reclama youtube lumeasatuluitv
update 22 Apr 2019

Controale în piețele din România

nspectorii MADR și ai Direcțiilor Agricole Județene verifică, la nivel național, modul în care sunt respectate prevederile Legii nr.145/2004 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.

Au fost verificate 185 piețe agroalimentare, 82 depozite en-gros de legume și fructe, 2920 operatori economici, din care 1650 persoane fizice și 1270 persoane juridice. Au fost prelevate 28 probe din următoarele specii: mere, cartofi, ardei, castraveți, roșii, pătrunjel, dovlecei, lămâi, salată verde, ridichi, căpșuni, ciuperci, etc.

Totodată, atestatele de producător cu suspiciuni asupra calității de producător sau asupra cantităților de legume posibil de obținut în raport cu  suprafețele cultivate au fost retrase, în vederea verificării de către DAJ-uri la primăriile emitente.

Controalele au vizat câteva aspecte importante, precum:

  • Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar
  • Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil pentru  producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice sau producători agricoli organizați conform OUG 44/2008
  • Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar
  • Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare a țării de origine (facturi fiscale)
  • Prelevarea de probe de către reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare în vederea efectuării de analize privind nivelul reziduurilor de pesticide din majoritatea speciilor expuse în această perioadă la comercializare

În urma acestor acțiuni de control s-au făcut următoarele constatări:

  • Piețele agroalimentare din România oferă consumatorilor o abundență de legume de sezon proaspete: salată, ceapă și usturoi verde, ridichi, spanac, verdețuri (pătrunjel, mărar, leuștean), rădăcinoase, castraveți, precum și mere, cartofi, ceapă uscată, nuci și altele produse de fermierii autohtoni
  • Produsele autohtone se deosebesc prin calitate și prospețime de loturile de legume și fructe din import sau comerț intracomunitar, care prezintă în marea lor majoritate un grad de deshidratare, sunt mai fade, fără caracteristici apreciate de consumatori, multe specii de fructe fiind frecvent protejate contra deshidratării prin ceruire fină
  • Loturile de legume și fructe provenite din import sau din comerț intracomunitar pierd din prospețime și fructuozitate, prin transport și depozitare, de regulă fiind recoltate înainte de maturare pentru a rezista la transport și depozitare
  • Majoritatea legumelor și fructelor provenite din țările europene sau din import sunt obținute prin tehnici de cultură super intensive sau intensive, cu dirijarea în totalitate a factorilor de nutriție și de mediu
  • Legumele și fructele românești produse de persoane fizice sunt, în totalitate, obținute prin metode tradiționale, moștenite în gospodăria țăranului roman, sunt crescute pe sol, fertilizate în principal organic, irigate prin  brazdă sau picurare, ceea ce le conferă calități organoleptice și însușiri culinare deosebit de apreciate

La fel de important este și faptul că toate cantitățile de legume și fructe autohtone sunt recoltate și aduse în piețele agroalimentare spre a fi oferite consumatorilor în aceeași zi, sau cel mai târziu, în ziua următoare recoltării, ceea ce le conferă prospețime și savoare specifice.

Loturi mari de legume și fructe provenite din Serbia sau Macedonia, cum ar fi varza, merele, morcovii, ceapa uscată, pătrunjel, salata verde se descarcă în depozitele din România, iar pe facturile emise comercianților nu se înscrie originea produselor în vederea informării corecte a cumpărătorilor, fiind ușor de substituit originea reală cu cea autohtonă.

De asemenea, activitățile de control impun un comerț corect și civilizat în piețele agroalimentare, cu asigurarea spațiilor aferente producătorilor agricoli autohtoni ce oferă în continuare legume și fructe de sezon proaspete și sănătoase.

Sursa: madr.ro

Oportunități de finanțare pentru promovarea produselor tradiționale românești

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) este implicat permanent în promovarea produselor agroalimentare românești. În acest context se află în dialog permanent cu reprezentanții formelor asociative din sectorul agroalimentar.

