De ce trebuie să asigurăm calitatea apei pentru tratamentele fitosanitare?

Se vorbește din ce în ce mai mult despre calitatea apei folosite la tratamentele fitosanitare și tot mai mulți specialiști și fermieri sunt la curent cu cercetările privind influența calității apei asupra eficienței acestor tratamente și cu o serie de soluții tehnice pentru rezolvarea acestei probleme.

Noi am atras atenția încă de acum câțiva ani, în presa scrisă, la TV, la simpozioane și la târguri, asupra importanței calității apei în ceea ce privește eficiența tratamentelor și chiar despre posibilitatea reducerii dozei de lichid și de pesticide la hectar în cazul folosirii calității corespunzătoare a apei în funcție de tipul pesticidului, fapt confirmat și de fermierii care au aplicat soluții de corectare a calității apei corelate cu tipul pesticidului.

În contextul actual al schimbărilor climatice, o serie de boli și dăunători devine mai frecventă și ar fi o eroare să se exagereze cu interzicerea unor pesticide esențiale (în special în anumite condiții de climă și sol) deoarece nu se poate renunța în totalitate la pesticide fără a afecta întregul proces de producere a hranei pentru oameni și animale. Se pune problema din ce în ce mai mult asupra renunțării la anumite pesticide, chiar a interzicerii lor prin decizii politice europene, dar se vorbește mai puțin sau deloc de posibilitatea realizării unui compromis inteligent, acela de a crește eficiența tratamentelor, ceea ce ar permite reducerea cantității de pesticide, asigurând atât  protecția culturilor cât și a mediului. Soluțiile radicale sunt periculoase și sunt convins că reducerea impactului pesticidelor asupra mediului prin diminuarea cantității de pesticide la hectar este o soluție înțeleaptă. Este demonstrat că acest lucru este posibil prin mai multe metode:

• alegerea momentului optim pentru efectuarea tratamentelor (în starea incipientă de dezvoltare a buruienilor, la temperaturi exterioare de maximum 25oC, când viteza vântului este redusă și nu există inversiune de temperatură la suprafața solului);
• folosirea pentru tratamente a apei cu calitate corespunzătoare;
• utilizarea unor mașini performante care permit reducerea cantității de pesticide la hectar, (fie a unor mașini cu recuperarea surplusului de soluție, protejarea jetului de soluție împotriva derivei și a evaporării soluției (duze antiderivă, cortină de aer de protecție a jetului de soluție);
• agricultura de precizie, care poate asigura evitarea trecerilor inutile pe tarla, a suprapunerilor peste trecerile anterioare, aplicarea normelor variabile etc.

Dar să vorbim despre apă!

Sunt disponibile studii efectuate de multe universități de renume din lume care confirmă faptul că apa, care intră în soluția pentru tratamente, are o importanță crucială. Un studiu concludent este „The impact of water quality on pesticide performance“ (Impactul calității apei asupra performanțelor pesticidelor), realizat de Universitatea Purdue din SUA. Acesta arată că atât pH-ul apei cât și ionii de metale din apă sunt esențiale pentru eficiența tratamentului.

Ionii de metale din apă pot intra în reacție chimică cu pesticidul și formează precipitate, iar pH-ul apei poate duce la ruperea legăturilor chimice din molecula de pesticid (hidroliza) și astfel tratamentul nu va avea efectul dorit.

De cele mai multe ori apa utilizată nu are pH-ul corespunzător. Acesta trebuie să fie corelat cu tipul pesticidului. Cele mai multe pesticide necesită, pentru a avea un efect maxim asupra țintei, fie că vorbim de buruieni, ciuperci sau insecte, un pH neutru sau, de cele mai multe ori, acid. Este demonstrat științific că timpul de înjumătățire a eficacității unui pesticid poate ajunge în câteva minute la un pH bazic, de 8-9, față de mai multe zile la un pH acid. Este foarte important de conștientizat că diferențe mici pe scara pH-ului reprezintă schimbări mari de aciditate sau de alcalinitate. De exemplu, un pH de 5 este de 10 ori mai acid decât un pH 6 și de 100 de ori decât pH 7. Acest factor 10 este valabil în sus și în jos pe scara pH-ului (de exemplu, un pH 9 este de 10 ori mai alcalin decât un pH 8 și de 100 de ori mai alcalin decat pH7). Cei mai mulți producători de pesticide recomandă pe eticheta produsului pH-ul apei care se utilizează pentru diluarea pesticidului.

Se știe că fermierii își iau apa pentru tratamente fitosanitare din râuri, lacuri, iazuri, foraje sau chiar din rețeaua publică și, mulți dintre ei nu acordă atenție calității ei și, cu atât mai puțin, stabilității parametrilor ei de la un tratament la altul. Urmările pot fi dezastruoase atât pentru culturi cât și pentru mediu. În plus, tratamentele fitosanitare implică cheltuieli mari cu pesticidele și cu mașinile și lucrările propriu-zise, iar pagubele în cazul ineficienței tratamentelor sunt imense (costul pesticidelor, al aplicării fără a atinge efectul scontat și reducerea recoltei ca urmare a unui tratament necorespunzător). Nu de puține ori se spune că soluția nu a fost eficientă, deși în realitate ineficiența este cauzată de calitatea apei. Când vorbim de calitatea apei ne referim în principal la turbiditatea, duritatea și aciditatea acesteia.

Particulele de sol sau materii organice aflate în suspensie în apă (turbiditatea) se pot lega de moleculele de pesticid încărcate negativ, făcându-le indisponibile pentru a fi absorbite de plantele țintă. Din acest motiv este necesară o filtrare bună a apei înainte de a fi folosită la tratamentele fito. Implicit, o bună filtrare previne înfundarea și degradarea duzelor mașinii de stropit.

