelui. Construcția pieței și utilarea acesteia nu ar fi fost posibilă într-un timp atât de scurt fără fondurile europene, după cum spune primarul orașului, poate în 6-7 ani să fi fost posibilă o asemenea investiție cu bani din bugetul local.

În piață pot comercializa pește toți cetățenii care au documente și pot pescui legal în Dunăre, râuri sau bălți și bineînțeles cei care au și afaceri în acest sens. Aceștia plătesc o taxă, își expun peștele, iar vânzarea acestuia are loc în condiții igienice.

Promovare cu ajutorul Facebook-ului

Până la inaugurarea pieței, comercializarea avea loc într-un mod haotic, mai spune primarul, însă acum locuitorii orașului sunt mulțumiți de modul în care își pot achiziționa pește. În sprijinul lor vine și administratorul pieței care, în momentul în care comercianții vin cu marfa, postează pe pagina de Facebook cantitățile și speciile de pește, astfel că cei interesați pot face comenzi, iar când pleacă de la serviciu trec prin piață și ridică marfa dorită, fără a avea vreo îndoială că nu mai găsesc la acea oră ceea ce își doresc să achiziționeze.

Unul dintre comercianții care vine zilnic la piața de pește de la Zimnicea este Camelia Dumbravă, o doamnă care provine dintr-o familie în care pescuitul și comercializarea peștelui are o tradiție de mai bine de 30 de ani. De 10 ani este implicată direct în această activitate, are o societate de comercializare și se declară mulțumită de modul în care își poate vinde marfa în acest moment. „De când s-a deschis piața totul merge foarte bine. Înainte comercializam pe unde puteam, chiar și pe mese în piața centrală a orașului. În general avem peste 10 feluri de pește pe masă spre vânzare, din Dunăre sau din bălți, dar colaborăm și cu diverse ferme piscicole. Avem în general scrumbie, macrou și șprot afumat, hamsie sărată, oblete, novac, crap, somn, scobar, știucă, șalău, caras, deci varietate pentru toate buzunarele și toți clienții“, a punctat Camelia Dumbravă.

Exemple de bune practici. Proiecte implementate prin FLAG-ul Dunărea Călărășeană

Odată cu înființarea FLAG-urilor, grupurile de acțiune locală pentru pescuit, s-au ivit mai multe oportunități de dezvoltare economică și turistică. În  județul Călărași a fost înființat, încă din primul exercițiu de accesare a fondurilor europene, FLAG-ul Dunărea Călărășeană, care a implementat 15 proiecte cu tematici diverse, pe întreg teritoriul județului. Dintre acestea, vom prezenta 3 proiecte considerate exemple de bune practici.

Reamenajarea unui spațiu din cadrul grădinii zoologice

„Reabilitarea infrastructurii de mici dimensiuni din cadrul Grădinii Zoologice Călărași pentru promovarea în scop didactic a unui ecosistem piscicol“ este titlul proiectului implementat cu ajutorul fondurilor europene.

„În tot acest spațiu de aproximativ 5.000 mp era o vegetație abundentă, un spațiu nevalorificat eficient, iar amenajarea lui putem spune că a oferit o altă atmosferă întregii grădini zoologice. Valoarea acestuia a fost de aproximativ 300.000 de euro, bani cu care s-au amenajat două lacuri și un canal care le unește, două insule cu panouri informative care prezintă speciile de pești, dar și fauna locală și vegetația specifică acestei zone“, a declarat managerul FLAG-ului, Dumitrel Ștefănescu.

Chiar dacă am vizitat grădina zoologică în anotimpul rece, când nu am putut vedea prea multe animale, am apreciat modul în care au fost amplasate foișoarele și băncile, unde mai ales vara poți zăbovi mai mult decât câteva minute într-un spațiu relaxant.

Parcul Dumbrava

flag 20180129 144907

Tot în orașul Călărași a fost amenajată o zonă de recreere cu temă piscicolă în parcul Dumbrava. Situat în imediata apropiere a Sălii Polivalente, parcul nu reprezenta unul dintre cele mai atractive puncte din oraș din cauza faptului că spațiile și locurile de joacă se aflau într-o stare de degradare continuă. Astăzi însă altfel stau lucrurile și putem spune că parcul se ridică la standarde europene datorită fondurilor provenite de la UE.

„Proiectul implementat în acest parc a avut valoarea de 300.000 euro, bani cu care a fost amenajat bazinul, unde vara se pot închiria hidrobiciclete, au fost achiziționate tobogane, leagăne și echipamente cu temă piscicolă, pe categorii de vârstă, pentru amenajarea locului de joacă. Una dintre principalele atracțiile ale parcului este cascada. Aceasta este situată lângă bazin, este luminată, iar noaptea este o adevărată încântare“, a mai specificat Dumitrel Ștefănescu.

Parc tematic în comuna Jegălia

flag 20180129 171447

Pe un teren mlăștinos cu suprafață totală de 7.371 mp din comuna Jegălia a fost amenajat cu parc tematic ce cuprinde mai multe pontoane, platforme și podețe din lemn susținute de piloni de beton. „Valoarea proiectului a fost de 1.200.000 lei, a fost implementat în 6 luni, timp în care au fost efectuate toate lucrările: decolmatare, defrișare și construcția tuturor pontoanelor și amplasarea echipamentelor pentru locurile de joacă, dar și a băncilor“, a adăugat managerul FLAG-ului Dunărea Călărășeană.

