reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Nov 2019

Prahova: vieți curmate, vijelii, viituri. Ce urmează?

La ora la care scriem, Prahova a numărat 15-16 coduri portocalii de ploi torențiale, vijelii și grindină și nu se mai știe câte coduri galbene. Ba județul a avut și un cod roșu hidrologic pe două cursuri de apă. Toată suflarea județului va rămâne însă marcată de drama din comuna Sângeru, acolo unde, într-o clipită, apele Cricovului Sărat s-au revărsat cum n-au făcut-o niciodată, luând o casă, cu tot cu copilași și părinți în ea. Patru bebeluși nu au putut fi salvați... Tragedia a zguduit și impresionat o țară întreagă. Pentru o zi. Fiindcă apoi țara și județul și-au reluat viața...

Prahova n-a mai fost atinsă de inundații severe de prin anii 2004-2005. Atunci au fost viituri extreme pe toată Valea Slănicului, când și Muntele de Sare s-a surpat în urma unor alunecări de teren. Inundații însemnate s-au produs, de asemenea, la Telega și Mislea, dar mai cu seamă la Moara Domnească și Sicrita (comuna Râfov), acolo unde zeci de locuințe au fost inundate și de câte 3 ori pe an. În zona respectivă, Teleajenul – cel care provoca urgia – s-a potolit ca prin farmec după ce s-a consolidat digul de apărare și a fost regularizat cursul de apă. Și tot ca prin farmec au încetat și inundațiile din vestul județului (Șirna) când s-a îndiguit, pe o porțiune, râul Cricov. De atunci încoace, viituri și inundații au fost în fiecare an, dar ele s-au manifestat izolat, cu precădere în zonele de deal și de munte (Posești, Bătrâni, Starchiojd, Surani, Drajna, Cerașu, Predeal Sărari, Vălenii de Munte, Teișani, Aluniș, Ștefești, Bertea etc.). Anul acesta, natura s-a dezlănțuit din nou, cu o uriașă cădere de grindină la Urlați și Valea Călugărească și apoi cu viiturile fără precedent mai întâi din localitățile din estul județului – Lapoș, Sângeru, Apostolache, Gornet Cricov, Urlați, Mizil și apoi din nord-Drajna, Măneciu, Vălenii de Munte, Teișani. Inundații s-au produs și la Berceni, Valea Călugărească, Gherghița, Râfov, Albești Paleologu, Dumbrava, Câmpina, Sinaia, Ploiești, Ceptura și Bălțești. Acestea au îmbrăcat dimensiuni catastrofice din cauza unei tragedii fără seamăn la Sângeru, când patru copii ai aceleiași familii au murit luați de apele Cricovului, un râușor altfel liniștit.

Intervenții imediate remarcabile

Reprezentanții Apelor Române spun că s-au înregistrat și câteva recorduri de precipitații. La stația hidrologică Cioranii de Jos (râul Cricovul Sărat) s-au înregistrat 102,5 l/mp/24ore, iar la Moara Domnească (pe râul Teleajen)-74 l/mp/24 ore. La stația hidrologică Vărbilău (râul Slănic) măsurătorile au arătat 48,9 l/mp/24 ore. Autoritățile s-au comportat exemplar. Pompierii prahoveni au intervenit în nenumărate rânduri pentru evacuarea apei din mai multe localități. Premierul Viorica Dăncilă și ministrul de Interne, Carmen Dan, au anunțat deblocarea imediată a unor fonduri în special pentru a veni în ajutorul familiei din Sângeru. Și Ministrul Muncii, Marius Budăi, a promis ajutoare pentru 20 de familii din județul Prahova, acesta propunând și modificarea procedurii de evaluare a situațiilor punctuale, astfel încât oamenii să poată fi ajutați mai ușor. În Prahova a sosit chiar și ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Daneș, care s-a deplasat în localitățile afectate, pentru a hotărî ce este de făcut.

Și marea adormire post-inundații a autorităților

Dar, fiindcă există un dar, toată lumea, de la Guvern și până la primar, se mobilizează atunci când se produce o tragedie sau un fenomen meteo extrem, care lasă în urmă prăpăd. Pe urmă, din toată agitația, când se sting ecourile unui dezastru natural, lumea intră în birocrație: primarii depun situații cu calamitățile, comisia județeană pleacă pe teren să verifice dacă oamenii ale căror gospodării au fost afectate sau primarii mint, evaluează pagubele, Prefectura le centralizează și le trimite la Guvern. Guvernul promite sprijin financiar. Și trimite banii de regulă atunci când există cazuri tragice sau când inundațiile sunt de amploare. Mai pe urmă intră în rutină, uitând să mai trimită fondurile. Ca să nu credeți că exagerăm, sumele promise pentru calamitățile de anul trecut n-au sosit în Prahova nici în 2019. Poftim, nici la ora la care vorbim. Dacă viitura din acest an a „prins“ o zonă vulnerabilizată de viitura de anul trecut, e clar că efectul este dublu. De aceea zicem că ar fi totuși bine, având în vedere proporțiile pagubelor, ca banii să fie trimiși mintenaș, cum se zice. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Prahova a înaintat Guvernului României până acum două solicitări pentru alocarea a 74 de milioane de lei, respectiv, 77 milioane de lei pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale produse în mai multe localități. Ploile torențiale de până acum, însoțite de vijelii, grindină, viituri și inundații au produs așadar avarii estimate la 141 mil. lei. Atenție, această estimare se referă numai la domeniul public. Dacă ar fi să adăugăm și stricăciunile din gospodăriile populației, inclusiv culturi agricole, suma ar fi pesemne dublă sau triplă!

Maria Bogdan

  • Publicat în Mediu

Realitate deja cotidiană - tornadele de România

Schimbările climatice au început deja de o bună bucată de vreme să treacă din discuțiile și prognozele specialiștilor în viața noastră cotidiană. Odată cu ele au început să se manifeste tot mai des și unele fenomene până nu demult foarte rare. Atât de rare încât nu erau pomenite decât în povești. Acum le vedem, mai des decât ne-am dori, la buletinele de știri: tornadele.