Astfel, în urma solicitării Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale (FNPPT), în data de 13 martie 2019 la sediul MADR,  s-a întrunit un grup de lucru care a avut ca subiect modalitățile de finanțare pentru îmbunătățirea competitivității prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole și promovarea acestora pe piețele locale, în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare.

La acest eveniment au participat doamna Secretar de stat Gabriela Teodora Gheniu, reprezentanți din partea Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM PNDR), reprezentanți ai Direcției Generale Politici în Industrie Alimentară și Comerț (DGPIAC) precum și reprezentanți ai Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România, operatori economici, specialiști din cadrul Direcțiilor Agricole Județene.

Reprezentanții AM PNDR au prezentat oportunitățile de finanțare și măsurile ce pot fi accesate în vederea promovării produselor tradiționale românești, respectiv submăsurile 16.4 și 16.4a - Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanțul de aprovizionare.

Obiectivul acestor submăsuri este de a promova cooperarea între actorii locali, în scopul comercializării produselor agroalimentare prin intermediul lanțurilor scurte. Submăsurile au la bază sprijinirea parteneriatelor constituite din minimum un fermier sau un grup de producători / o cooperativă care activează în sectorul agricol și minimum un partener din categorii precum: microîntreprinderi și întreprinderi mici, organizații neguvernamentale, consilii locale, unități școlare, sanitare, de agrement și de alimentație publică, fermieri (persoane fizice sau entități organizate juridic).

În funcție de obiectivele proiectului, în cadrul parteneriatului pot fi incluse și alte entități relevante, cum ar fi institute și stațiuni de cercetare.

Un aspect foarte important de reținut este acela că liderul de proiect trebuie să fie o entitate legal constituită, ca de exemplu PFA, II, IF.

De asemenea, în cadrul grupului de lucru au fost prezentate cheltuielile eligibile respectiv studii/planuri, costuri de funcționare a cooperării, costuri directe ale proiectelor specifice corelate cu planul proiectului, costuri de promovare.

 Valoarea maximă de care poate beneficia un aplicat al sprijinului este de 100.000 de euro.

La întâlnire, reprezentații AM PNDR și DG PIAC au prezentat acesta măsură ca fiind un instrument  benefic pentru micii fermieri în vederea accesului pe piață și crearea lanțului scurt alimentar venind astfel în sprijinul inițiativei propuse de Federația Națională a Producătorilor de Produse Tradiționale.

Astfel, prin submăsura 16.4 „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare” au fost lansate 4 sesiuni de depunere proiecte, cu o alocare de 15,6 mil. Euro.

Numărul de proiecte depuse este de 124, din care selectate au fost 60 în valoare de 5,7 mil. Euro, iar cele contractate sunt 49 proiecte în valoare de 4,6 mil. Euro.

În ceea ce privește sM 16.4a „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare”, au fost lansate 3 sesiuni de depunere proiecte cu o alocare de 14,2 mil. Euro. Numărul de proiecte depuse este de 36, din care selectate au fost 22 proiecte în valoare de 2,1 mil. euro, iar contractate sunt 19 proiecte în valoare de 1,8 mil. Euro.

În prezent este deschisă o sesiune până pe 30.04.2019 în valoare de aproximativ 11 mil euro atât pentru sM 16.4 cât și pentru sM 16.4a.

Evenimentul desfășurat face parte dintr-o serie de întâlniri premergătoare, care au ca scop elaborarea unui program național destinat creșterii consumului de produse agroalimentare românești prin care se dorește conștientizarea consumatorilor asupra beneficiilor care pot fi generate de opțiunile lor de consum pentru produse locale.

Workshop pentru îmbunătățirea gestionării apei în sectorul agricol

Marți, 5 februarie 2019, Daniel BOTĂNIOIU, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat la workshop-ul “Water and Agriculture - Investment Needs”, eveniment organizat de către Comisia Europeană și Ministerul Apelor și Pădurilor. Manifestarea a ajuns la cea de-a doua ediție   dintr-o serie de trei workshop-uri regionale organizate la nivelul Uniunii Europene, în perioada 2018-2019 de către Grupul de Coordonare al Comisiei Europene privind “Apa și Agricultura”.

Inițiativa a urmărit sporirea gradului de conștientizare cu privire la importanța unei abordări trans-sectoriale privind gestionarea acestor două domenii vitale pentru populație, dar și crearea unor noi modalități de integrare a cercetării și inovării cu analiza nevoilor de investiții și a experiențelor privind buna guvernanță, pentru a îmbunătăți gestionarea apei în sectorul agricol.

Cu peste 60% consum mondial, agricultura este sectorul economic cu cel mai mare consum de apă. De la începutul secolului XX, suprafața de teren cultivată în general, dar și cea irigată, în special, a crescut pentru a face față creșterii populației și a nevoilor alimentare. Consumul mondial de apă al agriculturii a crescut de șase ori până în 1975. Irigațiile, fie cele utilizate de civilizațiile egiptene și mesopotamiene, sau până în zilele noastre, beneficiază de tehnici noi. Prin tehnicile standard de irigare, între 30% și 60% din apa utilizată se evaporă, ea neajungând să fie încorporată în plantă. Apa potabilă este cel mai important ”aliment”, iată de ce trebuie să avem un “respect profund” față de aceasta, să ne gândim că milioanele de oameni ai planetei nu se pot bucura de această resursă inestimabilă, pe care noi o risipim”, a declarat Daniel BOTĂNIOIU, secretar de stat la Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Workshop-ul “Water and Agriculture - Investment Needs” urmărește utilizarea resurselor financiare inovatoare și asigurarea fondurilor pentru a crea noi sinergii pozitive pentru apă și agricultură.

Totodată, factorii de decizie se axează pe necesitatea investițiilor în sectorul agricol și asocierea dintre instrumentele de planificare a mediului și proiectarea mecanismelor de finanțare relevante în cadrul PAC – Politica Agricolă Comună, inclusiv a unei soluții inovatoare pentru pilonii I și II, în cadrul propus.

Sursa: madr.ro

  • Publicat în Mediu

Procedura cu privire la acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile suferite ca urmare a unui fenomen meteorologic nefavorabil, ori în caz de calamitate naturală, pentru sectorul agricol

Sursa: Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR

Procedura cu privire la acordarea despăgubirilor fermierilor pentru prejudiciile cauzate culturilor agricole ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile (ex: inundații abundente, secetă, etc.) presupune parcurgerea unor anumite etape, întrucât este necesar ca, în vederea acordării acestor despăgubiri, să fie declarată starea de calamitate naturală pe perioada în cauză, prin Hotărâre a Guvernului.

De asemenea, aceste despăgubiri nu vor putea fi accesate în lipsa unei estimări efectuate de către o comisie specială la nivel de unitate administrativ-teritorială.

Ulterior abrogării Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, în vigoare de la 23 august 2002 până la 01 ianuarie 2011 și înlocuită de Ordonanța 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, cadrul normativ în ce privește modalitatea de acordare a despăgubirilor în caz de calamitați naturale în agricultură este lacunar.

Prevederile legale referitoare la procedura de notificare a autorităților publice și modalitatea acordării despăgubirilor nu au fost înlocuite ulterior abrogării celor vechi, Ordonanța nr.14/2010 cuprinzând numai reglementări în conformitate cu Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol și forestier pentru perioada 2007-2013. Începând cu anul 2014, legislația internă nu este nici completă, nici previzibilă.

Pentru a identifica normele aplicabile începând cu anul 2014, este necesar sa se observe legislația europeană în domeniu: Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006, privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001, precum si Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020, 2014/C 204/01.