Situat chiar lângă șosea, parcul atrage privirile tuturor trecătorilor. Nu puțini sunt cei care se opresc pentru a se plimba cu barca sau pentru a se relaxa pe o bancă, admirând zona și chiar hrănind peștii din iaz.

„Pot spune că tot ce vedeți acum aici este rezultatul muncii în echipă. Este un loc unde se pot relaxa locuitorii, dar și turiștii. Există aici o faună deosebită, sunt multe specii de pești – crap, caras, știucă, șalău, fitofag, care se pot observa cu ușurință de pe ponton. Pentru că este situat într-o zonă frumoasă, aici se organizează tot felul de manifestări, inclusiv cadrele didactice vin aici cu elevii pentru a desfășura diverse activități extrașcolare. Vin și foarte mulți turiști, iar vara au posibilitatea de a închiria bărcuțe; tot timpul găsesc pe cineva aici deoarece asigurăm și pază acestui loc“, a declarat Aurel Vasile, primarul comunei Jegălia.

Planurile acestuia nu se opresc însă aici. Pe viitor acesta intenționează ca lângă acest parc să amenajeze o întreagă zonă turistică și asta nu întâmplător, ci pentru că de când a fost implementat acest proiect în comună au ajuns tot mai mulți turiști.

„Este important de spus că această zonă s-a dorit a fi una piscicolă, însă mai bine de 20 de ani pe suprafața de 62 ha nu a mai făcut nimeni nimic. Este păcat să nu o valorificăm. De aceea, atunci când am început lucrările pentru acest parc, am plantat și primele 10 ha cu salcie, în următorul an încă 26 ha, iar în toamna anului trecut am mai plantat încă 8 ha. Am creat astfel o zonă verde. Pe viitor ne dorim să facem  aici și un sat pescăresc, poate o mică piscină și trasee prin această pădure de salcie“ – Aurel Vasile, primar comuna Jegălia.

Larissa SOFRON

MADR a fost desemnat autoritate de management pentru Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM)

Având în vedere opinia Autorității de Audit nr. 61661/01.08.2017 privind conformitatea autorității de management cu criteriile stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a fost desemnat, prin Ordinul ministrului delegat pentru fonduri europene nr. 5585/07.08.2017 autoritate de management pentru Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime. Ministerul Finantelor Publice a fost desemnat Autoritatea de certificare a acestui program operational.

Prin urmare, Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale, prin Direcția Generală Pescuit – Autoritate de Managent pentru Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Martime va putea solicita rambursarea cheltuielilor eligibile aferente Fondului European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, contribuind astfel la atragerea fondurilor europene în economia României.

Ordinul nr. 5585/07.08.2017 poate fi accesat la adresa:

http://ampeste.ro/docs/POPAM/OMD_5585_-_07.08.2017_-_POPAM.pdf

16 Grupuri de Acțiune Locală pentru Pescuit au primit finanțare în valoare de 37,5 milioane de euro

Ministrul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, a aprobat, în data de 22 martie 2017, contractele de finanțare nerambursabila cu fonduri din Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020, pentru un număr de 16 Grupuri de Acțiune Locala pentru Pescuit (FLAG), în valoare de 37,5 milioane euro.

Fondurile nerambursabile aprobate vor fi folosite pentru implementarea de proiecte în cadrul Strategiilor de Dezvoltare Locală realizate de FLAG-uri.

Obiectivele proiectelor ce se vor finanța vor viza în principal crearea de locuri de muncă, atragerea tinerilor, promovarea inovării în sectorul pescăresc, dezvoltarea turismului, promovarea tradițiilor și a patrimoniului cultural, inclusiv dezvoltarea acvaculturii durabile.

Mecanismul de implementare al Strategiilor de Dezvoltare Locală constă în depunerea proiectelor de către actorii locali interesați și selectarea acestora la nivelul FLAG-urilor, urmând ca semnarea și efectuarea plăților aferente proiectelor selectate să fie asigurată prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Direcția Generala pentru Pescuit - Autoritate de Management pentru POPAM.

Grupurile de Acțiune Locală pentru pescuit selectate provin din următoarele județe: Brăila, Dolj, Galați, Prahova, Vâlcea, Olt, Teleorman, Constanța, Călărași, Tulcea, Mehedinți, Satu-Mare, Alba, Hunedoara și Giurgiu, respectiv zone cu activitate pescărească și de acvacultură.

  • Publicat în Pescuit

Păstrăvăria Doftana, o poveste cu delicatese

Deși în interviul acesta vorbim despre o afacere cu pește, din care cu siguranță veți desprinde multe informații tehnice, trebuie spus că istoria Păstrăvăriei Doftana are un iz special. Zilele ei de glorie îmbrăcate în aura unei copilării fericite petrecută în natură, alături de bunici, distrugerea ei după Revoluție și renașterea din propria-i cenușă par a fi file de poveste. Dar o poveste adevărată trăită prin toți porii de Vasile Lupu, cel care a reanimat Valea Doftanei uitată de autoritățile locale. Aflați cum reușește să mențină viu acest loc și cum rezistă pe piață.

– Care este trecutul acestui loc și ce vă leagă de aceste meleaguri?

