Metamorfoza lutului până la produsul finit

Cristian Munteanu din comuna Olari, județul Prahova, este olar de mai bine de 12 ani. A dobândit această pasiune după ce a vizitat mai multe ateliere de olărit din Marginea, o comună din județul Suceava, renumită pentru ceramica neagră care se produce aici. I-a plăcut atât de mult această artă tradițională încât și-a propus să devină unul dintre meșterii care dau viață lutului. A învățat tot ce se putea despre meșteșug, iar astăzi lutul se transformă în mâinile sale în fel și chip. La o vizită pe care i-am făcut-o l-am rugat să arate etapele prin care trecere lutul înainte de a deveni o lucrare superbă.

Pentru olărit avem nevoie de roata olarului și lut. Lutul trebuie frământat pentru a deveni mai moale și ușor de modelat. Prepararea lutului presupune o muncă în plus pentru olar, de aceea mulți dintre meșteri optează pentru procurarea acestuia de la diverse firme specializate din țară. După ce lutul a devenit moale, se trântește pe roată. Cu ajutorul mâinilor și a apei încercăm să îi redăm o formă. Prin mișcări de ridicare/coborâre formăm o formă de „turnuleț“. Trebuie să fim atenți ca să nu întâlnim impurități pe lucrare și să ne împiedice să-i redăm o formă.

Următorul lucru pe care trebuie să îl facem este găuritul. Cu ambele mâini cuprindem lutul și cu degetele mari presăm în mijloc. Mișcările trebuie să fie lente pentru că, în caz contrar, se deformează și nu îl vom mai putea lucra. Mai apoi, cu aceleași mișcări de ridicare/coborâre îi redăm o formă. La final folosim o unealtă care se numește pieptăn sau fișcheș. Acesta poate fi procurat de la meșterii care lucrează în lemn. Cu ajutorul lui, subțiem obiectul. Procesul de lucru pentru un vas mare poate dura aproximativ 10 minute. După ce este finisat, este decupat de pe roată cu ajutorul unei sfoare. Vasele se lasă o scurtă vreme pentru a se elimina surplusul de apă. Dacă este un vas care necesită o toartă, se atașează pe obiect imediat după ce a fost luat de pe roată. Procesul de uscare a vaselor cu toartă este mai lent deoarece există riscul de a se desprinde de pe vas. Trebuie să ținem cont ca obiectele să fie puse la umbră sau acoperite cu o folie.

Următoarea etapă a unui obiect din lut este decorarea. Pentru decorare, meșterul folosește culori de bază preum alb, albastru, verde, negru. Culorile sunt preparate din caulin (un lut alb) și se amestecă cu pigmenți de culoare. „De cele mai multe ori îmi decorez vasele cu motive tradiționale. Unul dintre acestea este cununa miresei care constă din semicercuri, linii și o pată de culoare verde circulară sau ochiul iepurelui din culoare albă și albastră. Se pot adăuga 3-4 motive pe un vas. Culoare se usucă odată cu vasele și poate dura aproximativ 2-3 zile“, a precizat Cristian Munteanu.

După ce vasul a fost uscat se introduce la cuptor și se arde. Obținem o culoare roșiatică. Tratamentul termic se face la o temperatură de aproximativ 1.000°C și poate dura până la 14 ore. Acest timp îi sporește rezistența vasului.

După ce am făcut prima ardere, pentru a spori rezistența obiectelor și pentru a fi utilizate este necesar să scufundăm obiectul într-o baie de glazură (un amestec de smalț cu apă) pentru a obține o pastă asemănătoare laptelui. Scufundăm vasul în compoziția făcută și îl umplem cu glazură pentru 3 secunde. La final, obiectul are o culoare mai albă și se bagă din nou la cuptor.

„Deseori îmi inscripționez numele pe obiecte. Am observat că clienții sunt mai atrași de obiectele personalizate. Sunt încântat să văd că românii încă sunt interesați de obiectele tradiționale. Acestea se găsesc la prețuri accesibile, de la 20 de lei. Fac această meserie din pasiune, de aceea mi-am propus să transmit și generațiilor viitoare din farmecul olăritului. Țin cursuri de olărit la diverse școli din București și observ că tinerele generații sunt interesate să învețe. Mi-am propus ca până anul viitor să am o școală de olărit pentru elevi aici, în comuna Olari“, a spus meșterul popular.

Liliana POSTICA