reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Sep 2022
Lumea Satului

Lumea Satului

Care este profitabilitatea într-o fermă familială cu vaci Angus

De curând am ajuns în comuna Gârceni, județul Vaslui, pe pajiștile înverzite după ultima bură de ploaie, la ferma de bovine Angus a familiei Scutelnicu. Gazdele noastre, Ana și Sorin, ne-au făcut un tur al fermei. Sorin, medic veterinar de profesie, spune că din anul 2010 a optat pentru creșterea rasei Angus.

Ferma de vaci Black Angus este o afacere profitabilă în România? În ce constă succesul unei astfel de afaceri? Cum creștem vaca de carne Angus? Sunt întrebări la care vom afla răspunsul în materialul următor.

Angus este o rasă care mănâncă orice, este rezistentă condițiilor climatice din zona noastră, iar fătările sunt foarte ușoare. În ceea ce privește efectivul de animale, avem cca 170 de capete, suficient pentru o fermă de familie“, adaugă Sorin Scutelnicu.

Succesul afacerii într-o fermă de vaci Angus stă în ambiția și pasiunea pe care le regăsim la cei doi vasluieni. Și pentru că zootehnia și agricultura nu se exclud, familia Scutelnicu are în exploatare 160 ha de teren, din care cca 50 ha sunt pășunile pe care stau animalele.

Ana Scutelnicu ne-a spus că anul 2022 este atipic, greu din cauza faptului că în zonă precipitațiile au fost reduse. „Pe partea vegetală am înregistrat și la culturile din toamnă și la cele din primăvară calamități, dar sperăm ca în fiecare an să rămânem pe linia de plutire. Nădăjduim ca măcar animalele să le dăm la un preț bun. Pe viitor nu ne dorim să mărim numărul de animale, ci poate chiar să-l micșorăm puțin, să fie o medie de 100 de capete. În momentul în care te extinzi automat cresc și costurile, depinzi de mai mulți oameni. Totodată, aici în zona noastră este o problemă cu forța de muncă, zootehnia este grea, de aceea nu vin foarte mulți tineri în acest domeniu pentru că nu este unul ușor. Și nimic nu este ușor! Și pasiunea și câștigul ne motivează să mergem mai departe, este o afacere, ambele trebuie împletite. La un moment dat sunt foarte multe momente grele în care îți spui că vei renunța, dar intervine pasiunea și nu poți să renunți, mai încerci o dată.“

După înțărcare vițeii din fermă ajung la îngrășătorii din județele Vaslui și Cluj. „Anul trecut am valorificat carnea de Angus la 13,5 lei/kg + TVA, dar anul acesta sperăm la un preț de 16 lei/kg+TVA. În agricultură și în zootehnie sunt ani și ani! Am valorificat în mai multe locuri, chiar și în zona Constanței, unde am vândut arabilor. Noi avem animalele înscrise în Registrul genealogic și beneficiem de sprijinul cuplat, dar suntem mai puțin încurajați față de ceilalți fermieri din Uniunea Europeană. Asta este o altă poveste, într-adevăr, nu se compară subvenția pe care o ia un fermier crescător de Angus din alt stat al Uniunii Europene cu subvenția pe care o primim noi în România, dar nu putem spune că statul nu ne ajută“, ne specifică Sorin Scutelnicu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Soiuri de mazăre de toamnă create la INCDA-Fundulea

Alături de grâu, porumb și floarea-soarelui, care au constituit preocuparea de bază a cercetătorilor din institut, se află și leguminoasele pentru boabe și, în special, cultura mazării.

Primul soi de mazăre creat la Fundulea a fost în anul 1962, după care au urmat altele, tot mai performante, dar numai pentru mazărea de primăvară.

Un succes important l-a reprezentat crearea genotipurilor de tip „afila“ care permit o ușoară recoltare cu combina, fără pierderi.

Cu apariția schimbărilor climatice și cu frecventele primăveri secetoase s-a simțit nevoia creării soiurilor de mazăre de toamnă care asigură următoarele avantaje:

  • prezintă risc mai redus din cauza factorilor climatici;
  • în perioada de toamnă-iarnă cad precipitații (mai multe sau mai puține) care găsesc sămânța în sol, asigurând germinarea și răsărirea acesteia;
  • în cazul primăverilor capricioase nu se știe când se poate intra pe teren la semănat și, în timp ce mazărea de toamnă este în plină vegetație, cea de primăvară este neînsămânțată;
  • vegetația se dezvoltă în condiții de temperaturi moderate, așa cum îi priește culturii de mazăre, iar înflorirea și fructificarea au loc înainte de apariția secetei și arșiței;
  • mazărea de toamnă se recoltează cu 3 săptămâni înaintea celei de primăvară, fiind o foarte bună premergătoare pentru cultura a II-a în perimetrele irigate;
  • toate acestea asigură o producție net superioară și stabilă față de mazărea de primăvară.

Pe la începutul anilor ’90 cercetătorii din sectorul de ameliorare a leguminoaselor pentru boabe s-au pensionat și tineri cercetători nu prea au mai venit din cauza lipsei de finanțare și a salariilor mici.

O dublă șansă a apărut în anul 2012, când institutul a angajat un om hotărât să realizeze soiuri de mazăre de toamnă. Oportunitatea a fost că acesta a găsit un larg câmp de acțiune în această direcție.

Omul respectiv este o tânără absolventă, Ancuța Bărbieru, care provine dintr-o familie de gospodari, în prezent fermieri prosperi, născută în inima Bărăganului, în comuna Perișoru, județul Călărași, în proximitatea vechii Stațiuni de Cercetări Agricole a Bărăganului, stațiunea Mărculești.