Am avut 129 de tornade în ultimul secol

Dacă e să explicăm în termeni tehnici o tornadă, nu este nimic spectaculos. Aerul răcit de ploaie, aflat sub un nor, se izbește de aerul supraîncălzit aflat în fața frontului de furtună. Aerul cald tinde să ia locul aerului rece, mai greu, și se creează o mișcare de rotație, începând de la nivelul solului și până la baza norului. În interiorul pâlniei astfel formate, viteza vântului este cuprinsă între 60 și 500 km/oră. Cu cât diferența de temperatură e mai mare, cu atât crește și viteza. De asemenea, umiditatea influențează și ea amploarea mișcării.

Astfel de fenomene se petrec în toată lumea, cu excepția Antarcticii. Doar frecvența variază. Dacă în America de Nord sunt un fenomen obișnuit, în schimb în Europa sunt ceva mai rare. Pe continentul nostru, zona propice formării tornadelor este cuprinsă în arealul Regatului Unit al Marii Britanii, Olandei şi Belgiei. Numărul mediu anual de tornade din Europa este de 483, prin comparație cu 1.228 în Statele Unite.

Prima tornadă din România care a rămas consemnată în documente a traversat Bucureştiul în anul 1886. Însă cea mai distrugătoare s-a abătut în 13 mai 1912 asupra localității Brețcu. A distrus 1.548 de gospodării, a rănit peste 150 de persoane şi a omorât 17. Intensitatea este considerată a fi fost, conform clasificărilor de astăzi, F3. Adică viteza vântului s-a situat între 250 și 330 km/h.

Totuși, cea mai puternică dintre cele 129 de tornade înregistrare în România în ultimul secol este considerată a fi fost cea care în 12 august 2002 a distrus 120 ha pădure de salcâm, a ucis trei oameni, a rănit 15 și au lăsat în urmă peste 1.000 de sinistrați în localitatea Făcăeni.

În Est, de două ori mai multe zile favorabile

În ultimii ani, în ţara noastră temperatura medie a crescut cu aproape un grad. Ca și cum nu ar fi de ajuns, primăvara aproape că a dispărut ca anotimp, ceea ce se traduce prin variaţii bruşte de temperatură. Adică exact condițiile ideale pentru formarea tornadelor. Majoritatea tornadelor apar între orele 16.00 şi 18.00, când atmosfera joasă este cea mai instabilă. Din cele 129 de tornade din România, care au fost raportate între anii 1922 şi 2015, 98 au fost raportate între mai şi iulie, cu un maxim în luna mai.

Relieful și microclimatul din nord-estul şi sud-estul României sunt mai favorabile pentru formarea tornadelor comparativ cu alte regiuni. Pentru sud-estul României, numărul mediu de zile favorabile formării de tornade este între patru şi șase faţă de restul ţării, unde este doar de trei.

Având în vedere situația pe care v-am prezentat-o mai sus, o companie specializată în evaluarea riscurilor, celebră în Statele Unite, a elaborat un set de sfaturi adaptate la specificul românesc. Acestea se referă atât la ceea ce trebuie și, mai ales, nu trebuie să facem în timpul unei tornade, dar și la o serie de măsuri care trebuie adoptate pentru a reduce impactul acestor fenomene nedorite asupra gospodăriilor.

Conform specialiștilor, arhitectura construcțiilor este determinantă: acoperișul alături de elementele exterioare ale oricărei clădiri sunt elemente cheie în reducerea daunelor provocate de vânt. Este recomandată o evaluare a structurii de către un expert certificat. Această măsură poate conduce la recomandări pentru consolidarea clădirii, securizarea echipamentelor montate pe acoperiș și securizarea anexelor.

Depozitarea bunurilor în afara clădirilor, precum și instalarea echipamentelor de exterior ar trebui, de asemenea, să fie evaluate pentru puncte de fixare sigure. Eliminarea sau limitarea spațiului exterior de depozitare poate reduce, de asemenea, expunerea la riscuri.

Măsuri simple, care ne pot salva

Dezvoltarea unor proceduri de răspuns în situații de urgență în cazul fenomenelor meteo extreme, cu roluri bine definite și responsabilități pentru fiecare, care pot proteja viața și bunurile.

Zonele de adăpostire în situația unei tornade trebuie stabilite cu mult timp înainte. În general, locurile sigure recomandate sunt camerele interioare fără pereți de sticlă sau suprafețe vitrate, holurile interioare aflate la nivelurile inferioare ale clădirilor, subsolurile, cu condiția să permită un acces rapid, și scările interioare fără suprafețe acoperite cu geamuri.

În schimb, trebuie să se evite adăpostirea în încăperi cu pereți exteriori și/sau ferestre, zonele adiacente ușilor exterioare sau cele din proximitatea zonelor de acces care au inserții de sticlă, spațiile largi, deschise, cu luminatoare sau pereți de sticlă ori ferestre, camerele cu plafoane înalte, profilate sau acoperișuri cu suprafață mare (cantine, săli de sport, săli de evenimente). Nici lifturile nu reprezintă un loc potrivit pentru că, la o eventuală întrerupere a electricității, persoanele adăpostite acolo rămân captive.

Specialiștii mai spun că este foarte important să adoptăm o conduită potrivită în cazul în care impactul tornadei este iminent.

Semnele de pericol sunt: nori întunecați, adesea verzi – fenomen cauzat de grindină; peretele de nori – urmăriți dacă un punct de la baza norilor coboară punctual spre sol; vârtejuri care conțin resturi; grindină de mari dimensiuni; intensificarea zgomotului.

În cazul apariției acestor semne, orice persoană aflată în exterior trebuie să intre de urgență în spații acoperite, sigure. Dacă există suficient timp, toate echipamentele electrice, în special lifturile, trebuie oprite. Rămâneți în spațiile interioare sigure, până la încetarea fenomenului meteo.