– În anii 1960, pe acest platou situat la 1.100 m alti­tudine, la poalele Munților Predeluț-Prișcu exista o gos­podărie comunală cu saivane pentru oi, porci, vaci, dar și bazine pentru creșterea păstrăvului. Datorită specifi­cului, gospodăria a fost denumită și recunoscută de-a lungul timpului drept Păstrăvăria Doftana (Prișcu). Aceasta mai dispunea de un bazin de creștere a alevi­nilor care avea rolul de a crește puieții primiți de la alte păstrăvării din țară, dar și de o casă de incubație pentru producția de puiet. Capacitatea de producție nu era mare pentru că viza doar consumul local, însă era un furnizor sigur de puiet pentru popularea pârâurilor din jur. Bunicul meu administra această păstrăvărie pe atunci.

– Deci, ați copilărit în această zonă...

– Da. Copil cum eram, năzdrăvan, cum sunt toți copiii de altfel, îmi amintesc că mai săltam grătarele bazinelor să mai scape peștii pe râu, îmi confecționam câte o undiță și porneam pe râu la pescuit. Apoi veneam la bunicu să-i spun că am găsit și pe râu păstrăv. Pe de altă parte, era o mare plăcere dimineața când ne trezeam și mergeam să strângem de pe marginea bazinelor păstrăvul care sărea noaptea afară, probabil în dorința de a prinde insecte. Aveam un coș de nuiele în care puneam peștele și apoi mergeam cu el la râu, îl evisceram, îi dădeam sare și îl duceam la afumat.

– După momentul Revoluției, ce s-a întâmplat cu această păstrăvărie?

– Totul a fost bine până când primarul Emil Cojocărescu, care a făcut onoare acestei comune, a decedat. După acest moment a început și declinul. Bazinele s-au colmatat, canalul de aduc­țiune a secat, iar în 2009 când am revenit aici am găsit doar ruine și rămășițe a ceea ce a fost odată. Era un loc părăsit, plin de ciulini.

Pastravaria Doftana 2

– Anii frumoși ai copilăriei v-au ajutat să vă alegeți și drumul în viață?

– M-a atras întotdeauna natura, așa că am ales să lucrez în domeniul silvic, am fost pădurar, apoi după Revoluție am plecat în Franța, unde am lucrat în construcții. Nici acolo nu a fost ușor, însă am avut puțin noroc și după 5 ani m-am întors cu niște bănuți pe care i-am investit în țară.

– V-ați reîntors pe meleagurile copilăriei, dar cum ați făcut să intrați în posesia acestui teren și ce suprafață administrați acum?

– Drumul pentru a închiria acest teren nu a fost ușor. M-am luptat cu niște mentalități, a fost greu să conving oamenii că aici se poate face ceva care să aducă bani la buget. În ceea ce mă privește am doar de dat, de primit ajutor din partea cuiva, nici vorbă. Plătesc chirie pentru teren, apa, impozitul pe profit și nimic la schimb. Am 23.000 mp, din care 8.000 mp sunt dedicați activității piscicole. Circa 4.000 mp reprezintă luciul de apă, adică 6 bazine alimentate toate cu apa râului Doftana care parcurge în drumul ei 3-4 km de la izvoare până la păstrăvărie, traversând versanți stâncoși de calcar.

– Vorbim de un sistem de creștere natural, opus celui intensiv?

– Da, peștele este crescut în sistem extensiv sau mai bine zis tradițional, pentru că noi îi hrănim o dată la 2 zile cu hrană certificată bio (fără organisme modificate genetic) importată din Austria. Furajele au în compoziție 60% făină de pește, ulei de pește, rapiță, soia, proteine de mazăre, vitamine și minerale necesare creșterii. Am putea spune că le asigurăm doar un supliment de hrană, nu îi îngrășăm forțat. Un ciclu de producție, adică din stadiul de icre embrionate până la greutatea de comercializare (500 g), durează 28-30 de luni, spre deosebire de sistemul intensiv și super-intensiv unde peștele ajunge din stadiul de icră embrionată la greutatea de comercializare în 10-12 luni. Avantajul nostru este că această apă care alimentează păstrăvăria este bogată în microorganisme care ajung din belșug în bazine și cu care se hrănesc păstrăvii. Furajele date de noi reprezintă doar 25-30% din hrana lor, de aceea se și prelungește durata de creștere. Cei care au sisteme convenționale și le-au adaptat modului lui de viață, în sensul că îi asigură oxigenul necesar, temperatura optimă de hrănire, îl furajează de 3-4 ori pe zi. În felul acesta peștele este forțat și crește rapid. În schimb, eu din octombrie până în aprilie, când peștele intră într-un fel de hibernare, îl hră­nesc o dată pe săptămână. Practic, noi am păstrat cadrul lui natural de creștere și dezvoltare, doar că îl ținem captiv în niște bazine.

Pastravaria Doftana 3

– Cum sunt organizate bazinele, îi aveți pe categorii de vârstă?