După cele 8 clase din satul natal a urmat liceul de Chimie și Protecția Mediului din Călărași, apoi Facultatea de Biotehnologii din cadrul USAMV – București, după absolvirea căreia s-a prezentat la Fundulea. Din facultate avea noțiunile de bază privind ameliorarea plantelor, dar la Fundulea a avut norocul să întâlnească un specialist de înaltă clasă, dr. ing. Gheorghe Ittu, care a creat zeci de soiuri de grâu și triticale, muncind o jumătate de secol alături de marele ameliorator academician Nicolae N.Săulescu. Acesta a instruit-o amănunțit și în mod concret cu privire la felul în care trebuie să procedeze pentru a obține rezultatele dorite.

A avut la dispoziție o germoplasmă de calitate la nivel mondial, plus genetica locală și astfel, prin sute și mii de încrucișări realizate și prin valorificarea condițiilor de seră care permiteau obținerea a două generații pe an, a reușit să realizeze linii de mazăre de toamnă valoroase.

Le-a verificat în propriul câmp experimental și cele mai valoroase au fost trimise la ISTIS. În urma testării riguroase au fost trecute în lista oficială șase soiuri de mazăre de toamnă, câte două pe an (2020, 2021, 2022). Caracteristicile acestora se găsesc în tabelul de mai jos.

Este de remarcat potențialul ridicat de producție care în condiții optime de cultură ajunge la 7.000 kg/ha, iar soiul Flavia F, cu talia de peste 150 cm, creează un excelent borceag cu triticale.

În continuare, din soiurile create a furnizat sămânță unui veteran de peste 4 decenii în producerea de sămânță din toate creațiile institutului, respectiv dr. ing. Grigore Oprea. Acesta a produs sămânță din categoriile biologice superioare până la sămânța comercială.

Iată cum, în aprox. 10 ani, s-au putut obține asemenea rezultate.

În paralel s-a ocupat și de perfecționarea profesională prin susținerea examenelor de cercetător științific (CSIII și CS II), precum și prin pregătirea și susținerea tezei de doctorat. Acum este șeful Laboratorului de Plante furajere și proteice și, în afară de mazăre de toamnă, se ocupă și de mazărea de primăvară și de soia.

Un astfel de palmares până la vârsta de 35 ani este foarte lăudabil.

Asemenea tineri ar fi de dorit în toate sectoarele de activitate din țară.

Tabel. Caracteristicile morfo-fiziologice și de calitate ale soiurilor de mazăre de toamnă conform descrierii UPOV

soiuri mazare tabel

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

„Raiul șvaițerului“ de la ferma familiei Crucianu

Haideți în Țara Dornelor, locul unde se produce cel mai bun șvaițer! Gazdele noastre, Adrian și Adriana Crucianu (tată și fiică), se ocupă cu creșterea bovinelor de lapte și carne, iar activitatea zootehnică a fost începută de către tatăl dumnealui, Vasile Crucianu, încă din anul 2005. Antreprenorul sucevean este tehnician veterinar de profesie, dar și inginer economic și își dorește să dezvolte afacerea familiei. Un rol important în acest sens speră să îl aibă fiica sa, Adriana, proaspăt inginer în industria alimentară, absolventă a USAMV Cluj-Napoca.

Pentru o fermă profitabilă trebuie minimum 20 de vaci

Familia Crucianu conduce o afacere prosperă, începută cu o fermă de vaci și dezvoltată ulterior cu o secție de procesare a laptelui. Pentru ca business-ul să devină cu adevărat generator de profit, în luna iulie 2011 Adrian Crucianu preia societatea și accesează Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri. În anul 2016 accesează Submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole, în valoare de 150.000 euro, bani folosiți pentru a-și dota ferma cu o serie de utilaje și echipamente performante.

„Am avut animale de când mă știu și la bunici și la părinți. Am început să producem brânză la o văcărie din Munții Călimani, unde am lucrat vreo 15 ani. Din lipsa forței de muncă am renunțat și am început să fac brânză la fermă. Nu aveam însă suficient loc pentru dezvoltarea activității, așa că, atunci când am găsit un spațiu adecvat, l-am renovat și am făcut o secție de procesare a laptelui. Aici, în Neagra Șarului, procesăm în acest moment în jur de 2.000-2.500 de litri lapte/zi din fermă și de la producătorii locali din zonă“, ne povestește antreprenorul sucevean.

Familia Crucianu deține aproape 60 de animale, dintre care 32 vaci de lapte, tineret bovin și un nucleu de Black Angus, cca 20 de capete. Deține această rasă de doi ani și jumătate și a început cu 10 juninci gestante aduse de la Huedin și pe care le-a înmulțit.

„Ideea cu Angusul a venit ca urmare a lipsei personalului care să mulgă vacile. Pe acestea le comercializăm pentru carne. Cealaltă rasă pe care o avem este Bruna de Austria. Acestea sunt vaci producătoare de lapte, la fătare au un randament de 25 litri de lapte, o medie pe lactație de 10-12 litri, pe 305 zile de lactație. Pentru o fermă profitabilă, din veniturile căreia să poată trăi doi tineri, trebuie minimum 20 de vaci cu lapte. În viitorul apropiat avem un proiect prin care ne dorim să reînnoim linia de procesare a laptelui și o cameră de maturare a brânzeturilor, să facem brânzeturi maturate pe o durată mai lungă“, ne specifică Adrian Crucianu.“

Țara Dornelor, singurul loc unde se poate produce șvaițerul

Familia a hotărât să urmeze o rețetă veche pentru a face această brânză pretențioasă și rar întâlnită pe la noi, șvaițerul. Adrian Crucianu știe cum se produce cel mai bun șvaițer, iar rețeta a fost transmisă din generație în generație în Țara Dornelor de 200 de ani încoace.