Astfel, conform art.11 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006: „Ajutoarele destinate despăgubirii fermierilor pentru pierderile de plante, animale sau clădiri ale exploatației, cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale, sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat, în cazul în care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatele (2)-(6), (9) și (10) din prezentul articol în ceea ce privește plantele sau animalele și la alineatele (3)-(8) și (10) din prezentul articol în ceea ce privește clădirile agricole”. In continuare, alin.(7) prevede ca „fenomenul meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unui dezastru natural trebuie recunoscut oficial ca atare de către autoritățile publice.”

Prin urmare, pentru ca fermierii să poată beneficia de despăgubiri pentru pierderile cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile, de ex: inundații, secetă, etc., este necesar ca starea de calamitate naturală sa fie declarată prin Hotărâre de Guvern, prin care să se stabilească intensitatea fenomenului meteorologic, să se estimeze întinderea prejudiciilor cauzate și cuantumul despăgubirilor ce vor fi acordate fermierilor.

În lipsa unei Hotărâri de Guvern, persoanele care desfășoară activități agricole nu vor putea beneficia de despăgubiri pentru prejudiciile pe care le-au suferit. Anterior, Legea nr.381/2002 și Normele metodologice de aplicare a legii, aprobate  prin Ordinul nr.419/2002 al Ministrului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prevedeau o procedură prealabilă sesizării Guvernului pentru declararea stării de  calamitate naturală prin hotărâre, atât pentru constatarea și evaluarea pagubelor produse  de  calamitățile naturale, cât și pentru stabilirea nivelului despăgubirilor  cuvenite producătorilor agricoli afectați.

În prezent, procedura prealabilă ce trebuie îndeplinită în vederea constatării stării de calamitate naturală nu mai este reglementata, aplicându-se în acest caz normele privind administrația publică.

Astfel, Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului în art.23 prevede faptul ca: „Prefectul poate solicita primarului sau președintelui consiliului județean, după caz, convocarea unei ședințe extraordinare a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București în cazuri care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum și pentru apărarea ordinii și liniștii publice”. De asemenea, Legea administrației publice locale nr. 215/2001, în secțiunea privind funcționarea consiliului județean, la art.94 prevede următoarele: „(2) Consiliul județean se poate întruni și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea președintelui sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresată președintelui consiliului județean, în cazuri excepționale care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum și pentru apărarea ordinii și liniștii publice.” 

Asemănător, Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020, 2014/C 204/01, prevăd, în secțiunea 1.2.1. intitulata Ajutoarele pentru compensarea pagubelor provocate producției agricole sau mijloacelor de producție agricolă și pentru prevenirea pagubelor, dispoziții cu caracter general cu privire la modalitatea acordării despăgubirilor de catre statele membre.

Subsecțiunea 1.2.1.1., (327) din actul menționat prevede următoarele: „Comisia consideră că ajutoarele pentru repararea pagubelor provocate de calamități naturale sau de evenimente excepționale sunt compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din tratat în cazul în care acestea respectă condițiile prezentate în continuare”. Condițiile prealabile menționate în vederea posibilității acordării ajutoarelor de stat în astfel de situații sunt ca:

  • autoritatea competentă a statului membru să recunoască în mod oficial evenimentul ca fiind o calamitate naturală sau un eveniment excepțional și
  • să existe o legătură de cauzalitate directă între calamitatea naturală sau evenimentul excepțional și pagubele suferite de întreprindere.

Comisia stabilește în continuare faptul ca pagubele includ următoarele:

  • pagube materiale aduse activelor, de exemplu, clădiri ale exploatației agricole, echipamente și utilaje, stocuri și mijloace de producție;
  • pierderea de venit care rezultă din distrugerea totală sau parțială a producției agricole și a mijloacelor de producție.

În ce privește conținutul acestor forme de ajutor de stat, Orientările CE prevăd faptul ca sunt costuri eligibile cele rezultate din pagubele suferite ca o consecință directă a unei calamități naturale sau unui eveniment extraordinar, evaluate fie de către o autoritate publică, de un expert independent recunoscut de autoritatea competentă sau de către o firmă de asigurări.

Anterior, Legea nr. 381/2002 prevedea faptul ca procedura prealabila de constatare a pagubelor suferite presupunea sa fie făcută „în prezența producătorului agricol afectat și a unei comisii numite de prefectul județului, la propunerea directorului general al direcției generale pentru agricultură și industrie alimentară județene și a municipiului București, comisie formată pe plan local din primar, unul sau doi specialiști de la centrul agricol ori, după caz, de la circumscripția sanitară veterinară zonală și un delegat din partea organelor județene ale Ministerului Finanțelor Publice”. Rezultatul constatărilor și documentele întocmite în acest scop, în dublu exemplar, semnate de către persoanele implicate în constatarea pagubelor, nominalizate la art. 9, se centraliza la direcția generală pentru agricultură și industrie alimentară județeană și a municipiului București și la prefectura județului. Ulterior, direcțiile generale pentru agricultură și industrie alimentară județene și a municipiului București aveau obligația ca în termen de 3 zile de la data centralizării documentelor respective să trimită o informare detaliată Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor. Sumele urmau a fi aprobate de către Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și înaintate Guvernului, în vederea declarării stării de calamitate naturală.

În prezent, așa cum s-a menționat, atribuțiile de constatare și evaluare a pagubelor revin administrației publice, prin instituția prefectului și consiliile județene.

În ce privește procedura de reducere a normei de venit pentru persoane fizice care desfășoară activități agricole, individual sau într-o formă de asociere, este prevăzută de Ordinul Agenției Naționale de Administrare Fiscala nr. 1863/20163. Ordinul menționat stabilește faptul ca persoanele menționate „beneficiază de reducerea normei de venit, proporțional cu pierderea înregistrată, în cadrul anului fiscal curent, ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale, precum înghețul, grindina, poleiul, ploaia abundentă, seceta și inundațiile, precum și a epizootiilor, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

  1. a) venitul net se stabilește pe bază de norme de venit; 
  2. b) pierderea afectează peste 30% din suprafețele destinate producției agricole vegetale sau din animalele deținute, pe fiecare categorie de produse vegetale sau categorie de animale, prevăzută la art. 105 (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, din cadrul unei unități administrativ-teritoriale; 
  3. c) persoana fizică/asocierea fără personalitate juridică a depus formularul 221 "Declarație privind veniturile din activități agricole impuse pe bază de norme de venit". În declarație, contribuabilii înscriu suprafețele destinate producției agricole vegetale și efectivele de animale, fără a se lua în considerare pierderea înregistrată, ca urmare a evenimentelor prevăzute la art. 106 (5) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Constatarea pagubelor și evaluarea pierderilor se fac, la cererea persoanelor fizice/asocierilor fără personalitate juridică, de o comisie numită prin ordin al prefectului județului/municipiului București, în conformitate cu dispozițiile art. 106 alin. (6) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.”

In schimb, in cazul persoanelor juridice nu exista reglementari in materie, in afara de prevederile europene care se aplica cu caracter general.

Prin urmare, rămân aplicabile prevederile legislației europene, împreună cu legislația internă în materie. De asemenea, pentru situațiile de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase, se va face aplicarea Ordinului nr. 1422/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră.

Un consorțiu va investi 1,3 miliarde de dolari în sectorul agricol din regiunea Mării Negre

Companiile Saudi Agricultural and Livestock Investment Company (SALIC) din Arabia Saudită și Al Dahra din Emiratele Arabe Unite vor investi cinci miliarde de riyali (1,33 miliarde de dolari) în sectorul agricol din regiunea Mării Negre, a declarat, miercuri, directorul general de la SALIC, Abdullah Aldubaikhi, informează publicația Gulf News.

"Investițiile au început deja. Vom achiziționa companii și vom investi în cereale și creșterea animalelor", a declarat Abdullah Aldubaikhi, cu ocazia unui forum de afaceri organizat la Abu Dhabi.

Aldubaikhi a adăugat că investițiile vor fi realizate în zece țări din regiunea Mării Negre, inclusiv Rusia, Ucraina, România, Ungaria, Belarus și Bulgaria, și vor include terenuri agricole, logistică și facilități de depozitare.

Regele Salman al Arabiei Saudite a încheiat recent o vizită istorică la Moscova, prima vizită oficială a unui suveran saudit în Rusia, ocazie cu care a încheiat mai multe acorduri cu președintele Vladimir Putin, în valoare de miliarde de dolari.

AGERPRES

TVA de 9% pentru serviciile din sectorul agricol

Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, a anunțat reducerea TVA-ului de la 20% la 9% pentru îngrășăminte, semințe și pentru prestări de servicii specifice sectorului agricol.

”Mai avem o măsură foarte importantă și anume o reducere a cotei de TVA de la 20% la 9% pentru îngrășăminte, pesticide, pentru semințe și alte produse destinate însământățării sau plantării, dar și pentru prestări de servicii specifice de tipul celor utilizate în sectorul agricol, cum ar fi pentru lucrări de arat, de semănat, de prășit, ierbicidat, recoltat, greblat etc. Această măsură este conformă cu acquis-ul comunitar în domeniu și este de natură a crea premisele pentru stimularea persoanelor care desfășoară activități în domeniul agricol, creșterea nivelului de accesibilitate la bunuri și servicii de tipul celor utilizate în sectorul agricol, facilitarea de noi investiții în agricultură, derularea în condiții optime a programelor de investiții din fondurile europene nerambursabile în domeniul agricol. Un impact bugetar pentru anul acesta ar fi de circa 65,8 milioane lei, iar pentru anul 2017 estimăm un impact de 190,9 milioane lei, pentru 2018 — 203,3 milioane lei”, a declarat Anca Dragu, citată de Agerpres.

Anterior declarației Ancăi Dragu, premierul, Dacian Cioloș solicita în sedința de Guvern: "Sper că Ministerul de Finanţe a venit cu aceste propuneri pe care le-am discutat în trecut, e vorba de propuneri de facilităţi fiscale, care, fără a afecta în mod semnificativ bugetul de stat, ar putea să ducă la stimularea creşterii economice şi a dezvoltării activităţii productive sau inovative. Mă gândesc la măsuri care vizează sectorul agricol. Vrem să propunem ca de la 1 august anul acesta TVA-ul pentru lucrări agricole, pentru livrarea unor inputuri necesare sectorului agricol, cum ar fi seminţe, îngrăşăminte, pesticide şi alte produse necesare însămânţării sau cultivării plantelor în agricultură, dar şi pentru prestarea de servicii specifice lucrărilor agricole şi întreţinerii culturilor agricole, TVA-ul pentru achiziţia acestor inputuri şi pentru prestarea acestor servicii să scadă de la 20% la 9%".

Premierul a explicat că prin această măsură fiscală se are în vedere creşterea productivităţii, dar şi scoaterea la lumină a anumitor servicii care se prestează în agricultură şi care, în anumite cazuri, în momentul de faţă, se realizează la negru. "Ne aşteptăm să vedem această reducere a TVA-ului reflectată şi în preţul pe care furnizorii de îngrăşăminte, de seminţe, de produse de întreţinere a culturilor agricole le vor propune agricultorilor. O să vă rog la Ministerul de Finanţe şi la Ministerul Agriculturii să monitorizăm acest lucru şi să facem publică diferenţa de preţuri pe care o vom putea observa începând de mâine pentru că sunt convins că şi agricultorii la rândul lor vor face acest lucru pentru că este în interesul tuturor, şi al furnizorilor de inputuri dar şi al agricultorilor şi al economiei din România, să avem o agricultură mai performantă, care să folosească inputuri de calitate", a adăugat prim-ministrul, conform Agerpres.

Abonează-te la acest feed RSS