Cea mai recentă carte semnată de Ion Bold, Școala de economie agrară și rurală – Eseu asupra evoluției, apărută la Editura ASE, este o sinteză nu doar utilă și valoroasă pentru specialiști, cercetători, studenți, marele public, dar și un omagiu adus celor mai de seamă economiști agrari din epoca contemporană: Oprea Parpală, Sergiu Hartia, Florin Gâlcă, Marin Popescu, Angelo Miculescu.

O astfel de carte este utilă și pentru a evidenția că la noi, la români, a existat o agricultură tradițională, așa cum a existat și o școală de gândire economică agrară și rurală. Împărțită în patru mari capitole, această sinteză cuprinde atât aspecte din istoria Școlii de economie agrară și rurală, cât și confluențe istorice definitorii ale economiei agrare și economiei rurale. În cele peste 220 de pagini, cititorii vor descoperi o înțelegere multiplă a variatelor înfățișări ale gândirii economice agrare de astăzi, cu perspective către trecut și cu ferestre deschise către viitor, economia agrară și rurală fiind organic integrată în progresul general al societății românești.

Cum s-a conturat gândirea economică agrară

De altfel, „apariția Școlii de economie agrară și rurală s-a datorat evoluției agriculturii, în contextul libertăților economice și politice, a transformării vieții social-economice, generate și de pătrunderea culturii occidentale în Principate, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, când au pătruns și cunoștințele economice, în special prin tinerii boieri aflați la învățătură în acea epocă, în străinătate“, scrie Ion Bold în Prolog. Potrivit autorului, „asimilând idei de largă circulație și dorind a le face aplicabile, pe baza experienței altor popoare, la specificul și condițiile poporului român, s-a conturat gândirea economică agrară, ceea ce putem considera Școala de economie agrară și rurală“.

„Școala de economie agrară și rurală, apărută în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, s-a afirmat ca un curent economic și social-cultural pentru rezolvarea problemelor agrare, exprimate prin idei, teze, concepte, înscriindu-se printr-o evoluție continuă în galeria școlilor cultural-științifice: istorică, juridică, filosofică, economică, sociologică, geografică etc., cu care coexistă în armonie și interdependență. Evoluția sintetizată a Școlii de economie agrară și rurală nu este o contemplare a realităților, ci un mod de afirmare a valorilor conceptuale, deschideri în variate și legitime direcții ale unei tradiții culturale și economice.“

„Dezvoltarea Școlii de economie agrară și rurală se manifestă, pentru început, în epoca romantismului, care lărgește câmpul valorilor morale, realizează și ridică acțiuni considerate până atunci decăzute în concordanță cu clasicismul – acela al ideii de progres.“

Simona Nicole David

An de an, sute de studenţi păşesc pe poarta Facultăţii de Economie Agroalimentară şi a Mediului, de la Academia de Studii Economice din Bucureşti, pentru a participa la festivitatea de deschidere a anului şcolar. Iar, pe 1 octombrie, locurile din amfiteatrul aflat la etajul I al instituţiei au fost insuficiente pentru studenţi. Decanul, Dan Boboc, care este şi preşedintele Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România, le-a urat un călduros „bun venit!“ şi le-a explicat că au ales o facultate cu o bună deschidere faţă de cerinţele de pe piaţa muncii.

În anul I s-au înscris 246 de tineri repartizaţi pe 9 grupe, iar în total, în anul şcolar 2013-2014, cursurile Facultăţii de Economie Agroalimentară şi a Mediului sunt frecventate de 1.031 de studenţi la programele de licenţă şi masterat. La festivitate au mai participat, pe lângă studenţi şi cadre didactice, persoane care sunt implicate direct în domeniul agriculturii şi care au vorbit despre experienţa lor în domeniu. Printre ei s-au numărat Anton Giminadis, şef serviciu la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Bogdan Cristian Nica, preşedintele ANPC, Vasile Iliuţă, deputat şi fermier, şi Ionuţ Dobronăuţeanu, unul dintre acţionarii companiei Murfatlar.

Beneficii pentru studenţi

Cuvântul de deschidere i-a aparţinut decanului, care predă în cadrul facultăţii două materii: Managementul procesării şi Managementul proiectelor europene. Acesta le-a arătat studenţilor ce beneficii le oferă facultatea, unde se pot angaja după absolvire, dar şi ce materii vor studia de-a lungul anilor de studiu.

„Facultatea aceasta are marele avantaj de a se încadra într-un domeniu bine definit: pe zona de hrană şi mediu, de resurse şi păstrarea calităţii vieţii. Sunt domenii de viitor, gândiţi-vă că din 2014, în relaţia cu Uniunea Europeană, avem o sumă foarte consistentă pe care trebuie să o absorbim în domeniul agroalimentar şi cu cine altcineva, dacă nu cu economiştii din această zonă. De asemenea, suntem singura facultate din România de Economie Agroalimentară şi a Mediului; mai este o specializare la Cluj, dar nu este facultate. Este una dintre facultăţile cu întregul ciclu de învăţământ – respectiv licenţă, master, şcoală doctorală şi postdoctorală. O facultate modernă, flexibilă, cu o bună deschidere faţă de ceea ce ni se cere pe piaţa muncii. Studenţii nu au multe cursuri pe zi, pentru că suntem o unitate de învăţământ şi cercetare, le lăsăm mult timp ca să cerceteze“, a spus Dan Boboc.

De asemenea, prorectorul de la ASE Mihai Dorel Paraschiv le-a sugerat tinerilor să profite de bursele de studiu la universităţile din afara ţării. „Avem peste 300 de burse în străinătate, la cele mai prestigioase universităţi din Europa, iar anul viitor vom avea şi în SUA, America Latină şi Asia. Veniţi la mine să discutăm pe această temă şi măcar un semestru să reuşiţi să mergeţi în străinătate. Va fi o experienţă de viaţă, de învăţare, de cultură, oricum una pozitivă. Am avut ofertă mai mare decât cererea de studenţi de a merge în străinătate şi este păcat să nu profitaţi“, a spus prorectorul.

Pe lângă aceste beneficii, studenţii mai au la dispoziţie săli de curs, amfiteatre, săli de seminar şi laboratoare dotate corespunzător, bibliotecă cu 8 săli de lectură, cantină şi cămine studenţeşti moderne.

Unde se pot angaja absolvenţii

Licenţiaţii în ştiinţe economice şi agroalimentare pot să ocupe orice post destinat acestei profesii în bănci, unităţi de cercetare, societăţi comerciale din industria alimentară, din sfera distribuţiei şi în orice societate comercială care asigură respectarea legislaţiei referitoare la protecţia mediului, precum şi în instituţii de stat: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Agenţia Naţională de Consultanţă în Agricultură, Institute de cercetare în domeniul economiei agrare, Ministerul Mediului, Garda Naţională de Mediu, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

Daniela CRISTESCU

Institutul de Economie Agrară Costin C. Kiriţescu a organizat, în luna decembrie, a XVII-a sesiune ştiinţifică anuală, cu tema „Determinanţi economici, sociali şi instituţionali ai performanţelor şi securităţii alimentare“. La eveniment au participat academicieni şi cercetători de la principalele universităţi şi centre de cercetare din ţară şi din Republica Moldova. Principalele problematici abordate au urmărit evoluţia agriculturii în ultimii 20 de ani, atât în contextul naţional, cât şi internaţional, dar şi perspectivele de viitor ale acestui sector.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Daniel Plăiaşu