În urma unui schimb de experiență în Germania – Hanovra, realizat la mai multe ferme de creștere a vacilor de lapte, și-a dorit să copieze modelul german. Adică să renunțe la vânzarea laptelui către procesatori și să înființeze propria secție de procesare a laptelui în comuna Șaru Dornei, sat Neagra Șarului, județul Suceava. Aici este singurul loc din România unde, datorită florei montane, se poate produce șvaițerul, o specialitate fină de brânză.

„Într-una dintre camerele secției de procesare a laptelui sunt puse produsele la maturare. Avem în prim-plan șvaițerul natural 100% care este numai în bazinul Dornelor, cu laptele de la văcuțele hrănite pe pajiștile noastre alpine, cu o multitudine de plante medicinale. Este căutat de consumatori pentru că aici este singurul loc unde se mai găsește șvaițer făcut 100% natural, fără să intervenim cu culturi lactice. Deci, fermentarea și găurile acelea frumoase se obțin datorită faptului că văcuțele asimilează toate calitățile plantelor de pe pășunile alpine. Laptele lor este extraordinar datorită hranei de pe pășuni, a florei montane de la noi și a bacteriilor propionice.“

Fluxul tehnologic e foarte complicat, adaugă suceveanul. „În cazul producerii șvaițerului, colectarea laptelui se face bidon cu bidon. Nu se poate aduce laptele cu cisterna, alegem laptele de cea mai bună calitate, iar pe cel cu aciditate mai mare îl folosim la producerea cașului, cașcavalului sau a altor sortimente de brânzeturi. În primul rând, trebuie un lapte de foarte bună calitate. O parte din el va fi pasteurizat, o altă parte va rămâne lapte crud, ca să nu omorâm enzimele din el. Are loc o prematurare de trei zile, timp în care ținem șvaițerul în niște bazine cu saramură, iar întreținerea lui în camera de maturare durează 3 luni. O dată la 2 zile este spălat și «întreținut» cu sare“, ne spune Adrian Crucianu, producător local din destinația de ecoturism Țara Dornelor.


Șvaițerul Călimani, împreună cu alte patru brânzeturi produse sub brandul Călimani (cașcaval, cașcaval afumat, brânză frământată și telemea), a obținut în anul 2019 dreptul de utilizare a menţiunii de calitate facultativă „produs montan“. Au fost primele produse montane atestate și certificate la nivel județean.


Beatrice Alexandra MODIGA

GreenCat, catamaranul pentru o Dunăre fără plastic

Ne mândrim cu Dunărea, dar parcă prea puțin o prețuim. Deși parcurge peste 1.000 de km pe teritoriul țării noastre, Dunărea dispune de puține zone amenajate în scop turistic. O comoară nevalorificată, spun adesea străinii. Și nu doar atât, de multe ori este neglijată și neîngrijită. Din acest motiv se nasc tot felul de inițiative ce au scopul de a menține Dunărea curată, nu doar apa, ci tot ce înseamnă zonele de influență și viețuitoarele din jur. Însă, să ne întoarcem la apă. Multe programe sunt implementate de asociații și ONG-uri cu sprijinul diverșilor agenți economici care susțin protecția mediului și alocă fonduri pentru desfășurarea de diverse proiecte. Un astfel de exemplu este „Dunărea fără plastic“/„Danube free plastic“, un proiect gândit de Asociația Parteneriatul Global al Apei – Global Water Partnership (GWP-ROMANIA) cu scopul de a reduce poluarea cu plastic a apelor Dunării în orașele Tulcea, Brăila și Galați. Așa s-a lansat la apă GreenCat, un dispozitiv creat pentru a colecta plasticul ce plutește pe apă.

Un scop, nu doar un proiect

Recunosc că m-a atras acest slogan și cred că este cât se poate de important să devenim mai responsabili cu privire la acțiunile noastre de zi cu zi și că trebuie să-i determinăm și pe cei din jurul nostru să facă un scop din grija lor pentru natură. A menține apele curate trebuie să fie un scop, indiferent că vorbim de pârâie, râuri, mări sau oceane. Apa înseamnă viață!

GWP-ROMANIA a fost unul dintre beneficiarii programului de granturi „Cu apele curate“ 2021, finanțat de LIDL România, și a primit o finanțare în valoare de 293,954 lei pentru ideea de a colecta plasticul ce plutește pe apă cu ajutorul unei unități plutitoare. Construcția catamaranului a fost posibilă datorită colaborării cu Universitatea Dunărea de Jos din Galați – Facultatea de Arhitectură Navală, Centrul de Cercetare Arhitecturală Navală și Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică și Electronică din Galați, Organizația Națională Cercetașii României (filialele Lotus – Tulcea, Nufărul Alb – Brăila și Roza Vânturilor – Galați) și Asociația Global Project, cu sprijinul Lidl România.

Mai mult decât atât, ideea acestei construcții a fost medaliată cu bronz la Salonului Inovării și Cercetării 2021 din cadrul Universității „Dunărea de Jos“ din Galați.


Green Cat este o unitate ce funcționează prin radio-comandă și are motoare electrice ce pot fi programate electronic. Colectează în special PET-urile și poate aduna într-o singură sesiune până la 50 kg de deșeuri ce sunt stocate inițial în containere, apoi transferate în centre de colectare.