Pericolele persistă și după...

După trecerea tornadei, monitorizați sursele de informare pentru informații actualizate și instrucțiuni. Nu apelați numărul special de urgență decât în situațiile iminente care pun în pericol viața dumneavoastră sau a celor din jur. În schimb, raportați urgent către autorități persoanele dispărute.

La fel de important este să izolați zonele afectate. Păstrați o distanță sigură față de clădirile/bunurile avariate care vă pot pune în pericol. Aveți grijă la cablurile electrice avariate sau la țevile de gaz afectate. Raportați aceste evenimente companiilor de utilități. Deconectați echipamentele electrice avariate și eliminați sursele de aprindere. Nu folosiți lumânări sau foc deschis. Opriți alimentarea cu gaz până când nu vă asigurați că nu există avarii la instalațiile electrice. Respectând aceste reguli, daunele produse de tornade pot fi diminuate considerabil. Totuși, practica a demonstrat că cea mai sigură protecție o constituie încheierea unei polițe de asigurare.

Alexandru GRIGORIEV

  • Publicat în Mediu

Perdele de protecția pe A2, proiecte optimiste „udate“ de lacrimile gospodarilor

Reîmpăduririle reprezintă una dintre preocupările constante ale silvicultorilor români încă de acum 90 de ani. În fiecare an au loc câte două campanii, una de primăvară și alta de toamnă. Acest lucru devine cu atât mai necesar cu cât nevoia de lemn este în continuă creștere. În plus, modificările climatice, care se fac simțite tot mai mult, ar putea fi oarecum ținute în frâu de existența unor suprafețe împădurite consistente.

Reîmpăduririle și perdelele de protecție, priorități pentru Romsilva

Pentru acest an, Romsilva și-a propus regenerarea a 12.615 ha, dintre care 7.935 ha prin regenerări naturale și 4.680 ha prin lucrări de împăduriri. De asemenea, vor fi realizate lucrări de completări în plantații pe 1.641 ha și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe 148 ha. Cea mai mare parte a acestor lucrări se vor derula în această primăvară, respectiv împăduriri pe 3.236 ha și regenerare naturală pe 5.890 ha. În total vor fi plantați peste 27 de milioane de puieți forestieri, pentru care Regia Națională a Pădurilor Romsilva a alocat un buget de investiții de 192,48 milioane de lei.

De altfel, în ultimii cinci ani Romsilva a regenerat 79.601 ha, plantând 170,59 milioane de puieți forestieri, cu o investiție cumulată de 593 milioane de lei. Separat de acestea, Romsilva mai are în plan și înființarea unor suprafețe însemnate de perdele forestiere pentru protecția drumurilor împotriva înzăpezirilor. Anul trecut, în care s-a realizat mai degrabă o pregătire și planificare a acțiunii, s-au realizat doar 33 ha de perdele, în lungul A2. Pentru această primăvară se dorește realizarea a încă 13 ha, care vor proteja 4,37 km din A2 în județul Constanța.

Totul face parte dintr-un proiect care vizează protecția a mai multe autostrăzi și drumuri naționale, în zonele cu risc de înzăpezire, pe o lungime de 198,3 km și pe o suprafață de 594,54 ha. 120,6 km aparțin autostrăzilor A1, A2 și A3, iar 77,7 km se află pe Centura București și pe drumurile naționale DN1, DN2, DN2B, DN3, DN4, DN7 și DN21, pe raza județelor Argeș, Dâmbovița, Ilfov, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Constanța, Brăila, Buzău și Vrancea.

Proiecte frumoase...

Așa cum orice mare călătorie începe cu primul pas, și campania din acest an a început cu prima porțiune. Primă porțiune aflată pe marginea Autostrăzii Soarelui, în județul Constanța. Pe o lungime de 2.120 de metri s-a plantat o perdea forestieră de 6,3 ha, alcătuită din salcâmi, peri sălbatici, sălcioare, corcoduși și tufe de păducel.

Totul s-a făcut cum scrie la carte. Lopeți nou-nouțe, cizme de cauciuc și mănuși au fost puse la dispoziția voluntarilor, în marea majoritate elevi ai Liceului Teoretic din Murfatlar. Iar în fruntea voluntarilor s-au aflat ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, Daniel-Constantin Coroamă, secretar de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor, Gheorghe Mihăilescu, directorul general al Romsilva, și Dumitru Jeacă, prefectul județului Constanța.

„Proiectul la a cărui realizare participăm astăzi există încă din 2002, când a fost adoptată legea pentru realizarea perdelelor forestiere pentru protecția căilor de comunicații. Din nefericire, realizarea nu a început decât anul trecut“, a arătat Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor. „Dorința noastră este ca plantarea acestor perdele forestiere să o facem cu oamenii, cu foștii proprietari ai terenurilor, lângă noi, și nu cu Poliția. Sigur că legea ne dă dreptul să facem aceste exproprieri, dar dorința noastră este ca oamenii să ne stea alături. Legea trebuie aplicată, însă nu numai în litera ei, ci și în spiritul ei. De aceea dorim ca exproprierile să se facă în urma unor discuții cu autoritățile publice și locale pentru că este vorba de a realiza un obiectiv de interes național“, a mai arătat ministrul.

...pornite cu stângul

Din nefericire, în teren lucrurile nu stau la fel de bine și de frumos ca în paginile proiectelor ministeriale. La acțiunea de împădurire au fost prezenți și foștii proprietari ai terenurilor pe care se va ridica perdeaua de protecție. Însă nu ca să fie în spatele ministrului, așa cum își dorește dl Ioan Deneș, ci ca să se plângă. Terenurile pe care le dețineau începeau de la gardul autostrăzii. Însă perdeaua de protecție începe de la 20 de metri de gardul autostrăzii. În spațiul dintre gard și vegetație specialiștii au prevăzut un spațiu în care să se adune zăpada. Spațiu care n-a mai fost expropriat. Așa se face că oamenii s-au pomenit cu o fâșie de teren lată de 20 de metri, cuprinsă între autostradă și viitoarea perdea de protecție, la care nici măcar nu au acces, darămite să o poată utiliza cumva! În schimb, au obligația de a plăti taxe și impozite pentru ea, chiar dacă pierd subvențiile APIA pe care le primeau până acum.