– Da. Primul este bazinul de precreștere, unde avem puieți de o vară, cu o greutate de 8-10 g. Bazinul în care se află are 50 m lungime pe 10 lățime, ceea ce înseamnă cam 500 mc de apă, unde trăiesc circa 200.000 de păstrăvi. Încercăm să-i ținem la densități cât mai mici, ca să trăiască în condiții cât mai bune. La final de ciclu vom putea obține de aici o producție de 20-25 de tone de păstrăv. În următorul bazin avem păstrăvi de două veri, iar în iunie-iulie 2017 vor fi buni de valorificat. Alături avem alte două bazine cu păstrăvi mai mari, de doi ani și jumătate, care au ajuns la greutatea de comercializare de 500-700 g. Dacă vorbim de ultimele două bazine, unul este acum în igienizare, iar în al doilea se află cele mai mari exemplare. Aici am o linie genetică de reproducători din cele 4 specii – fântânel, curcubeu, indigen și auriu la care țin foarte mult. Aceștia sunt rechinii mei, cum le spun eu, sunt în al 6-lea an de viață și nu mă ating de ei. Îi țin pentru producția de caviar de păstrăv, unul dintre produsele noastre – icre galbene și roșii (pentru că avem printre ei și somonați).

– Văd că bazinele sunt căptușite cu o membrană, ce rol are ea?

– Este o membrană atestată tehnic pentru a fi folosită la apa potabilă, iar ea ne ajută atunci când trebuie să dezinfectăm bazinele. După fiecare ciclu de producție bazinele se curăță cu o pompă cu presiune, cu var. Nu folosim tratamente chimice la nicio intervenție, chiar dacă au și peștii afecțiuni. Singurul lucru pe care îl aplicăm este sarea de salină și varul.

– Există și pierderi?

– Da. Spre exemplu, în bazinul aflat acum în igienizare vom pune 150.000-200.000 de alevini, pentru a avea producție de păstrăv în 2019. Dar până atunci probabil vor rămâne jumătate din ei. Restul mor, neintervenind cu chimicale, antibiotice. Este o selecție naturală, care mor, mor, care trăiesc sunt sigur că sunt sănătoși și în ei investesc. Deci, cam 50% pierd din investiția inițială.

Pastravaria Doftana 4

– De unde vă procurați materialul biologic?

– O parte îi obțin din reproducători și o parte din import. Aduc din Insula Bărbatului, aflată în Marele Regat Unit, unde există o zonă nepoluată.

– Care sunt parametrii care dau garanția unui păstrăv de calitate?

– Oamenii trebuie să știe că în cazul păstrăvului de Doftana textura cărnii este consistentă, pentru că este permanent în mișcare. Într-un sistem convențional în care există o hrănitoare automată peștele este mult mai leneș, carnea este fadă, uneori are gust de baltă. Păstrăvul, în general, este considerat o delicatesă pentru că este singurul pește a cărui carne nu miroase și nu are gust specific de pește. Uneori, când merg pe la târguri, chiar glumesc și spun clienților care întrebă dacă ceea ce vând este pește: nu, este păstrăv.

– Trebuie să rezistați pe piață, ce produse valorificați din carnea acestui pește?

– Avem un magazin de desfacere în Piața Centrală din Câmpina, unde avem un bazin cu păstrăv proaspăt. Însă vedetele produselor noastre sunt păstrăvul copt la jar și afumat, păstrăvul afumat în cobză de brad Doftana, la care se adaugă zacusca de păstrăv și cârnații de păstrăv, acestea 4 fiind atestate ca produse tradiționale. În plus, mai avem caviarul de păstrăv obținut o dată pe an prin mulgere de la păstrăvii mari. Aceste icre se mănâncă ca atare, conțin multe proteine și sunt afrodisiace. De aceea, pentru zile speciale, eu am o vorbă: caviar de păstrăv pe pâine prăjită cu unt, șampanie de Moet și multă dragoste!

Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 22, 16-30 noiembrie 2016 – pag. 30-32

Conferinţa la Nivel Înalt privind Cooperarea Consolidată pentru Pescuit și Acvacultură la Marea Neagră

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, a participat marţi, 25 octombrie 2016, la lucrările Conferinței la Nivel Înalt privind Cooperarea Consolidată pentru Pescuit și Acvacultură la Marea Neagră. Evenimentul a fost organizat de Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană a Organizației pentru Alimentație și Agricultură (GFCM FAO) împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

In introducere, ministrul a salutat scopul declarat al Conferinței de încurajare a unei abordări comune și deschise a colaborării tuturor statelor riverane Mării Negre pentru promovarea unei exploatări raționale a resurselor marine vii, dezvoltarea sustenabilă a acvaculturii, în condițiile mediului marin specific, astfel încât să se asigure păstrarea ecosistemelor productive și sănătoase. 

"Prin prezentările experților au fost relevate aspecte de importanță imediată privind cunoașterea stadiului resurselor marine vii și ecosistemelor caracteristice din Marea Neagră, punându-se în mod firesc accentul pe aspecte relevante: stadiul stocurilor celor mai importante specii din punct de vedere comercial, bazat pe avizul științific de specialitate. Țin să subliniez faptul că România, ca țară membră a U.E., a transpus în legislația națională măsurile specifice derivate din aplicarea principiilor politicii comune în domeniul pescuitului printre care menţionăm măsurile tehnice privind dimensiunea minimă de debarcare a exemplarelor capturate, întărirea capacităților și metodelor de control al pescuitului. Trebuie menționat că avem o coordonare deosebită cu serviciile Comisiei Europene în ceea ce privește implementarea acțiunilor de control atât la nivel național, cât și în apele comunitare la Marea Neagră, alături de Bulgaria", a afirmat ministrul Irimescu.