Larissa DINU

  • Publicat în Mediu
  • 0

La Iași s-a deschis Piața Metropolitană

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Iași (ADI ZMI) și Direcția pentru Agricultură Județeană Iași (DAJ) au lansat Piața Metropolitană, un proiect ce vine în sprijinul producătorilor locali și care își propune, în colaborare cu autoritățile locale din fiecare locație în parte, să reunească cele mai bune produse locale pentru cetățenii zonei metropolitane Iași. Proiectul constă în organizarea mai multor piețe metropolitane care vor reuni o gamă largă de produse puse la dispoziție de producătorii locali, vizitatorii având acces la fructe, legume proaspete, dar și procesate (dulcețuri, conserve, murături, sucuri, siropuri, bere etc.), produse tradiționale din carne, lactate, brânzeturi și ouă de la fermierii locali, produse apicole, produse de panificație, plante, răsaduri, flori, lavandă, ceaiuri, produse de brutărie și panificație, produse realizate manual de către meșteșugari și multe altele.

Pe lângă varietatea de produse, va exista și o zonă destinată copiilor, unde aceștia vor putea participa la diverse ateliere, unde își vor dezvolta imaginația și îndemânarea prin crearea de picturi pe sticlă și vor exersa ori învăța limbi străine, participând la diferite ateliere de engleză și germană distractivă prin LEGO. Aceste piețe la nivel metropolitan vor funcționa sub forma unor piețe volante, cu frecvență constantă (mai multe pe an), astfel încât să devină cunoscute cetățenilor și să intre în rutina lor de consumatori.

„Într-o piață invadată de produse de import, de supermarketuri și de fast-food-uri sperăm ca cetățenii zonei metropolitane Iași să conștientizeze beneficiile consumului local atât din punctul de vedere al dezvoltării economice, cât și al sănătății și creșterii calității de viață. Scurtarea lanțului de furnizori, precum și achiziția produselor direct de la producători duce la beneficii pentru toate părțile implicate. Dorim să încurajăm consumul de produse locale prin organizarea acestor evenimente, fără costuri de participare pentru producători sau cetățeni. Ne bucurăm că putem să venim în sprijinul producătorilor locali și al cetățenilor din zona metropolitană cu un concept nou de piață pentru Iași, care va funcționa periodic în mai multe comune. Astfel, putem oferi oportunitatea micilor producători să își spună povestea, să își promoveze munca și să-și expună produsele. Proiectul Piața Metropolitană are mai multe obiective mari, iar prima ediție, organizată în comuna Holboca, este doar un prim pas pentru atingerea lor“, specifică Grigore Nepotu, director executiv al ADI Zona Metropolitană Iași.

În completare, Gabriel-Vasile Hoha, director al Direcției pentru Agricultură Județeană Iași, completează cu aspecte legate de rolul proiectului. „Este un eveniment dorit atât de către producătorii locali, cât și de către consumatorii din zona metropolitană. Ne bucură faptul că, la această piață, avem numai producători locali, cu produse diversificate din categoria produselor de origine animală (preparate din lapte, carne, miere de albine) și de origine non-animală (fructe, legume, ceaiuri, lavandă, vinuri).“

Beatrice Alexandra MODIGA

Cum se face analiza calității grâului de panificație

Înainte de a ajunge în procesul de fabricare a pâinii, grâul de panificație trebuie să treacă niște teste care să confirme că are calitățile necesare pentru a fi folosit în acest sens. Indicii de calitate analizați sunt conținutul în săruri minerale, conținutul în proteină, conținutul în gluten umed, indicele de deformare a glutenului și indicele de cădere. Astfel de analize se realizează și în cadrul Institutului de Bioresurse Alimentare București. Alina Crețu, cercetător științific, ne-a vorbit despre etapele analizelor la care este supus grâul de panificație.

Determinarea glutenului umed

În laboratorul Chimia alimentului din cadrul Institutului de Bioresurse Alimentare București se recepționează atât materii prime, cât și produse alimentare în vederea efectuării analizelor fizico-chimice, precum determinări de proteine, grăsimi, cenușă, zaharuri și sare. Caracterizarea completă a grâului de panificație este necesară în scopul dezvoltării unor produse de panificație optime. Pentru caracterizarea făinurilor de panificație se folosesc metode fizio-chimice, metode reologice și de coacere.

În cadrul metodelor fizico-chimice vom vorbi despre metode de determinare a glutenului umed prin metode mecanice. Pentru aceasta se cântăresc zece grame de făină de grâu, iar principiul metodei constă în prepararea unui aluat dintr-o probă de făină de grâu cu o soluție de sare și separarea glutenului prin spălarea automată cu soluția de sare. Se realizează apoi îndepărtarea soluției de sare în exces din gluten prin centrifugare și cântărirea reziduului.

Practic, făina se introduce în camera de spălare a glutenului din aparatul glutomatic, se adaugă soluția de sare, se umezește proba de făină, se montează camerele în suportul aparatului și începe operația de spălare pentru îndepărtarea amidonului în vederea obținerii glutenului.

2

Determinarea indicelui de cădere

Pentru determinarea indicelui de cădere (falling number) prin metoda Hagberg se cântărește o cantitate de făină în funcție de conținutul de umiditate. Făina astfel cântărită se introduce în tuburile speciale, peste care se adaugă 25 ml de apă. Tuburile se amestecă energic pentru a forma suspensia de făină. Principiul metodei pentru determinarea indicelui de cădere se bazează pe măsurarea indirectă a activității alfa-amilazei prin gelifierea rapidă a suspensiei de făină și apoi se pune în baie de apă la fierbere. O valoare optimă a indicelui de cădere este situată între 220-280 de secunde. O valoare foarte mică a indicelui de cădere înseamnă o activitate foarte mare a enzimei alfa amilază și ca urmare pâinea va avea goluri. În aceste cazuri făina poate fi ameliorată cu enzime exogene.