În plus, mai spun ei, despăgubirile primite pentru terenurile expropriate sunt de aproximativ 55% din valoarea de piață a terenurilor.

Oamenii au găsit și soluții: „În loc să ne despăgubească în bani, să ne dea terenuri la schimb. Primăria Murfatlar are în rezervă teren arabil, așa că ar fi cel mai în regulă să ne dea o suprafață echivalentă de teren“, consideră Ilie Ionescu, unul dintre cei afectați.

„Se spune că este vorba de un interes național. Dar nu e normal ca acest interes să se realizeze pe lacrimile și suferința unor oameni. Trebuie să existe un echilibru relativ între interesul public și mulțumirea fiecărui cetățean“, consideră o altă proprietară afectată.

„Când s-a gândit proiectul, acest aspect a fost scăpat din vedere. Acum am dispus ca la exproprierile ce urmează să se ia în calcul toată fâșia, de 50 de metri de la gardul autostrăzii“, a arătat, la rândul său, ministrul Deneș. „Vom găsi o soluție și pentru aceste situații. Ceea ce s-a întâmplat este o realitate, oamenii sunt în situația de a pierde subvențiile de la APIA. Am vorbit și cu dl Daea și, într-un timp foarte scurt, vom veni cu o soluție convenabilă. Una dintre variante ar fi să expropriem și fâșia rămasă. La urma urmei, pentru ca acele fâșii de protecție să crească trebuie să fie îngrijite de cetățeni, altfel nu au nicio șansă să ajungă la maturitate“, a conchis ministrul Apelor și Pădurilor.

Alexandru GRIGORIEV

Agricultura poate încetini ritmul schimbărilor climatice

Încălzirea globală și schimbările climatice, în general, se desfășoară în mod continuu, cu influențe nefaste pentru viața și activitatea oamenilor, dar ritmul acestora poate fi încetinit prin măsurile pe care omenirea trebuie să le ia.

În secolul trecut s-a înregistrat o creștere a temperaturii medii globale cu 0,6°C. Pentru actualul secol se prognozează o încălzire cu 0,1 până la 1,5°C până în anul 2029 și cu 4 până la 5°C până în 2099, în funcție de măsurile care vor fi luate.

În condițiile țării noastre, temperatura medie anuală a crescut de la 8,7°C în 1971 la 9,3°C în perioada 2001-2010.

Nivelul mărilor și oceanelor va crește cu 18-59 cm, reducând suprafața uscatului și, implicit, a suprafețelor agricole.

În asemenea condiții trebuie să se asigure o corectă corelare între măsurile de creștere a producției agricole destinate alimentației cu cerințele de dezvoltare a producției de biocombustibil care să înlocuiască combustibilii fosili și deci să reducă poluarea mediului și protejarea ecosistemelor.

Se întrevede o tranziție către o climă mai caldă, cu valori de temperaturi extreme și agravarea secetei, dar și cu perioade de precipitații abundente care duc la creșterea eroziunii solului, la colmatări de terenuri agricole, la astuparea șanțurilor de scurgere, la inundații și alunecări de teren. Mare atenție trebuie acordată protejării solului de aceste fenomene distructive, solul fiind suportul permanenței vieții pe pământ și cel care produce hrana pentru toate viețuitoarele de pe TERRA.

Contracararea secetei și a fenomenului de deșertificare o reprezintă măsurile de creștere a suprafețelor irigate.

În condițiile țării noastre sunt în curs de reabilitare rețelele de canale astfel încât începând cu anul 2020 să se irige 2 milioane hectare.

Apa devine elementul esențial al dezvoltării durabile a omenirii, resursele de apă dulce fiind destul de limitate (2,5% din volumul total de apă), iar agricultura este cel mai mare consumator (67%), motiv pentru care trebuie îmbunătățite tehnologiile de cultură astfel încât să se realizeze o cât mai bună gestionare a rezervelor de apă.

Sunt necesare tehnologii de cultură flexibile, cu diferite specii, soiuri și hibrizi de plante care valorifică cel mai bine apa, tehnologii care se pot modifica chiar în cursul perioadei de vegetație în funcție de evoluția factorilor meteorologici.

Principalii factori care produc schimbările climatice sunt emanațiile de gaze CO2, metan, amoniac, oxizi de azot ș.a., care blochează energia solară.

Referindu-ne numai la CO2, în 1950 acesta reprezenta 315 p.p.m. (părți per milion), iar în prezent a ajuns la 350 p.p.m. și este în continuă creștere.

Desigur, la volumul total de gaze emanate agricultura participă doar cu 14%, dar și acest procent trebuie redus.

Cum poate agricultura să încetinească ritmul acestor fenomene?

Acad. Cristian Hera, referindu-se la această situație, menționa: „Cercetarea științifică din agricultură trebuie să fie pregătită pentru valorificarea sistemelor actuale de culturi, chiar și pentru modificarea struc­turii culturilor.