In cuvântul sau, ministrul a prezentat importanța deosebită a aspectelor socio-economice ale pescuitului, urmărind în special creșterea valorii adăugate a produselor obținute prin pescuit și prelucrarea acestora, valorificarea superioară în condiții care să respecte standardele europene privind siguranța alimentelor. Ministrul a explicat ca activitățile tradiționale de pescuit sunt de natură sa încurajeze dezvoltarea comunităților locale, care au rolul de a contribui la creșterea veniturilor pescarilor, prin diversificarea activităților legate de pescuit și angajarea forței de muncă existentă în aceste comunități. România este interesată de consolidarea flotei naționale de pescuit, care este caracterizată prin preponderența navelor de mici dimensiuni cu activitate de pescuit costier, utilizând tehnici mai prietenoase cu mediul, comparativ cu pescuitul de tip industrial practicat de navele de mari dimensiuni.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a amintit si despre provocările de mediu care ridică aspecte specifice pentru managementul pescăriilor. Păstrarea biodiversității habitatului marin este una din preocupările constante ale deciziilor pe care România la ia prin măsurile adoptate referitoare la pescuit.

"Trebuie să accelerăm, la nivelul tuturor statelor riverane, adoptarea acelor măsuri care sunt menite să diminueze, până la eliminarea totală, capturile accidentale de specii vulnerabile sau aflate în pericol (atât a speciilor de pești, cât și a mamiferelor acvatice, reptilelor și păsărilor).

In acest context, trebuie subliniat că este absolut necesar ca acei cercetători implicați în  activități specifice să poată beneficia de măsurile care să le permită intensificarea schimburilor de date.

E foarte importanta participarea la expediții de cercetare marină realizate în comun, în toate apele de sub jurisdicția națională a statelor riverane, în care se dezvoltă speciile care sunt supuse exploatării comune. Această chestiune este văzută de România ca o necesitate obiectivă pentru evaluarea cât mai corectă a evoluției stocurilor și astfel, autoritățile naționale să poată iniția un proces comun de adaptare a măsurilor necesare unei gestionări durabile a resurselor de pescuit din Marea Neagră", a mai adaugat ministrul.

În cadrul lucrărilor Conferinţei, luările de poziţii ale participanţilor au vizat clarificarea aspectelor privind pescuitul în sensul de a contribui la dezvoltarea acvaculturii în regiune, la extinderea cooperării regionale pentru protecția mediului marin și creșterea economică a țărilor riverane Mării Negre, precum si a diminuarii pescuitului ilegal.

La finalul Conferinţei a fost semnată de catre toti reprezentantii la nivel inalt ”Declaraţia pentru intensificarea cooperării privind pescuitul şi acvacultura în regiunea Mării Neagre”.

La Conferinţă au participat ministrul Mediului, Apelor si Padurilor, Cristina Paşca Palmer, Dessislava Taneva, Ministrul Agriculturii si Alimentatiei din Bulgaria, Jiansian Jia, director adjunct în cadrul departamentului de pescuit si agricultura al FAO, precum şi vice-miniştri din Albania, Azerbaijan, Georgia, Republica Moldova, Ukraina, ambasadorul Federatiei Ruse la Bucuresti, precum şi reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai FAO - GFCM, precum şi membri ai organizaţiilor şi asociaţiilor internaţionale în domeniul cooperării economice şi a pescuitului maritim în zona Mării Negre şi acvaculturii – BSEC, ACCOBAMS, EUROFISH.

Informaţii suplimentare

In înfăptuirea scopurilor globale ale ONU, inițiativele GFCM, “Strategia pe termen mediu 2017-2020 pentru pescuit sustenabil în Mediterana și Marea Neagră” și “Proiectul BlackSea4Fish”,  sunt deschise participării tuturor statelor riverane, indiferent de poziția acestora de a fi sau a nu fi părți contractante ale GFCM, luând în considerație particularitățile caracteristice fiecărei țări.

Se impune necesitatea creării unei baze de date care să cuprindă serii istorice de informatii privind datele biologice ale stocurilor, ale nivelului acestora pentru eficientizarea muncii de cercetare comună. Finalitatea acestui proces este furnizarea avizului științific necesar autorităților naționale competente pentru adoptarea acelor măsuri comune pentru atingerea aceluiași scop - exploatarea durabilă a resurselor la nivelul întregului bazin al Mării Negre.

nivelul întregului bazin al Mării Negre. Evaluarea reală atât a stocurilor, cât și a eficienței flotelor naționale, a activităților și tehnicilor de pescuit utilizate trebuie să conducă în final la identificarea de către toate statele riverane a acelor măsuri standard de control și supraveghere, ca bază a realizării unui instrument eficace de cooperare pentru lupta împotriva pescuitului ilegal, neraportat și necontrolat.

Acvacultura este domeniul de activitate care determină, prin tehnicile specifice utilizate, diminuarea presiunii asupra resurselor maritime naturale și completează aprovizionarea piețelor cu produse nutriționale de valoare echivalentă resurselor naturale. De aceea, pentru dezvoltarea acestui sector, considerăm de importanță deosebită schimbul de experiență la nivel regional, ținând cont de condițiile specifice Mării Negre, de diferențele hidro-climatice existente între diferite sub-regiuni geografice ale acesteia.