Este evident că producătorii de pesticide cunosc factorii care afectează produsele fitosanitare și sunt interesați să obțină efectele scontate. De aceea, unii dintre ei recomandă adăugarea în rezervorul mașinii de stropit a unor substanțe de condiționare, aditivi sau adjuvanți în funcție de calitatea apei și de molecula de pesticide, pentru corectarea unora dintre parametri, pentru a reduce duritatea și, mai ales, pentru a modifica pH-ul. Aceștia îmbunătățesc într-o anumită măsură eficiența tratamentului, însă nu sunt suficienți în multe cazuri.

Soluția propusă de NHR Agropartners este o instalație pentru tratarea apei înainte de a fi utilizată pentru prepararea soluției de pesticide, care se face în 3 pași:

I. filtrarea,

II. extragerea ionilor de metale din apă, care pot forma precipitate cu pesticidul și

III. reglarea pH-ului.

Sunt folosite deja de câțiva ani și în România astfel de instalații de demineralizare și de reglare a pH-ului montate de firma AgriFrance Environnement în colaborare cu NHR Agropartners la mai multe ferme mari (Agricost – Brăila, 3 Brazi – Neamț, Jidvei – Alba, Averești – Vaslui, Înfrățirea Carei, Grasa Garbay – Tulcea, Ostrovit, Holder Trade și Provitis – Constanța, Maria Trading – Călărași, Cris Agro – Ialomița etc.), care și-au dovedit eficacitatea.

Creșterea eficienței tratamentului permite, pe lângă siguranța obținerii efectului scontat, reducerea cantității de pesticide necesare tratamentului, cu efecte superioare, deci reducerea substanțială a costurilor, dar și a poluării. Cercetările au arătat că, prin folosirea apei cu calitate corespunzătoare, performanțele tratamentelor sunt vizibile cu 1-2 zile mai devreme comparativ cu cele care au folosit apa netratată, cu un control mai bun al tratamentelor, ceea ce permite reducerea dozelor de chimicale în medie cu 20-25%, atât la tratamente cu o singură substanță cât și la amestecuri de pesticide, alese corect. În cazul Glifosatului, reducerea dozei poate ajunge la 40%, cu efecte superioare față de folosirea apei netratate.

Recent a fost recunoscută valoarea și originalitatea soluției tehnice propuse de AgriFrance Environnement și în România, unde OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci) a analizat și acordat brevet de invenție pentru această instalație de demineralizare și reglare a pH-lui, prin Hotărârea nr. 3/192 din 30.12.2020.

În principiu, aceste instalații arată ca în poză.

Instalația se montează fie într-o încăpere existentă în fermă, fie într-un container și se conectează la sursa de apă și la electricitate. În funcție de necesarul de apă corectată, se pot monta instalații cu diferite debite de tratare pe oră (cele mai frecvente tratează 10-12 mc/h) sau cu rezervor tampon.

Apa de la sursă trece printr-un filtru centrifugal cu autocurățare, care reține particulele grosiere din apă, asigurând astfel și protecția duzelor mașinii de stropit, apoi printr-un rezervor cu rășină sintetică specială care reține cationii și, în final, printr-un dispozitiv care reglează pH-ul. Când rășina se saturează de ioni de metal, instalația comută automat pe cel de al doilea rezervor cu rășină, care continuă extragerea cationilor, în timp ce rășina din primul rezervor se regenerează automat, prin tratarea cu o saramură. Circuitul este prevăzut cu un dispozitiv care măsoară cantitatea de apă care a trecut prin instalație și oprește automat alimentarea când se ajunge la cantitatea dorită. Furnizorul instalației poate asigura și materialele consumabile pentru regenerarea rășinii și reglarea pH-ului precum și consultanță, sfaturi privind pH-ul necesar în funcție de tipul pesticidului sau amestecul de substanțe recomandat sau interzis. În funcție de cantitatea de apă tratată, rășina care extrage ionii de metal are o durată de viață de cca 8-10 ani.

Iată că, folosind o apă cu calitatea corespunzătoare, corelată cu tipul pesticidului, se poate reduce doza de pesticid la hectar.

Împreună cu celelalte soluții pentru reducerea derivei și realizarea unui tratament complet, pe ambele fețe ale frunzelor și până la baza plantelor, de exemplu folosind mașini pentru aplicat pesticide cu cortină de aer de protecție a jetului de soluție, inclusiv cu posibilitatea înclinării jetului de aer în funcție de direcția din care bate vântul (Hardi Twin), folosirea duzelor antiderivă, ghidarea și controlul secțiunilor pentru evitarea suprapunerilor și a trecerilor inutile pe tarla, efectuarea tratamentelor când vremea o permite, alegând momentul optim, când viteza vântului este redusă și temperatura ambientală este sub 25°C, sau când nu există inversiuni de temperatură, folosirea unor mașini capabile să recupereze surplusul de soluție (Gregoire EcoProtect) etc. se poate reduce semnificativ cantitatea de pesticid la hectar, protejând atât mediul cât și plantele de cultură, păstrând efectul scontat privind eficiența tratamentelor.

Înțelegerea necesității reducerii dozei de pesticide fără a influența negativ rezultatele tratamentelor și luarea tuturor măsurilor pentru protejarea culturilor și a mediului rămâne o alternativă viabilă pentru o agricultură durabilă, pentru produse mai sănătoase și un mediu mai curat, ceea ce ne poate feri de o decizie drastică de interzicere completă a unor pesticide, fără de care cu greu s-ar mai putea face agricultura profitabilă.

Azi am vorbit despre apă. Vom reveni cu discuții despre alte metode de eficientizare a tratamentelor fitosanitare pentru a putea reduce cantitatea de pesticide.

Dr. ing. Florian NEACȘU