Cercetarea științifică va trebui să lucreze la crearea soiurilor și a hibrizilor cu o rezistență deosebită la secetă și arșiță, la boli sau la ger. Iată de ce este absolut necesar să ne schimbăm și principiile legate de activitatea de cercetare în domeniul geneticii și ameliorării plantelor.“

În mod concret, fermierii pot interveni astfel:

  1. Să gestioneze mai bine gunoiul de grajd care este un mare producător de gaze. Platformele de gunoi să fie acoperite, iar gunoiul împrăștiat pe câmp să fie cât mai repede încorporat în sol.
  • O întârziere de 72 ore duce la pierderi de azot de 22-26%, din care jumătate se volatilizează în atmosferă, iar cealaltă jumătate este levigată spre apa freatică.
  • S-a stabilit că 1 kg din gazul metan emanat de platforma de gunoi neacoperită are un efect negativ cât 21 kg de CO2.
  • Animalele rumegătoare (bovine, ovine) emană cea mai mare cantitate de gaze.
  • Pentru producerea a 1 kg de carne se eliberează gaze echivalent cu 17 kg de CO2 și pentru 1 kg de brânză, 15 kg de CO2.
  • O vacă furnizează 6 t de gunoi plus urina care pot produce 600 m3 gaz.
  • Recent, Parlamentul României a elaborat Legea nr. 293/2018 privind controlul emisiilor de amoniac și măsurile necesare.
  1. Atenție la folosirea îngrășămintelor chimice sub formă de uree! Aceasta, la temperatura de peste 15°C, dacă nu a fost încorporată în sol, se descompune în CO2 + NH3 cu pierderi de 30-40%, provocând poluarea mediului.
  2. Sunt necesare restricții și la celelalte îngrășăminte cu azot. Se vor folosi cele cu eliberare treptată, controlată, care conțin inhibitori de nitrificare și care sunt puse treptat la dispoziție plantelor, pe parcurs de 90-120 zile, și nu în 7-10 zile, când plantele nu le pot consuma în totalitate și surplusul se pierde prin volatilizare și levigare.

De asemenea, se recomandă aplicarea îngrășămintelor pe rândul de plante prășitoare, lateral la cele cu rădăcini fasciculate și dedesubt, la cele cu rădăcini pivotante.

  1. Se va acorda o atenție deosebită folosirii îngrășămintelor foliare care stimulează absorbția radiculară, crescând gradul de asimilare a nutrienților din sol cu 20-35%. Se reduce necesarul de îngrășăminte cu 15-25%, sporind nivelul producției cu 15-40%.
  2. Suprafețele arabile se vor menține permanent verzi, pe tot parcursul perioadei cu condiții de vegetație, pentru a proteja solul, pentru a împiedica volatilizarea și levigarea nitraților și pentru asigurarea solului cu materie organică.
  3. Este necesar să se extindă cultura plantelor leguminoase care îmbogățesc solul în azot organic, reducându-se necesarul de îngrășăminte care pot produce poluarea mediului.
  4. Este necesară reducerea folosirii combustibililor fosili care sunt mari producători de gaze. Aceștia pot fi înlocuiți cu biocombustibil realizat prin extinderea culturilor regenerabile de energie. Compania New Holland a realizat un tractor care funcțio­nează cu gaz metan și care reduce emisiile de gaze dăunătoare cu 80%.
  5. Să se extindă zonele împădurite și perdelele forestiere de protecție care au capacitatea ca la 1 ha, în fiecare an, să absoarbă 30-80 t praf, să fixeze 6-10 t carbon și să degaje în atmosferă 10-12 t oxigen, atât de necesar tuturor viețuitoarelor.

Normative mondiale reglementează ca emisiile de CO2 să scadă cu 45% până în 2030 față de nivelul din 2010, iar energia electrică obținută din energii regenerabile să reprezinte 70-85% în 2050, față de 25% în prezent.

Toate acestea sunt necesare pentru menținerea mediului curat și a solului cu o capacitate productivă cât mai mare pentru hrănirea populației în creștere. Dacă în 1850 existau 1,2 miliarde locuitori și s-au dublat într-un secol, ajungând la 2,5 miliarde în 1950, în următorul secol se prevede o populație de 4 ori mai mare, respectiv 9-10 miliarde în 2050.

De aceea trebuie realizate măsurile menționate.

Prof. dr. ing. Vasile Popescu

Agricultura și schimbările climatice. Cum putem deveni parte a soluției?

Perspectivă Jean Ionescu, Director General Corteva Agriscience™, România și Moldova: Agricultura și schimbările climatice. Cum putem deveni parte a soluției?

Unul dintre cele mai presante și incomode adevăruri care trebuie asumat de noi, ca industrie, vizează impactul pe care agricultura îl are asupra schimbărilor climatice. Cu toate că s-a vorbit mult despre efectele negative cu care se confruntă fermierii și agricultorii ca urmare a creșterii temperaturii și a modului în care se schimbă vremea, adevărul este că și industria noastră este o parte din această problemă.

Astăzi, potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), agricultura este responsabilă pentru cel puțin 14% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Dacă ar fi să facem o comparație, agricultura mondială generează mai multe emisii cu efect de seră decât industria de transport și suntem foarte aproape de valorile privind emisiile generate de domeniul industrial.

Creșterea animalelor și cultivarea principalelor plante precum orezul duc la producerea unei cantități foarte mari de metan. Chiar și simplul arat al terenurilor agricole duce la eliberarea unei cantități de dioxid de carbon în sol. Combustibilii fosili și îngrășămintele folosite în domeniul agricol eliberează cantități mari de carbon, în timp ce activitățile de despădurire și alte schimbări în utilizarea terenurilor agricole afectează capacitatea planetei de a absorbi carbonul.

Așa cum fermierii și alte persoane din industrie lucrează intens pentru a identifica soluții pentru dublarea producției de alimente necesare pentru hrănirea unei populații de circa 9 miliarde de persoane, estimare care vizează anul 2050, și noi trebuie să lucrăm mai inteligent, mai eficient și să reducem amprenta de carbon.

Vestea bună este că dispunem de talentele și inovațiile necesare pentru a ne ridica la nivelul acestei provocări.

Trebuie doar să găsim voința necesară la nivel colectiv.

Sunt optimist și cred că putem. Dincolo de aspectele etice și morale, beneficiile economice care derivă din schimbarea comportamentului vor fi numeroase. Orice schimbare a modelelor de afaceri vine cu vești bune pentru inovatori și pentru cei care fac primii pași.

Eu văd patru domenii asupra cărora ne putem concentra ca industrie pentru a produce schimbări.