Diseminarea bunelor practici, inclusiv din alte zone maritime, trebuie să constituie unul din motoarele consolidării sectorului acvaculturii în ansamblu.

Se impune realizarea și implementarea unui plan de măsuri menit să contribuie decisiv la dezvoltarea acvaculturii în regiune, și reducerea diferențelor existente în ponderea acestui sector la nivel regional comparativ cu alte regiuni marine. 

De un mare sprijin pentru implementarea strategiei pe termen mediu a GFCM o va reprezenta lansarea Proiectului BlackSea4Fish si realizarea unei baze regionale de date la nivelul Mării Negre care să permită factorilor decidenți accesul la date fiabile și consistente. În acest mod, se va putea sprijini realizarea unui management sectorial bazat pe o guvernanță armonizată în direcția exploatării durabile a resurselor acvatice vii și valorificarea oportunităților pentru dezvoltarea acvaculturii care să contribuie la “creșterea albastră” a țărilor din regiune.

Sursa: madr.ro

  • Publicat în Pescuit

O nouă lucrare pentru piscicultori. Bolile Peștilor de Acvacultură

Colecției de cărți a editurii Coral Sanivet București i s-a mai adăugat o lucrare intitulată Bolile Peștilor de Acvacultură, metode de diagnostic tratament și biosecuritate, avându-i ca autori pe Paul Dăscălescu și Mihaela Costea, specialiști din cadrul Institutului Național de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA), Laboratorul Național de Referință pentru Bolile Peștilor, acreditat RENAR.

Structurată în cinci părți – Metode de diagnostic, Bolile peștilor de acvacultură din România, Intoxicații la pești, Managementul sănătății peștilor și biosecuritatea, Metode și produse medicamentoase utilizate în tratamentul peștilor – lucrarea se adresează atât fermierilor şi personalului piscicol din unităţile de creştere care pot observa modificările de comportament şi alimentaţie şi pot identifica primele semne de îmbolnăvire, cât şi medicilor veterinari care au ca obiect de activitate și amenajările piscicole. Mai mult, această lucrare poate fi considerată un ghid util pentru personalul care lucrează direct în unitățile piscicole, fermieri, deținători de bunuri piscicole, proprietari de terenuri care vor să-și amenajeze o crescătorie piscicolă etc. Astfel aceștia pot fi la curent cu cele mai noi metode cu privire la modul de supraveghere a unor suspiciuni de boală, metode de prevenire, precum și ultimele reglementări legislative în managementul sănătății și biosecuritatea efectivelor piscicole.

Lucrarea reprezintă în mare măsură rezultatele activității de teren și de laborator a specialiștilor din cadrul Laboratorului Național de Referință pentru bolile peștilor din cadrul IDSA care, în decursul a 30 de ani de activitate, au identificat pentru prima dată în țara noastră mai multe afecțiuni specifice precum Septicemia hemoragică virală, Herpesviroza crapului koi, Yersinioza salmonidelor, boli produse de grupul mixobacteriilor și au descris prin mijloace moderne de laborator Virusul Viremiei de primăvară a crapului, virusul Necrozei pancreatice infecțioase, Herpesvirusul crapului koi, bacteria Aeromonas salmonicida – agentul cauzator al Furunculozei salmonidelor sau Yersinia ruckeri – agentul etiologic al bolii „Gura roșie“.

S-a considerat necesar în volumul de față să fie prezentate și principalele particularități anatomice și fiziologice ale peștilor pentru că s-a constatat că în multe cazuri nu erau cunoscute noțiuni elementare anatomofiziologice care constituie baza de pornire a oricărui fenomen morbid apărut în unitatea aflată în gestiune. În acest volum sunt prezentate criteriile de diagnostic pentru bolile peștilor crescuți în sistem intensiv, dar și examenul clinic, anatomopatologic, modul de prelevare a probelor şi trimiterea acestora către laborator, analizele care se efectuează și modul de interpretare a rezultatelor în Buletinul de analiză. Lucrarea pune un accent deosebit și pe condițiile de calitate a apei și principalele elemente fizico-chimice ale acesteia care pot influența starea de sănătate a efectivului piscicol.

Revista Lumea Satului nr 11, 1-15 iunie 2016, pagina 38

Pescuitul cu năvoadele, doar în Razim-Sinoe

Complexul Razim-Sinoe este singura zonă din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării unde pescuitul cu năvoadele este permis în această perioadă, potrivit unei decizii a guvernatorului Rezervaţiei, Lucian Simion. Pescuitul cu năvoadele a fost interzis în urmă cu o lună în perimetrul Deltei Dunării, din cauza cotelor mici ale Dunării, în condiţiile în care această unealtă putea fi utilizată legal de la 1 septembrie.

”Cele două asociaţii de pescari au solicitat amânarea cu o lună a deschiderii pescuitului cu năvoadele în Delta Dunării, cu excepţia complexului Razim-Sinoe. Cererea este justificată având în vedere nivelul scăzut al fluviului", a declarat guvernatorul Simion.