Pe lângă analizele de calitate ale făinii se pot efectua și analize reologice. Echipamentul Exolab realizează grafice care arată comportarea reologică a unei probe de făină de grâu și ne dă parametri privind capacitatea de hidratare sau absorbția apei, respectiv informații despre cantitatea de apă care este necesară adăugării unei probe de făină pentru a obține un aluat de consistență optimă. Se mai obțin informații legate de timpul de dezvoltare a aluatului, stabilitatea lui și gradul de înmuiere, informații privind gelatinizarea amidonului, precum și retrogradarea acestuia.


  • În analizele grâului de panificație se pune accent pe calitatea şi cantitatea glutenului din făină. Astfel se urmărește ca glutenul să fie suficient de elastic şi extensibil. Dacă întrunește aceste condiții, produsele de panificație se dezvoltă bine, prezintă porozitate fină şi uniformă. Dacă rezultatele analizei arată că glutenul este excesiv de rezistent, atunci este de așteptat ca produsele de panificație să nu se dezvolte corespunzător şi să aibă un miez dens.
  • Determinarea activităţii alfa-amilazice prin metoda indicelui de cădere este standardizată la nivel mondial (AACC No 56-81B, ICC No 107/1, ISO/DOS 3093).

Laura ZMARANDA

Festivalul istoric GETODAVA, conexiune cu trecutul

Cea de-a treia ediție a Festivalului istoric GETODAVA s-a desfășurat în perioada 26-28 august, la Iași. Potrivit programului oficial, deschiderea Festivalului GETODAVA a avut loc vineri, 26 august, printr-o paradă cu jonglerii de foc și dansuri ale nimfelor. La paradă au participat toate asociațiile dacice din țară care au confirmat prezența la festival.

304372255 5298162720238283 8827292450261346556 n

„Festivalul GETODAVA înseamnă conexiunea cu trecutul. Cunoaștem istoria din manualele școlare, însă festivalul este o oportunitate pentru toți de a lua parte la ritualuri și activități străbune sau de a vedea cum arată un costum tradițional dacic, de exemplu. Experiența celorlalte ediții ne-a dovedit că Festivalul GETODAVA este o încântare mai ales pentru copii, care sunt fascinați de-a dreptul când văd uneltele vechi sau când sunt luați alături de meșterii populari învață cum să confecționeze diferite obiecte. Speranța noastră este să reușim să surprindem plăcut și de această dată. Le mulțumesc colegilor din Asociația Culturală Geto-Dacii din Moldova și mai ales asociațiilor dacice din țară care au răspuns pozitiv invitației noastre. Vreau să mulțumesc și autorităților locale ieșene pentru tot sprijinul acordat, sponsorilor și partenerilor media, fără de care nu am reuși să ducem mai departe un festival istoric!“, a specificat Constantin Lăpușneanu „Basileus Zurasieo“, reprezentant oficial al Asociației Culturale „Geto-Dacii din Moldova“.

304288002 5298102260244329 63724607112698200 n

Actorii Magdalena Chihaia și Nae Alexandru au fost prezentatorii acestei ediții a Festivalului GETODAVA. Pe tot parcursul zilelor de festival accesul a fost liber. Asociațiile participante au fost: Geto-dacii din Moldova (Iași, România), Terra Taurina (Italia), Tracia Antica (Bulgaria), Enciclopedia Dacica (Alba Iulia, România), Castrum Novis-Sibius, Terra Apulum/Antheia Imperialis (Alba Iulia), Geto-Dacii Ansamensi-Jibou, Milites Marisensis (Tg. Mureș), Tomis-Constanta, Ignis Vultus (Iași), Artipic (fire show, din Iași).

Festivalul Istoric „Getodava“ a fost organizat de Asociația Culturală „Geto-Dacii din Moldova“, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași, Consiliul Județean Iași și Primăria Dumești.

Beatrice Alexandra MODIGA

Proiectul EcoLegDry, soluții pentru obținerea unor produse inovative sănătoase

Producerea și comercializarea plantelor legumicole și aromatice a devenit o activitate economică de mare amploare, reprezentând o sursă de venituri importantă. În ceea ce privește creșterea producției horticole, un rol important l-a avut cercetarea științifică în domeniul ameliorării și tehnologiilor de cultură.

O mare parte dintre plantele legumicole și aromatice conțin substanțe antioxidante, contribuind la descompunerea radicalilor liberi. Legumele constituie alimente de bază cu valoare nutritivă ridicată datorită conținutului bogat în glucide, proteine, lipide, vitamine, săruri minerale etc.; având un rol esențial în buna desfășurare a proceselor metabolice și fiziologice la nivelul organismului uman. Prelucrarea produselor horticole este un proces foarte important având în vedere păstrarea valorii nutritive, distrugerea microorganismelor și inactivarea unor substanțe toxice.

În ultima perioadă tot mai mulți consumatori sunt preocupați de calitatea și siguranța alimentară, ceea ce a dus la creșterea consumului de produse horticole ecologice. Dezvoltarea tehnologiilor de prelucrare a produselor horticole a adus în atenția consumatorilor preparate cu valoare nutrițională și senzorială de o calitate superioară.

Unul dintre aceste produse îl reprezintă chipsurile din legume ca o alternativă mai sănătoasă la cele clasice. Pe lângă gustul aromat, acestea oferă și o acțiune antioxidantă ce contribuie la neutralizarea radicalilor liberi. Asezonarea chipsurilor din legume cu plante aromatice conduce la potențarea gustului și a efectelor benefice asupra sănătății organismului. Un rol important în realizarea capacității antioxidante o au carotenii, acidul ascorbic, polifenolii, flavonoidele și tocoferolii.

Astfel, în Laboratorul de tehnologii postrecoltă al Centrului de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare din cadrul USAMV București a fost implementat proiectul intern EcoLegDry – Tehnologii de minimă procesare a legumelor ecologice în scopul obținerii unor produse inovative sănătoase, care are ca scop obținerea de chipsuri din legume ecologice prin tehnologii de procesare minimală.

Proiectul intern este realizat în parteneriat cu Facultatea de Horticultură și cu Facultatea de Ingineria și Gestiunea Producțiilor Animaliere.

Principalele rezultate obținute în urma implementării proiectului se referă la: realizarea unei tehnologii de minimă procesare prin deshidratarea legumelor ecologice și obținerea unor produse inovative cu calitate ridicată.

Pentru atingerea obiectivelor proiectului a fost utilizată o serie de legume și plante aromatice ecologice, ale căror caracteristici sunt descrise în cele ce urmează:

Sfecla roșie

Sfecla roșie poate fi consumată crudă, sub formă de suc, fiartă sau coaptă, fiind populară în Europa Centrală și de Est. În ultimul timp aceasta este preparată și consumată și sub formă de chipsuri. Spre deosebire de fructe, principalul zahăr din sfeclă roșie este zaharoza, motiv pentru care extractele din sfeclă roșie prezintă activitate antihipertensivă și hipoglicemiantă, precum și o activitate antioxidantă ridicată. De asemenea, valoarea nutritivă este dată de prezența antocianilor, a hidraților de carbon, a vitaminelor (A, B1, B2, C), aminoacizilor (leucină, betaină, și alanină), macro- (K, P, Na, Ca) și microelementelor (Zn, Mn, Se, Mg, Fe), precum și a cantităților mari de citric și malic.

Cartof dulce

Cartoful dulce are un aport de aproximativ 86 kcal/100 g, fiind un aliment foarte bogat în carbohidrați și caroteni. Cartofii dulci conțin numeroase vitamine, cum ar fi vitamina B5 (acidul pantotenic), vitamina B6 (piridoxina), vitamina B1 (tiamina), niacină și riboflavină, esențiale organismului. Ridicat este și procentul de minerale, cum ar fi fier, calciu, magneziu, mangan și potasiu.

Păstârnac

Păstârnacul este o legumă cu un conținut mare de minerale și nutrienți, devenind astfel foarte sănătoasă. Rădăcina de păstârnac are un conținut ridicat de fibre alimentare care stimulează sistemul digestiv și reglează nivelul zahărului din sânge, reducând astfel și nivelul colesterolului; are un conținut mare de vitamina C, vitamina E, acid folic, calciu, potasiu, fier, zinc, magneziu și conținut redus de carbohidrați, sodiu și calorii. Păstârnacul este o rădăcinoasă înrudită cu pătrunjelul și cu morcovul, care, datorită aromei plăcute, poate fi consumată crudă în salate, este și ușor de preparat termic în supe, ciorbe, dar poate fi inclusă foarte simplu într-o varietate de rețete.

Busuioc

Aroma soiurilor de busuioc este dată de prezența unor compuși chimici precum: camfor, citral, camfen, anetol, eugenol, linalol, cineol etc. Plantele de busuioc constituie o sursă de fenoli, vitamine, substanțe minerale, caroteni etc. Flavonele, acidul rosmarinic, uleiul volatil, carotenii și acidul ascorbic prezintă o puternică activitate antioxidantă. Conținutul în flavonoizi determină o mai bună protecție a sistemului imunitar.

Lophantus

Plantele de Lophantus (Agastache foeniculum) au un continut ridicat în acid rozmarinic, cafeic și flavonoide (apigenina și quercetin).

Compoziția chimică (acid cafeic, alcaloizi, compuși fenolici, estragol, anetol, vitamine, minerale și alți compuși utili) îi conferă rol antibacterian, antifungic, proprietăți antiemetice, antivirale, antiinflamatorii și antipiretice, planta fiind utilizată în afecțiuni cardiovasculare, neurologice și digestive. Datorită aromei lophantusul este folosit în gastronomie pe post de condiment popular în produsele culinare. Lăstarii tineri proaspeți și uscați sunt folosiți pentru produsele de copt și ca mirodenii pentru diverse feluri de mâncare. Este o plantă aromatică de neînlocuit în multe bucătării din întreaga lume.

Chipsurile de legume obținute au fost prezentate la târguri de invenții și au obținut două medalii de aur și două de argint la saloane precum: Salonul Internațional de Invenții „2nd International exhibition InventCor“ desfășurat în perioada 16-18.12.2021 – Deva și la Salonul Internațional de Invenții Salonul Internațional de Invenții INVENTICA, ediția a 26-a, din 22-24 iunie 2022, Iași, România.

Informații despre activitatea desfășurată în cadrul proiectului și rezultatele obținute puteți găsi atât pe pagina web a proiectului https://www.usamv.ro, cât și pe pagina de ResearchGate dedicată https://www.researchgate.net. Mai multe informații valoroase despre proiecte care abordează teme de mare actualitate puteți găsi pe pagina web a USAMV București http://www.usamv.ro/.

Șef lucr. dr. Monica BADEA, CS III dr. ing. Andreea Stan
USAMV București – Centrul de cercetare pentru studiul calității produselor agroalimentare

Rășinari, Biertan și Ciocănești, propunerile României pentru Best Tourism Villages

Best Tourism Villages este o inițiativă a Organizației Mondiale a Turismului (OMT) dedicată recunoașterii satelor care sunt exemple deosebite de destinații turistice rurale. O adevărată șansă pentru satele românești să devină și mai cunoscute în lume și de a atrage turiști. În urma desfășurării etapei naționale, finaliste pentru acest titlul au devenit satele Rășinari, Biertan și Ciocănești, care au șansa de a fi susținute și în Programul Upgrade, prin intermediul căruia vor beneficia de suport din partea OMT și a partenerilor pentru îmbunătățirea domeniilor de activitate.

Tradiție și unicitate în sate

Avem sate frumoase, știm asta, dar când ne-o spun străinii parcă credem și mai mult în bogățiile pe care le avem. Și nu mă refer la bogății materiale, ci mai ales la tradițiile, meșteșugurile și chiar gastronomia locală pe care nimeni nu ni le poate lua. Din Maramureș și până în Oltenia, din Bucovina în Banat, ori din Transilvania în Dobrogea regăsim sate care-și păstrează autenticitatea și fac demersuri pentru a-și păstra identitatea și de a dezvolta turismul în zonă.

Această inițiativă este una globală prin care se dorește susținerea și evidențierea satelor unde turismul nu vizează doar obținerea de venituri, ci mai ales păstrează obiceiurile culturale și tradițiile locale, celebrează diversitatea și respectă frumusețile naturale. Demersul OMT este lăudabil pentru că este nevoie de susținere în ceea ce înseamnă promovarea satelor și a turismului rural și, da, mai este nevoie și de susținere financiară.

Prima etapă a acestui concurs s-a desfășurat la nivel național și au participat satele: Biertan (județul Sibiu), Ciocănești (județul Suceava), Costești (județul Vâlcea), Eibenthal (județul Mehedinți), Rășinari (județul Sibiu) și Râu Sadului (județul Sibiu). Conform regulamentului, primele trei sate care acumulează cele mai mari punctaje devin propunerile României pentru concursul derulat de OMT, calificându-se astfel în etapa desfășurată la nivel mondial. Mai departe, cele care vor fi desemnate Best Tourism Villages vor deveni membre ale unei rețele care facilitează schimbul de informații, experiențe și de bune practici. Rețeaua include, de asemenea, experți, parteneri publici și privați din domeniul promovării turismului pentru dezvoltare rurală. Destinațiile rurale incluse în rețea pot fi considerate studii de caz în documentele de politici ale OMT și menționate/promovate în recomandări și la evenimente pentru dezvoltarea rurală și turism. Cu toate acestea, unele sate, dintre cele care nu întrunesc pe deplin criteriile pentru a fi desemnate Best Tourism Villages, vor fi incluse în Programul Upgrade, prin intermediul căruia vor beneficia de suport din partea OMT și a partenerilor pentru îmbunătățirea domeniilor de activitate identificate ca mai puțin dezvoltate.

Astfel, în urma evaluării reprezentanților Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, pe baza informațiilor transmise de aplicanți, clasamentul a fost următorul:

  • Locul 1: Rășinari (județul Sibiu);
  • Locul 2: Biertan (județul Sibiu);
  • Locul 3: Ciocănești (județul Suceava);
  • Locul 4: Costești (județul Vâlcea);
  • Locul 5: Eibenthal (județul Mehedinți);
  • Locul 6: Râu Sadului (județul Sibiu).

Conform Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, ocupantele primelor 3 locuri au respectat îndeaproape cele 9 criterii impuse de OMT și care fac referire la resursele culturale și naturale, promovarea și conservarea resurselor culturale, durabilitatea economică, durabilitatea socială, dezvoltarea mediului, dezvoltarea turismului și integrarea lanțului valoric, guvernanța și prioritizarea turismului, infrastructura și conectivitatea, sănătatea, siguranța și securitatea. Suplimentar, au fost notate și fotografiile și videoclipurile de prezentare a destinațiilor.

De asemenea, ministerul a anunțat faptul că toate cele șase sate vor fi parte integrată a unei rute cultural turistice, respectiv „Ruta satelor tradiționale turistice din România“, ce va fi dezvoltată la nivel național.


Rășinari

Aflată în Mărginimea Sibiului, comuna Rășinari este cunoscută la nivel național mai ales datorită tradiției păstoritului și a calității brânzeturilor obținute de fermierii locali. Aici s-au născut poetul Octavian Goga și filosoful Emil Cioran, care, pentru renumele adus comunei, sunt cinstiți cum se cuvine în cadrul unor manifestări speciale. Comuna se remarcă prin autenticitate, prin arhitectura caselor înghesuite și frumusețea ulițelor pietruite, dar mai ales prin tradiții și obiceiuri. Turiștii se pot caza într-una dintre cele 25 de pensiuni, pot degusta preparate ce respectă rețetele locale și chiar se pot plimba cu un tramvai turistic.

Biertan

Cetatea Biertan

Așezat la sud de Târnava Mare și considerat unul dintre cele mai frumoase sate din Transilvania, Biertan se află pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Așezarea săsească a fost atestată documentar în anul 1224 și a fost vreme de trei secole sediul episcopal săsesc. De-a lungul vremii și-a păstrat autenticitatea, iar turiștii sunt impresionați de casele vechi construite în stil baroc transilvănean, cu ziduri groase și fațade în culori pastelate. Unul dintre cele mai vizitate obiective este fără doar și poate biserica fortificată, construită între 1493-1522 în stil gotic cu influențe baroce și renascentiste. În localitate există numeroase spații de cazare, iar turiștii pot merge pe un traseu turistic pentru a avea o imagine panoramică a satului, pot opta pentru drumeții ori plimbări cu bicicleta în Podișul Hârtibaciului.

Ciocănești

Ciocănesti

Cine n-a auzit de Ciocănești, satul-muzeu din Bucovina? Aflată în vestul județului, comuna cu același nume se remarcă prin arhitectura tradițională și cuprinde aproximativ 600 de gospodării una mai frumoasă decât cealaltă. A fost atestată documentar în jurul anului 1400 și a devenit recunoscută mai ales datorită tradiției încondeierii ouălor, fapt ce i-a determinat pe localnici să-și picteze și casele cu astfel de motive tradiționale. Localnicii păstrează obiceiurile cu sfințenie și poartă cu mândrie portul popular bucovinean. Peste an aici au loc tot felul de festivaluri, iar cele mai importante sunt: Festivalul Ouălor încondeiate și Festivalul Național al Păstrăvului, iar cu acest prilej se organizează în luna august și Săptămâna plutăritului. Aici turiștii se pot caza la diferite pensiuni și case de vacanță, unde pot alege bucate locale, inclusiv preparate din fructe de pădure și ciuperci, comorile munților ce înconjoară comuna.


Larissa DINU

  • Publicat în Turism
  • 0

Grandiosul strămoș al Bulgariei, Nessebar

Inundat de valurile mării uneori, când vremea e mai ambițioasă, istmul, porțiunea ce desparte peninsula de continent, e plin de oamenii ce vin să vadă vechea așezare Messembria. Azi poartă denumirea de Nessebar, nume atestat în secolul al XI-lea, orașul de pe litoralul bulgar, cu o istorie de peste trei mii de ani, ce amintește de traci, coloniile grecești și ocupațiile otomane.

Poarta pe unde intru acum către Nessebarul vechi păstrează în inima sa aburul istoriei și povestea locului descrisă în cuvinte de foarte multe ori, dar de fiecare dată diferit fiindcă trecerea timpului aduce cu sine imagini cu alte margini.

Zidurile cetății din anticul oraș au fost ridicate prin secolul al III-lea ca mijloc de apărare împotriva inamicilor ce râvneau neîncetat la magnificul loc de la Marea Neagră.

Posibil să dateze din timpul Renașterii bulgare, Moara de vânt de pe istm, unul dintre simbolurile orașului, este construită la bază din piatra unei biserici bizantine. Aceasta are trei nivele, jos era camera utilizată ca depozit unde se făcea făina, apoi gospodăria morarului și ultimul era folosit pentru dispozitivele morii. Rezemat de pietrele morii, un copil sfios suflă-ntr-un saxofon ritmuri cu iz oriental, încălzind și mai intens simțurile trecătorilor.

Statuia Sf. Nicolae, patronul pescarilor, a celor care călătoresc pe mare și pe uscat, o zărești de la distanță, are o înălțime considerabilă și toți turiștii așteaptă la rând să o fotografieze, să aibă o amintire cu ea.

După multe invazii otomane, câteva dintre cele peste patruzeci de biserici din Antichitate încântă și azi privirile tuturor, aducând puțină aromă duhovnicească ochiului și sufletului. Azi, devenită muzeu, Biserica Sf. Ștefan a fost Biserică Ortodoxă Răsăriteană, construită probabil în secolul al XI-lea. Mirosul acoperișului din lemn, resturile plăcilor de ceramică pe care calc, picturile sfinților pe alocuri șterse, exteriorul din cărămizi și piatră zidite fără vreo formă precisă mă conduc către o lume ascunsă aici demult, dar încă vie.

Catedrală în Evul Mediu, Biserica Sf. Sofia a fost ridicată la finele secolului al V-lea. A fost prădată de venețieni prin anii 1200, doar pereții laterali au rămas de-a lungul vremii în picioare. Ating cu mâna zidurile ruginii precum frunza de toamnă și mă îndepărtez încet, fără a le mai șterge din urma pătrunsă de ploi și vuietul mării.

Mergând pe strada Messembriei, mă întâmpină cu iubire și sfințenie Biserica Hristos Pantocratorul (Atotputernicul). Datează din secolul al XIII-lea, din timpul domniei țarului Ivan Alexandru al Bulgariei, și este unul dintre lăcașurile medievale de cult care s-a păstrat foarte bine odată cu trecerea timpului. Stilul bizantin al construcției, zidurile mărețe cu toate nuanțele maronii amestecate, forma dreptunghiulară, motivele florale, ferestrele sub formă de arcade și adăugarea svasticii ca simbol al soarelui formează un strat pitoresc deosebit. Aici regăsim și expoziția fotografică „Nessebar și golful de hărți vechi“ unde sunt prezentate hărți comerciale, rutiere și continentale din perioada secolelor IV-XIX.  

Printre străzile înguste și pietruite am dat și de ruinele băilor romane ce zac în spatele unui gard de fier. Printre zăbrelele ruginite se pot vedea resturi ale arcadelor ce poartă cu ele amintiri ale anilor 70 î.Hr., pe când orașul era ocupat de romani.

Amfiteatrul din Nessebar, situat foarte aproape de mare, este locul  ideal pentru a petrece serile de vară la un spectacol în aer liber. Nu departe de scenă, puțin ridicând privirea în sus, se înalță frumoasa biserică Ioan Aliturghetos (ce nu este sfințită).

Liniștea acestui loc binecuvântat nu am găsit-o doar printre străzile înguste pavate cu piatră cubică prin care soarele-și face loc la apus, ci și la malul mării, în valurile limpezi și nisipul atât de fin prin care-mi plimb acum degetele.

Mă uit acum la casele îmbinate cu piatră și lemn, rufele întinse ce se aerisesc la balcoanele decorate cu mușcate roșii, doamnele în vârstă ce stau de vorbă la poartă, șezând fiecare pe un scăunel din lemn. E atât de frumos, e normalitate în jurul meu, așa e rostul vieții în acest colțișor de lume.

Întâlnesc la orice pas smochinii bătrâni și tineri la umbra cărora pisicile adorm și se trezesc, iar oamenii zăbovesc la un pahar de limonadă, ascultând marea ziua și cântecul neîncetat al greierilor noaptea. Acestea amintesc acum și peste veacuri de grandiosul strămoș al Bulgariei, Nessebar.

Aurora Grigore

GALERIE FOTO

  • Publicat în Turism
  • 0
Abonează-te la acest feed RSS