Primul pas ar fi să investim în practicile de administrare și utilizare a  solului și terenurilor. Noile descoperiri din domeniul tehnologiilor digitale, al sistemelor de date, al echipamentelor  de semănat și recoltat vin cu promisiunea de a îmbunătăți felul în care sunt administrate terenurile agricole și pășunile până la nivelul unor suprafețe mai mici de un acru. Aceste practici vor ajuta la refacerea solurilor ineficiente și la promovarea reîmpăduririi pe scară largă.

Și în România se folosesc drone, sateliți și soluții de agricultură digitală pentru a îmbunătăți procesele de producție și pentru a eficientiza costurile cu inputurile necesare pentru obținerea de producții record pe unitatea de suprafață.

În al doilea rând, vom avea nevoie de mai multe investiții în domeniile biotehnologiilor și tratării semințelor, care vor duce la obținerea unor randamente mai bune și a unor recolte mai rezistente la secetă, boli și dăunători. Reproducerea prin intermediul tehnologiilor CRISPRS-cas, de exemplu, are potențialul de a revoluționa productivitatea recoltelor răspunzând nevoii întregii lumi de a dispune de hrană proaspătă, integrală și bogată în nutrienți. Această tehnologie oferă oportunități și în domeniul biocombustibililor obținuți din plante dintr-o a doua cultură, fără a concura astfel pentru suprafața de  teren alocat pentru producerea de produse agricole  sau cu terenurile acoperite de păduri atât de importante pentru captarea carbonului. 

În al treilea rând, vom avea nevoie să ne murdărim cizmele cu noroi ieșind mai mult pe teren, în special în țările în curs de dezvoltare, pentru a putea construi o infrastructură de operare, transport și distribuție mai bună. O cantitate prea mare din hrana produsă pe glob putrezește în drumul spre piețe, iar aceste ineficiențe duc la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră. În același timp, putem oferi mai multe soluții agronomice pentru a ajuta fermierii și comunitățile rurale să-și îmbunătățească modelele de producție.

Recomandăm fermierilor români semănatul în miriște pentru conservarea apei în sol și reducerea tasării solului prin treceri repetate cu mașini agricole. Oferim, de asemenea, hibrizi de porumb cu toleranță îmbunătățită la efectele secetei, hibrizi de floarea soarelui și rapiță cu toleranță la erbicide, rezistență îmbunătățită la boli, asigurând în același timp  producții  ridicate cu un număr redus de tratamente.

În al patrulea rând, avem nevoie să mărim aria în care ne facem simțită prezența și să creăm platforme de colaborare open-source care să faciliteze inovarea și să aducă în față cele mai bune idei, atât din interiorul, cât și din exteriorul industriei. Mărcile puternice, așa cum este Corteva Agriscience, au puterea de a reuni cei mai buni și promițători jucători din lanțurile de colaboratori, pornind de la furnizori, comercianți și mergând până la companiile alimentare sau cele producătoare de băuturi alcoolice cu care interacționăm zi de zi.

În plus, fiecare dintre noi trebuie să se implice mai activ în relația cu organismele de reglementare și cea cu ONG-urile care vor avea un cuvânt de spus în transformarea viitorului și creionarea politicilor privind schimbările climatice. Să nu acționezi nu este o opțiune. Asta pentru că aproape fiecare sector de afaceri va fi influențat, fie că vorbim despre companiile care fac eforturi să reducă amprenta de carbon, fie că vorbim despre companiile care vând produse și servicii pentru a-i ajuta pe alții să facă acest lucru.

Vestea bună este că avem puterea mentală și imaginația necesară pentru a crea o nouă lume îndrăzneață în domeniul agricol. Trebuie doar să adăugăm la asta dorința de a face aceste lucruri prin intermediul unor investiții strategice și prin multă muncă și mâini murdare.

„A venit vremea să stăm și noi la masa bogaților!“

„Fermierii au început să înțeleagă fenomenul schimbărilor climatice. Cu un management bun de păstrate a umidității în sol, cu alegerea hibrizilor adaptați condițiilor pedoclimatice, cu un semănat timpuriu, ajung la performanțe de invidiat. Aici se întâlnește priceperea fermierului cu genetica pe care o aduc firmele furnizoare de semințe“, descrie Constantin Mihalache, în doar câteva cuvinte, situația actuală a agriculturii românești.

Știința, instrument pentru producții mai mari

SC Agromec Vlad Țepeș, al cărei acționar majoritar este, deține aproape 1.800 ha de teren arabil în județul Călărași. Pământ bun, de calitate. Tocmai de aceea consideră că trebuie lucrat astfel încât să dea producții pe măsură. „Pentru anul acesta ne-am fixat ca obiectiv obținerea unor producții de top: 4 t/ha la rapiță, 8,5-9 t la grâu, peste 4 t la floarea soarelui și cel puțin 10 t/ha la porumb. Ca să le obținem, trebuie ca totul să se lucreze științific“, spune domnia sa. Și, așa cum am putut să ne convingem, astfel se petrec lucrurile.

Pentru că niciun gospodar nu ține toate ouăle în același coș, nici fermierul nostru nu are un singur tip de cultură. Culturile de toamnă, constând în rapiță (cca 360 ha), grâu (520 ha) și orz (250 ha), au trecut cu bine iarna și arată promițător. „Anul acesta a fost o iarnă mai apropiată de iernile copilăriei mele. La fel, primăvara n-a mai fost la fel de năvalnică. De aceea, prin comparație cu anii trecuți, culturile mi se par, parcă, un pic subdezvoltate, deși ele sunt normale”, îmi mărturisea. Cât despre cultu­rile de primăvară, pe 30 martie, când ne-am întâlnit, se pregătea să înceapă semănatul. 270 ha urmau să fie acoperite cu porumb și, cam tot pe atâtea, cu floarea-soarelui. „De șapte ani nu am mai cultivat floarea-soarelui, așa că am hotărât ca anul acesta s-o includem în planul de culturi.“ Mai sunt și câteva hectare însămânțate cu ovăz, fasole,mazăre și lucernă. Singura cultură de care fermierul nu pare încântat este orzul. „E o cultură care nu prea își scoate banii. O menținem însă pentru că este cea mai bună premergătoare pentru rapiță“, spune Constantin Mihalache.