  • Publicat în Pescuit

Prima versiune oficială a Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020

A fost publicată prima versiune oficială a Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020, pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Sursa madr.ro

 PROGRAMUL OPERAȚIONAL PENTRU PESCUIT ȘI AFACERI MARITIME 2014-2020 - versiunea oficială 1 - 15.04.2015

 PLANUL STRATEGIC NAȚIONAL MULTIANUAL PRIVIND ACVACULTURA 2014-2020 - versiunea oficială 1 - 15.04.2015

 STUDIU DE PIAŢĂ PRIVIND SECTORUL PESCĂRESC - versiune oficială 1 - feb.2015

Acord privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime: investiții într-un viitor sustenabil

Comisia Europeană și-a exprimat satisfacția cu privire la votul Parlamentului European cu privire la Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), pentru perioada 2014 – 2020. Acest vot reprezintă o etapă esențială pentru realizarea unui acord politic până la sfârșitul anului, ceea ce ar permite ca fondul să fie operațional începând cu luna ianuarie 2014.

Comisia își exprimă satisfacția că Parlamentul European a respins ajutoarele de stat pentru construirea de nave și că au fost stabilite limite clare privind sumele pe care statele membre le pot acorda ca finanțare publică pentru flote.

Comisarul european pentru afaceri maritime și pescuit, Maria Damanaki, a salutat rezultatul votului: „Sunt mulțumită de rezultatul general al votului. În particular, îmi exprim satisfacția cu privire la decizia de a respinge cheltuirea banilor contribuabililor UE pe construirea de nave de pescuit noi și de a limita fondurile pe care statele membre le pot cheltui cu flotele de pescuit. Aceasta va permite FEPAM să fie direcționat către proiecte care promovează un viitor sustenabil pentru industria pescuitului și pentru comunitățile din zonele de coastă. De asemenea, îmi exprim satisfacția că Parlamentul a decis că toate părțile interesate ar trebui să poată beneficia de sprijin care să contribuie la participarea lor în consiliile consultative”.

FEPAM va sprijini punerea în aplicare a recent adoptatei reforme a PCP, în particular refacerea stocurilor de pește, reducerea impactului pescuitului asupra mediului marin și eliminarea progresivă a practicilor de aruncare în mare a capturilor, care generează risipă. Fondul va investi mai mult în pescuitul la scară mică și în acvacultură ca surse de creștere în viitor și va sprijini îmbunătățirea colectării datelor referitoare la pescuit, pentru a permite adoptarea deciziilor pe baza unor dovezi solide. Fondul va crește, de asemenea, sprijinul UE pentru programele de control în domeniul pescuitului, pentru a crea condițiile necesare ca normele privind pescuitul responsabil și sustenabil să fie respectate.

FEPAM va cofinanța proiecte împreună cu surse de finanțare naționale, fiecare stat membru primind o parte din bugetul total. Statele membre vor elabora un program operațional, precizând modul în care intenționează să cheltuiască banii astfel alocați și, după ce va fi aprobat de Comisie, autoritățile naționale vor decide care sunt proiectele pe care doresc să le sprijine.

România s-ar putea confrunta cu falimente ale fermelor de sturioni

România s-ar putea confrunta cu falimente ale fermelor de sturioni pentru că aceasta este o afacere care aduce încasări peste 10 ani, iar prețul la care proprietarii speră să vândă kilogramul de caviar sunt mai mari decât pe piața internațională, a declarat Gheorghe Ștefan, președintele Patronatului Peștelui din România.

'Fermele care au investit în sturioni trebuie să fie foarte atente pentru că ei cresc un pește care îți dă produsul după 10 ani. 10 ani să ai un business în care dai furaje, plătești salarii și toate costurile și nu ai nimic...De asta toate fermele din Vestul Europei pe care eu le-am văzut erau proprietatea băncilor pentru că toți proprietarii au dat faliment. Nu au rezistat cei 10 ani să obțină prima producție și astfel băncile nu au avut încotro și s-au ales cu fermele de sturioni', a spus Gheorghe Ștefan, într-un seminar organizat în cadrul târgului CARNEXPO 2013.

Acesta a precizat că în ultimii 6 ani s-au depus mult mai multe proiecte de înființare de ferme de sturioni decât există în toată Europa de Vest.

'Aici trag un semnal de alarmă. Eu în ultimii 15 ani am participat la toate târgurile de produse din pește, și la Boston în America și la Bruxelles. Dacă acum 10-15 ani era doi mari și lați dealeri de caviar, în ultimii 3 ani au apărut cel puțin 10 din care 8 sunt chinezi și mă uitam pe studiile de fezabilitate ale proiectelor depuse de crescătorii de sturioni pentru înființare de ferme în România. Ei și-au trecut în planul financiar că vor vinde caviarul la fermă cu 1000 de euro. S-o creadă ei! Chinezii vând la târguri cu 150-200 de euro kg de caviar. E clar că vor fi falimente pe capete. Este foarte necesar ca noi să ne unim, să informăm foarte bine pe fiecare fermier și fiecare procesator să știm ce avem de făcut, să nu ne dezvoltăm haotic', a mai spus Gheorghe Ștefan.

Revista de specialitate Industria cărnii.ro organizează Târgul Internațional CARNEXPO 2013 în perioada 23 — 26 octombrie, în incinta complexului expozițional EXPOROM.

CARNEXPO 2013 — cel mai mare târg din sud-estul Europei specializat pe industria cărnii și domeniile conexe acesteia — va reuni sub același pavilion atât companii de prestigiu la nivel internațional, cât și principalii jucători din industria cărnii din România. AGERPRES 

  • Publicat în Pescuit

UE a rambursat României peste 10 miliarde de euro pe cele trei programe destinate agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului

Uniunea Europeană a rambursat României din 2007 şi până în prezent peste 10 miliarde de euro, bani atraşi în economia românească, pe cele trei programe destinate agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Fondurile europene alocate României pe actuala programare financiară sunt de circa 14,5 miliarde de euro pe cele trei programe.