Fertilizare după cartare

Fertilizarea terenului a fost făcută după o cartare prealabilă. În toamnă, pentru culturile de orz și grâu s-au administrat câte 31 kg de azot și 80-90 kg de fosfor substanță activă/ha. Pentru că analizele de sol au arătat că nu este necesar, nu s-a mai împrăștiat și potasiu. Apoi, imediat ce vremea a permis, în primăvară s-au mai făcut fertilizări cu uree și azot. După Paști, urmează și un tratament cu sulf pentru grâu. Rezultatul scontat este obținerea unui conținut crescut de metionină, adică a unei calități superioare.

Pentru floarea-soarelui s-a făcut o fertilizare inițială cu îngrășăminte complexe NPK, câte 90 kg/ha. Pentru porumb s-au folosit câte 90 kg de substanță activă de fosfor și 140 de azot/ha. Urmează să mai fie administrate fazial câte 35-40 kg de azot.

În ceea ce privește hibrizii folosiți, s-au folosit varietăți deja testate în fermă. În fiecare an, la Agromec Vlad Țepeș se fac testări cu diverși hibrizi, de la mai mulți distribuitori. Urmarea este că atunci când se fac semănăturile se știe care sunt cele mai indicate semințe. Și pentru că vremea nu poate fi controlată, porumbul semănat era din grupe FAO începând de la 300 și până la 450.

Sistem de irigații prin investiții proprii

„Apa reprezintă resursa cea mai prețioasă pentru agricultori. Este foarte important să o folosești cât mai eficient și să nu risipești nicio picătură. De aceea e important ca pământul să fie lucrat «în urma com­binei», cum spunem noi, agricultorii. Adică toate lucrările de pregătire a terenului trebuie să se facă cât mai curând după recoltare. Apoi e important cu ce utilaje se fac lucrările și cum. Dacă totul se face ca la carte, atunci pierderile de apă din sol sunt minime. Dar, oricât de mult te-ai strădui, dacă nu plouă, nu ai apă vara. Pentru porumb ar fi necesari aproximativ 40-50 mm în aprilie și mai, 60 mm în iunie, 90 mm în iulie și 60-70 mm în august. Or, la noi avem 300 mm din ianuarie până în martie, încă 40-50 mm din aprilie până în iunie, apoi nu mai avem ploi deloc. În aceste condiții nu poți obține rezul­tate ca în alte părți“, își spune fermierul cel mai mare of.

Dar pentru că nu este omul care să stea cu mâinile încrucișate și pentru că, așa cum am văzut deja, a priceput mersul vremurilor, are și un proiect care să îmbunătățească situația. Pentru primăvara aceasta și-a propus realizarea unui sistem de irigații pentru 143 de hectare. „Am alocat 300.000 de euro pentru această investiție, dar este posibil să fie nevoie de încă 50% din această sumă. Practic, este vorba de a săpa trei puțuri la o adâncime de 55 metri, conform aprobării primite de la Apele Române. Cu apa provenind din ele vom iriga în sistemul prin picurare suprafața respectivă. Imprecizia legată de bugetul necesar provine din incer­titudinea debitului puțurilor ce vor fi forate. Dacă debitul va fi de 100 m³/oră, atunci sunt suficiente trei. Dacă nu, atunci trebuie mai multe puțuri, mai multe pompe și genera­toare. În orice caz, este o investiție importantă, de la care avem așteptări mari!“, spune Constantin Mihalache.

Utilaje ca la expoziție

Investiția în sistemul de irigații este doar cel mai nou proiect al societății. Agromec Vlad Țepeș este una dintre exploatațiile agricole care se poate mândri cu parcul său de utilaje. Toate mașinile sunt noi și foarte moderne. „Regele“ este un Case Quatrak șenilat, de 620 CP. Pe lângă el, încă trei tractoare puternice: două John Deere, de 320 și, respectiv, 295 CP și un alt Case, de 370 CP. Acesta din urmă este dotat cu un sistem de transmisie Vario CVX, care îi permite să lucreze în diferite regimuri pe teren dificil, cu viteze între 350 metri și 1,5 km/oră. Unul dintre implementele sale este un combinator care pătrunde până la 40 cm adâncime. Una dintre utilizările sale predilecte este în zonele de vegetație forestieră. Acum un an a fost avariat când a agățat un fragment dintr-o șenilă de tanc, îngropată la o adâncime de 30 cm.

Pentru lucrări mai ușoare se folosesc alte trei tractoare John Deere de 150 CP. La lucrările auxiliare mai sunt folosite și cele două tractoare de 82 CP și, respectiv, 100 CP.

Recoltarea se face cu șapte combine: două Case, de 400 CP, trei John Deere, la fel de puternice, și alte două de „doar” 260 CP.

Mândria fermei o reprezintă însă cele două mașini autopropulsate de aplicare a tratamentelor de la John Deere. Una dintre ele este prevăzută și cu un kit de fertilizare. La fel de mândru este fermierul și de mașina tractată pentru aplicarea tratamentelor chimice de la Amazone. Evident că utilajele enumerate mai sus au o gamă la fel de complexă de implemente și scule, la fel de moderne și de performante.

Dar ceea ce face acest parc impresionant să se ridice încă și mai sus este sistemul integrat de gestionare. Toate utilajele sunt urmărite și dirijate prin GPS. Ca urmare, ele pot funcționa zi și noapte, se pot coordona, iar informațiile referitoare la activitatea și performanțele lor sunt centralizate în timp real.

„Eu cred că a venit timpul ca și noi, agricultorii români, să stăm la masa celor bogați, în sensul că trebuie să obținem și noi, la fel ca agricultorii din alte țări, recolte bune, mari. Să obținem productivitate, nu producții, ca până acum!“, e convins Constantin Mihalache.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 20-21

Schimbările climatice aduc pierderi de trilioane de euro economiei mondiale

Ploile abundente și inundațiile continuă să facă ravagii în mai toată lumea. Ce puțin la sfârșitul lunii mai și începutul lui iunie un val de inundații a lovit aproape întreaga Europă, făcând zeci de morți în Franța, Germania, Belgia și România. În plus, au fost grav afectate și zone întregi din Statele Unite și Australia.

Pericolul încă nu a trecut

Problema e că vremea își schimbă tiparele cu care meteorologii au fost obișnuiți, iar predicțiile sunt foarte precise doar pe termen scurt. După toate recordurile bătute anul trecut, când s-au înregistrat cele mai ridicate temperaturi din istoria măsurătorilor meteorologice, anul acesta temperaturile globale înregistrate în lunile martie și mai au fost cele mai ridicate din ultimii 100 de ani. Cu alte cuvinte, dacă 2015 a fost declarat cel mai cald an din istoria măsurătorilor de la 1850 încoace, experții se așteaptă ca 2016 să depășească toate recordurile. „Chiar dacă creșterile de temperatură la nivel global se datorează în principal lui El Niño, aceste anomalii sunt și rezultatul încălzirii globale continue cauzată de acțiunile oamenilor“, a explicat presei climatologul german, Stefan Rahmstorf. Meteorologii se așteaptă ca fenomenul El Niño să se sfârșească la finalul anului 2016, însă efectele lui se vor face simțite și anul următor. În privința României, pentru luna iulie media temperaturilor se va situa undeva în jurul valorii de până la 30° Celsius în mai multe regiuni din România. Probleme se pare că vor fi în luna august, când temperaturile vor avea vârfuri și cu mult peste... 40 de grade.

Catastrofă iminentă?

Conform unui studiu condus de Simon Dietz, profesor la London School of Economics, schimbările climatice pot aduce pierderi de 2,5 trilioane (2.500 miliarde) dolari economiei mondiale. Dar, potrivit celor mai pesimiste estimări – utilizate de autorități pentru a testa sănătatea unor companii sau a economiei unei țări – aceste pierderi s-ar putea ridica până la 24 trilioane de dolari sau 17% din activele întregii economii mondiale, fapt ce ar echivala cu o adevărată catastrofă. „Cercetarea noastră sugerează investitorilor pe termen lung că ne-am găsi într-o situație superioară într-o lume cu emisii reduse de carbon. Fondurile de pensii ar trebui să fie primele care reacționează la acest fapt, iar multe dintre ele fac deja acest lucru“, a afirmat prof. Simon Dietz. Amintim că în luna ianuarie la World Economic Forum s-a apreciat că „o catastrofă provocată de schimbările climatice reprezintă cea mai mare amenințare la adresa economiei mondiale pentru anul 2016“. „Impactul schimbărilor climatice reprezintă un risc sistemic de proporții masive“, a declarat și Ben Caldecott, directorul programului de finanțare sustenabilă din cadrul Universității Oxford.

Acord Istoric privind Schimbările Climatice

Peste 155 de state, printre care și România, au semnat recent, la New York, Acordul Istoric privind Schim­bările Climatice. Obiectivul principal al acestuia este limitarea creșterii temperaturii globale la cel mult 2° Celsius. Acordul a fost negociat și agreat la nivel mondial, în cadrul Conferinței internaționale privind schimbările climatice de la Paris, din 12 decembrie 2015. Conform documentului, toate statele trebuie să întreprindă măsuri naționale pentru atingerea angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Totodată, țările dezvoltate trebuie să adopte urgent obiective clare pentru reducerea emisiilor poluante care să acopere întreaga economie.

Bogdan Panțuru

Revista Lumea Satului nr. 12,16-30 iunie 2016 – pag. 52

  • Publicat în Mediu

România negociază în numele UE adaptarea la schimbarile climatice

Ministrul român al Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca Palmer, a fost desemnată să reprezinte Uniunea Europenă în cadrul negocierilor privind adaptarea la schimbările climatice, care au loc în marja celei de-a XXI-a Conferinţe a Părţilor (COP 21) la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice.

Este o onoare dar și o mare responsabilitate ca, în numele României, să reprezint Uniunea Europeană la negocierile care vizează adaptarea la schimbările climatice, un subiect de importanță crescută la această conferință, în contextul în care toate țările lumii sunt afectate de impactul din ce în ce mai agresiv al schimbărilor climei”, a declarat ministrul Mediului.

Având în vedere evenimentele meteorologice extreme tot mai frecvente (inundații, secetă, temperaturi foarte ridicate, incendii etc.), adaptarea la schimbările climatice a devenit o necesitate imperioasă. În acest sens, întărirea rezilienței sistemului socio-ecologic este esențială pentru a putea gestiona corespunzător riscurile și a preveni dezasterele cauzate de schimbarea climei (ex.: managementul necorespunzător al resurselor forestiere poate contribui la accentuarea impactului inundațiilor, cu consecințe economice și sociale grave).

România depune eforturi să devină în viitor o economie rezilientă la efectele schimbărilor climatice, cu emisii reduse de dioxid de carbon, o economie verde care integrează politicile și acțiunile climatice în mod coerent, pentru a asigura o dezvoltare durabilă inteligentă.

Miza principală a conferinţei, care se desfăşoara la Paris în perioada 30 noiembrie - 11 decembrie, o reprezintă adoptarea unui nou acord internaţional în domeniul schimbărilor climatice, care să fie obligatoriu din punct de vedere juridic şi aplicabil tuturor statelor începând cu 1 ianuarie 2021.

Noul acord internaţional în domeniul schimbărilor climatice ar urma să încorporeze un set de reguli ambiţioase şi obligatorii privind reduceri cuantificabile a emisiilor de gaze cu efect de seră şi să fie în linie cu ultimele descoperiri ştiinţifice şi tehnologice.

Abonează-te la acest feed RSS