În ceea ce priveşte banii rambursaţi pentru plata proiectelor prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), exclusiv din fonduri europene, fără cofinanţarea de la bugetul de stat, suma se ridică la circa 4,46 miliarde de euro, reprezentând un procent de absorbţie de aproximativ 62%.

Pentru perioada 2007 - 2013, sumele alocate României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), doar din bugetul Uniunii Europene, au totalizat 8 miliarde de euro. 

Până în prezent, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a încheiat 81.311 de contracte de finanţare în valoare de circa 5,5 miliarde de euro, anul 2013 fiind ultimul an în care mai pot fi contracte proiecte pe actuala programare financiară. Raportat la valoarea totală a fondurilor disponibile prin PNDR doar pentru proiecte de investiţii, respectiv circa 6,7 miliarde de euro, procentul de contractare a fondurilor este de circa 82%. 

În ceea ce priveşte rambursările din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA), de unde se fac plăţile pe suprafaţă, României i-au fost rambursate 4,575 miliarde de euro, respectiv aproape 80% din suma totală alocată pentru perioada 2007- 2013 de 6,227 miliarde de euro. La această dată, plăţile totale efectuate de APIA depăşesc 4,939 miliarde de euro, dar nici în această sumă şi nici în cea rambursată României nu au fost incluse plăţile din acest an, deoarece acestea vor debuta, conform calendarului agreat cu Comisia Europeană (CE), la 16 octombrie, din bugetul naţional, iar ulterior, probabil la începutul anului 2014, va fi efectuată rambursarea din partea CE.
Pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) aferentă anului 2013, suma alocată României din FEGA este 1,403 miliarde de euro, iar cuantumul maxim al plăţilor este de 139,17 euro /hectar. La această sumă, Guvernul a mai aprobat încă o plată suplimentară de 21 de euro pe hectar din bugetul naţional, ceea ce ridică subvenţia pe suprafaţă la 160 de euro pe hectar.

De asemenea, pe cel de-al treilea program european din domeniu, Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), au fost rambursate României în jur de 49,1 milioane de euro, aproximativ 25% din asistenţa UE alocată României prin Fondul European pentru Pescuit (FEP). România beneficiază pentru perioada 2007-2013 pe acest program de 230,7 milioane de euro de la UE pentru finanţarea investiţiilor în domeniul pescuitului, acvaculturii şi procesării.
Plăţile prin POP au fost întrerupte, în ianuarie 2012, din cauza unor erori şi nereguli în procesul de selecţie a proiectelor depuse, dar şi a unor deficienţe în separarea funcţiilor şi atribuţiilor din cadrul Autorităţii de Management. Comisia Europeană a deblocat Programul Operaţional de Pescuit un an mai târziu, în mai 2013, când a rambursat României cele aproape 50 de milioane de euro pe care le-a suportat statul român.

Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, România prezintă în acest an un risc de dezangajare de 7-10 milioane de euro pe acest program din cauza întârzierilor înregistrate în derularea programului.

AGERPRES

Constantin: Facem eforturi să evităm dezangajarea în 2013 a fondurilor UE pe programele de pescuit și de dezvoltare rurală

Ministerul Agriculturii face eforturi să evite dezangajările de fonduri în 2013 pe Programul Operațional de Pescuit (POP), după ce peste 10 milioane de euro au fost dezangajate în 2012, a declarat marți, la Bruxelles, Daniel Constantin, în marja unei conferințe a Comisiei Europene (CE) privind evoluțiile din sectorul laptelui după eliminarea cotelor în 2015.

Ministrul român al agriculturii a reamintit că plățile pe POP au fost deblocate în luna mai și că între timp a fost trimisă prima cerere de rambursare către CE.

'CE deja a făcut plățile pentru România, peste 50 de milioane de euro au venit dintr-o dată dintr-un pachet total de 230 de milioane de euro, mă refer la alocarea europeană pe acest program. Dacă anul trecut am avut ceva dezangajări pe acest program, pentru că lucrurile așa au fost găsite la minister, anul acesta facem eforturi să nu pierdem niciun euro, deși există un risc destul de mare. Cred că peste 10 milioane de euro au fost dezangajate în 2012, există un risc și pentru 2013, dar prin măsurile care au fost luate cred că vom putea să evităm dezangajările respective', a declarat Daniel Constantin în cadrul unui briefing de presă.

El a adăugat că lucrurile stau mult mai bine în ceea ce privește absorbția de fonduri pe Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), unde proporția este 60% și CE a rambursat deja 5 miliarde de euro.

'Gradul de contractare depășește 80% și acolo facem eforturi să nu avem niciun fel de pierdere și să cheltuim toți banii și mi-ar face plăcere ca pe Programul Național de Dezvoltare Rurală să avem un succes real și să fie singurul program în care să nu avem dezangajări, deși și acolo există anumite penalități, mai mici sau mai mari, care vin în funcție de măsurile respective. Dar lucrurile sunt pe drumul cel bun și sper să putem să evităm astfel de penalități', a mai afirmat Constantin.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS