Începem să conștientizăm tot mai mult nevoia de a proteja mediul înconjurător, de a desfășura anumite acțiuni care să limiteze răspândirea deșeurilor și să mențină natura sănătoasă. Studiile arată că ceea ce facem în prezent nu-i de ajuns, este nevoie de mai mult. Așadar, haideți să cunoaștem mai bine mediul înconjurător și să aflăm ce altceva mai putem pentru protecția lui!

De exemplu, știați că…

• În ultimii 40 de ani s-au generat mai multe gunoaie decât s-au generat de la originea omului până în 1970?
• Unele produse nereciclabile din celuloză, cum ar fi șervețelele și cartoanele pentru ouă, pot fi adăugate în compost? Fibrele acestora vor aera compostul şi vor ajuta organismele care favorizează descompunerea.
• Industria de haine și materiale textile se situează în topul celor mai mari poluatori din lume? Textilele nu se degradează ușor în gropile de gunoi din cauza lipsei luminii soarelui și a oxigenului, iar incinerarea lor poluează aerul.
• Prin reutilizarea fibrelor și textilelor nu mai sunt consumate materii prime noi, cum ar fi bumbacul, lâna sau fibrele sintetice? În acest fel, se evită consumul de energie și poluarea provocată pe durata proceselor de fabricare.
• Aproximativ 60% din deșeurile textile sunt repurtabile? 70% din populația lumii folosește haine la mâna a doua.
• Impactul anual asupra mediului înconjurător al articolelor de îmbrăcăminte dintr-o gospodărie este echivalentul apei necesare pentru a umple 1.000 de căzi de baie și a emisiilor de carbon rezultate din condusul unei mașini moderne pentru 10.000 de km.
• Reciclarea unei singure cutii de aluminiu este echivalentă cu salvarea unei cantități de energie electrică care este îndeajuns pentru a alimenta un televizor timp de 3 ore?
• Dacă arunci la gunoi o doză de aluminiu, s-ar putea să rămână în forma aceasta chiar și 500 de ani?
• Dintr-un kilogram de sticle reciclate se obține tot un kilogram de sticle noi? Sticla nu-și pierde calitățile atunci când este reciclată, iar recipientele din sticlă permit reciclarea pe termen nelimitat.
• Din 5 sticle de 2 litri de plastic de tip PET se pot produce fibre de umplere suficiente pentru o jachetă de schi?
• Reciclarea unei sticle de plastic economisește energia necesară pentru a menține un bec aprins timp de 6 ore?
• Din 1.000 de baterii portabile se pot obține 190 kg de fier, utilizat în industrie?
• Cantitatea de lemn și hârtie care este aruncată anual este suficientă pentru a încălzi 50 de milioane de case timp de 20 de ani?

Larissa DINU

Reciclarea este esențială pentru calitatea mediului în care trăim, însă, față de alte popoare, suntem departe de tot ceea ce înseamnă colectarea selectivă a deșeurilor, din varii motive. La nivel administrativ sunt multe de rezolvat, îndrăznesc să spun că mai este mult până departe, însă ține de simțul civic al fiecăruia dintre noi să fie mai responsabil. Din aceste considerente, marile lanțuri de magazine desfășoară tot felul de campanii de conștientizare prin care oferă beneficii celor care aleg să recicleze, de pildă, recipientele din plastic. De ce să nu fim mai atenți atunci când mergem la cumpărături și să nu reciclăm?

Reciclezi și primești reduceri

Poluarea cu plastic este una dintre cele mai mari probleme ale prezentului. Studiile arată că un roman aruncă cca 400 de kilograme de gunoi pe an, inclusiv recipiente din PET și aluminiu care astfel sunt risipite. Cum zilnic cei mai mulți dintre noi folosim ambalaje de plastic, din acest motiv deșeurile cresc semnificativ de la o zi la alta, iar impactul lor asupra mediului, păsărilor, faunei sălbatice și chiar asupra noastră, a oamenilor, este mai mult decât dăunător. Acestea pot fi găsite în stomacurile a peste 90% din păsările marine din lume și a peste jumătate din broaștele țestoase. Estimările arată că, până în 2050, masa de plastic din oceanele lumii va depăși masa tuturor peștilor care trăiesc acolo. Și acestea sunt doar câteva dintre problemele evidente. Deci, încercăm să reciclăm mai mult, să fim mai responsabili? De exemplu, atunci când mergem la cumpărături putem să luăm cu noi și sticlele de plastic ori dozele de aluminiu pentru a le recicla la automatele puse la dispoziție de retaileri.

Aș vrea să ofer exemplul magazinelor Kaufland pentru că există cel puțin unul în majoritatea orașelor din țară, deci accesul este mult mai facil, dar asta nu înseamnă că alte magazine nu desfășoară astfel de campanii, trebuie doar să fim atenți unde putem recicla eficient. În parcările multor supermarketuri există automate de colectare care oferă și tichete cu reduceri la diverse produse. Adică reciclezi un număr de recipiente și primești o reducere pe care o poți folosi în magazin. Faci bine planetei, dar și propriului portofel. La fiecare 5 ambalaje reciclate se oferă un cupon de reducere ce se aplică în magazine la articolele semnalizate cu bănuțul „Reciclezi și salvezi“.

Același retailer desfășoară o campanie și mai atractivă, de această dată este vorba despre colectarea recipientelor goale de produse de igienă sau de curățenie, ce vor fi reciclate pentru a proteja mediul înconjurător. La intrarea în unele magazine există un spațiu amenajat sub formă de broască țestoasă, unde clienții pot depune recipiente de: produse de îngrijire personală – șampon, balsam, gel de duș, cremă de corp, de față sau de mâini, apă de gură sau de săpun lichid; produse de curățenie – detergenți de haine sau de vase, soluții de curățare a bucătăriei, băii, pardoselii sau geamurilor. Ce trebuie să faci? Să identifici magazinele din orașul tău unde se desfășoară campania, te prezinți la biroul de informații unde prezinți 3 astfel de recipiente și primești o reducere de 50% pentru un alt produs de acest gen; lunar, această reducere se aplică unui alt produs.

Sistemul garanție-returnare

Curând, colectarea și reciclarea ambalajelor va însemna mai mult decât o inițiativă, ci o necesitate pentru a economisi bani la fiecare sesiune de cumpărături. De ce? Pentru că, în luna octombrie a anului trecut, Guvernul a aprobat și o nouă taxă prin sistemul de garanţie – returnare pentru ambalaje de băutură. Acest sistem presupune o garanţie de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură achiziţionată. Ulterior, suma va putea fi recuperată imediat ce ambalajele folosite vor fi returnate în orice magazin din România. Cu alte cuvinte, vom plăti în plus pentru fiecare ambalaj de plastic, sticlă sau aluminiu câte 50 de bani. Inițiativa Ministerului Mediului vine din dorința de a crește gradul de colectare și reciclare a deșeurilor din țara noastră, cunoscut fiind faptul că România este codașă la capitolul reciclare.

De asemenea, sistemul va fi obligatoriu pentru toate magazinele, de la cele de mici dimensiuni, la supermarketuri. Prevederile hotărârii se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv, utilizate pentru a introduce pe piaţa naţională bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase. Așadar, fie reciclăm, fie plătim în plus.

Conform sistemului garanţie-returnare, ambalajele returnate în magazine vor fi duse în centre regionale pentru ca, mai apoi, să ajungă la reciclatori. Întreaga infrastructură de preluare a deşeurilor din magazine va fi organizată printr-un operator unic de sistem.

Implementarea acestui sistem a fost inițial prognozată pentru finalul lunii martie, însă în acest moment termenul a fost modificat pentru luna octombrie.

De ce să colectezi și să reciclezi

• Poți reduce cantitatea de deșeuri ce se depozitează în gropile de gunoi sau în natură;
• Poți reduce numărul de agenți poluanți din aer, apă, sol și previne distrugerea habitatelor naturale;
• Prin reciclare se conservă resursele naturale ale Pământului;
• Prin reciclare se reduc emisiile de gaze cu efect de seră din atmosferă;
• Se folosește cu 95% mai puțină energie pentru reciclarea aluminiului față de cea necesară producerii din materii prime noi;
• Se folosește cu 70% mai puțină energie pentru reciclarea plasticului față de cea necesară producerii din materii prime noi.

Larissa DINU

În numărul trecut al revistei am făcut o succintă prezentare a cifrelor care definesc industria textilelor și a îmbrăcămintei. Spuneam atunci că civilizația modernă va plăti un bir important pentru cochetăria de care dă dovadă prin faptul că industria hainelor este una dintre cele mai poluante. În rândurile următoare revenim cu date și statistici legate de impactul pe care acest sector de activitate îl are asupra mediului înconjurător.

Producerea fibrelor naturale determină epuizarea mai rapidă a resurselor naturale

Producția de materii prime, spre exemplu culturile pentru fibre naturale, este responsabilă pentru o mare parte din impactul pe care industria textilă și a confecțiilor îl are asupra mediului. Bumbacul care, potrivit unui raport din 2015 al Planului european de acțiune pentru îmbrăcăminte (ECAP), reprezintă mai mult de 43% din toate fibrele utilizate pentru îmbrăcămintea de pe piața UE, este considerat deosebit de problematic pentru că necesită cantități imense de pământ, apă, îngrășăminte și pesticide. Impactul bumbacului biologic asupra mediului este redus drastic pentru că, prin comparație cu bumbacul convențional, folosește mai puțină apă și poluează mai puțin. Ponderea bumbacului durabil a crescut de la 6% în 2012 la 19%  în 2017. Potrivit raportului Pulse of the Fashion Industry din 2017, fibrele naturale au cel mai mare impact asupra mediului. Producerea mătăsii este un proces care determină epuizarea resurselor naturale și încălzirea globală, bumbacul contribuie excesiv la lipsa apei, iar obținerea lânii contribuie la amplificarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, industria testează și fibre naturale utilizate mai puțin frecvent, cum ar fi cânepa, inul și urzica, care necesită mai puțină apă, îngrășăminte și pesticide.

Jumătate de milion de tone de microfiber de plastic ajung în ocean după spălarea hainelor

Poliesterul, care este fabricat din combustibili fosili și care nu este biodegradabil, a reprezentat 16% din fibrele utilizate în haine conform ECAP. Principalele sale avantaje sunt că, spre deosebire de bumbac, nu necesită atât de multă apă, trebuie spălat la temperaturi mai scăzute, se usucă rapid, nu are nevoie de călcare și poate fi reciclat în fibre virgine (noi). Cota de piață a poliesterului a crescut de la 8% în 2007 la 14% în 2017. Și totuși, în pofida avantajelor prezentate mai sus, există studii  potrivit cărora o singură încărcătură de rufe de haine din poliester (de asemenea, nailon și acril) are peste 700.000 de fibre microplastice care eliberează toxine în mediu și care pot ajunge în alimentele destinate consumului uman. Estimările arată că în fiecare an aproximativ jumătate de milion de tone de microfibre de plastic ajung în ocean după spălarea hainelor. În prezent, industria experimentează cu poliester bio-bazat realizat cel puțin parțial din resurse regenerabile, cum ar fi amidon și lipide din porumb, trestie de zahăr, sfeclă sau uleiuri vegetale. În momentul de față provocarea este de a găsi materii prime care nu concurează cu producția de alimente și care nu necesită cantități mari de apă și pesticide.

Potrivit Boston Consulting Group (SUA), la nivel mondial, în 2015, industria textilă și de îmbrăcăminte a fost responsabilă pentru consumul a 79 miliarde de metri cubi de apă, a generat 1.715 milioane de tone de emisii de CO2 și 92 milioane de tone de deșeuri. Din nefericire, estimările anunță  că până în 2030 aceste cifre vor crește cu cel puțin 50%. Estimările arată că, dacă numărul de purtare a unei haine ar fi în medie dublat, emisiile de gaze cu efect de seră ar fi cu 44% mai mici.

Peste 1.900 de substanțe chimice sunt utilizate în producția de îmbrăcăminte

Filarea materiilor prime în fire, țeserea lor în țesături și aplicarea tehnicilor de finisare, cum ar fi vopsirea sau conferirea de rezistență și strălucire țesăturilor sunt procese cu consum mare de energie în care sunt utilizate cantități mari de apă și substanțe chimice. Peste 1.900 de substanțe chimice sunt utilizate în producția de îmbrăcăminte, dintre care 165 sunt clasificate de către UE drept periculoase pentru sănătate sau mediu. Conform raportului Pulse of the Fashion Industry din 2017, vopsirea poate necesita până la 150 de litri de apă pe kilogram de țesătură și, în țările în curs de dezvoltare, unde are loc cea mai mare parte a producției și unde legislația de mediu nu este la fel de strictă ca în UE, apa uzată este adesea evacuată nefiltrată în căile navigabile. Producția de articole de îmbrăcăminte în sine folosește o cantitate semnificativă de energie pentru echipamente de cusut, lipire, sudură și cusătură. Decupajele care rămân după ce modelele pentru haine au fost realizate sunt, de asemenea, responsabile pentru aproximativ 20% din deșeurile de țesături din industrie.

Materiale inovatoare sustenabile

Celulozele sunt fabricate din plante, sunt regenerabile, biodegradabile. Celulozele derivate din celuloza obținută din pasta de lemn dizolvată a copacilor produc, spre exemplu, în jur de 9% din fibrele utilizate în producția de haine la nivelul Uniunii Europene. Principala provocare este aprovizionarea durabilă cu acest tip de materie primă. Prin urmare, industria lucrează cu materiale inovatoare care sunt mai sustenabile, precum lyocell (cunoscut și sub denumirea de Tencel, fabricat din celuloză din eucalipt, arbore cu creștere rapidă care nu necesită irigare sau pesticide), bemberg (cunoscut și sub numele de cupro, fabricat din căptușeală de bumbac care este un subprodus obținut după extragerea uleiului din semințe) și Piñatex (obținut din frunze de ananas). Materia primă cel mai frecvent utilizată în industria textilelor este vâscoza.

(D.Z)

Societatea actuală este o imensă mașinărie de consum. În anumite sectoare producem mai mult decât este necesar, folosim mai puțin decât am crezut inițial că avem nevoie și generăm tone întregi de deșeuri care otrăvesc planeta. Industria textilă și de îmbrăcăminte s-a dezvoltat incredibil de mult pe baza unui apetit nesaturat pentru haine. Din nefericire, proverbul „obrazul fin cu cheltuială se ține“ se aplică cu prisosință în cazul acesta pentru că plata pentru „cochetăria“ de care civilizația modernă vrea să dea dovadă este incomensurabilă. Industria despre care vorbim este una dintre cele mai poluatoare și are un impact negativ asupra mediului între 2% și 10%. Potrivit unui raport realizat în 2019 de către Parlamentul European, textilele sunt pe locul 4 în topul produselor cu cea mai mare presiune în privința utilizării materiilor prime principale și a apei și pe locul cinci în privința emisiilor de gaze cu efect de seră.

Mai multe haine, prețuri mai mici, calitate inferioară

La nivelul Uniunii Europene, cantitatea de haine cumpărate pe persoană a crescut cu 40% în doar câteva decenii. Acest lucru a fost determinat de scăderea prețurilor și de rapiditatea de livrare către consumatori. Aproximativ 5% din cheltuielile familiilor din UE au ca scop achiziționarea de îmbrăcăminte și încălțăminte. Cca 80% din banii folosiți în această direcție sunt cheltuiți pe haine și 20% pe încălțăminte. S-a estimat că în 2015 cetățenii UE au cumpărat 6,4 milioane de tone de îmbrăcăminte nouă (cca 12.66 kg de persoană). Potrivit aceluiași raport se estimează că între 1996 și 2012 cantitatea de haine cumpărate de persoană în UE a crescut cu 40%. În același timp, mai mult de 30% din hainele din dulapurile europene nu au fost folosite mai mult de un an. Odată aruncate, peste jumătate din articolele de îmbrăcăminte nu sunt reciclate, ci ajung în deșeurile menajere mixte și ulterior sunt trimise la incineratoare sau depozite de deșeuri. Conform aceluiași raport, între 1996 și 2012 prețul îmbrăcămintei a crescut cu 3%, dar prețurile de consum în general au crescut cu aproximativ 60%. Aceasta înseamnă că prețul îmbrăcămintei a scăzut de fapt cu 36%. În același timp, ponderea îmbrăcămintei în consumul casnic a rămas în mare parte aceeași: a fost de 5% în 1995 și de 4% în 2017. Un alt aspect care condiționează această stare de fapt este dezvoltarea rapidă a industriei modei. Lanțurile multinaționale de retail se bazează pe producția de masă folosind de obicei materiale de calitate inferioară, prețuri mici și volume mari de vânzări.

UE, al doilea cel mai mare exportator după China

Potrivit Euratex, în 2017 industria textilelor și a confecțiilor din UE a avut o cifră de afaceri de 181 miliarde de euro, pe piață activau 176.400 companii (în principal IMM-uri), iar numărul de angajați ai sectorului era de peste 1,7 milioane oameni. Declinul producției europene de textile a fost determinat de cotele textile impuse de Organizația Mondială a Comerțului, începând cu anul 1990 și încheiate în 2005. Între 1998 și 2009, sectorul a pierdut aproximativ jumătate din lucrătorii săi și cifra de afaceri a scăzut cu 28%. După liberalizarea comerțului cu textile, ponderea importurilor de îmbrăcăminte la nivel european a crescut de la 33% în 2004 la 87% în 2012. Astăzi, industria de textile și îmbrăcăminte are cele mai multe produse pe piața internă a UE fabricate în afara Uniunii, adesea în țări cu standarde de muncă și de mediu mai scăzute. Potrivit Comisiei Europene, în 2015 principalii exportatori către UE au fost China, Bangladesh, Turcia, India, Cambodgia și Vietnam. Cu toate acestea, conform Euratex, industria textilă și de îmbrăcăminte din UE a exportat produse în valoare de 48 miliarde euro în 2017. Astfel Uniunea Europeană a devenit al doilea cel mai mare exportator din lume (o mare parte este exportată în special către țările din Asia de Est sau Africa), după China. În 2015 UE a importat textile produse în valoare de 112 miliarde euro din țări terțe.

Producția de materii prime, transformarea acestora în fibre, realizarea țesăturilor și vopsirea lor necesită cantități enorme de apă și substanțe chimice, inclusiv pesticide pentru cultivarea materiilor prime, cum ar fi bumbacul. Vorbim practic despre o amprentă ecologică mare datorită apei, energiei și substanțelor chimice utilizate la spălare, uscare și călcare, precum și la microplasticele aruncate în mediu.

Doar 1% din hainele vechi sunt reciclate

Raportul Parlamentului European arată că doar 15%-20% din textilele nefolosite au fost colectate pentru reutilizare sau reciclare în 2005. Se estimează că 11% din îmbrăcămintea uzată și textilele de uz casnic au fost colectate în Italia în 2015 și mai mult de 70% în Germania în anul 2011. Nu este totuși clar ce proporție din hainele colectate este reutilizabilă, dar există date potrivit cărora doar 1% sunt reciclate în haine noi. Pentru a echilibra cumva balanța au fost propuse diferite modalități de abordare a acestor probleme, inclusiv dezvoltarea de noi modele de afaceri cum ar fi închirierea de îmbrăcăminte sau proiectarea produselor într-un mod care să faciliteze reutilizarea și reciclarea (mod circular). O altă soluție presupune cumpărarea a mai puține haine și de calitate mai bună (mod lent) ) și, în general, orientarea consumatorilor către alegerea unor opțiuni mai durabile. Odată colectate, hainele pot fi fie refolosite ca haine de mâna a doua, fie reciclate, dar în prezent ambele alternative sunt mai degrabă la nivel de teorie decât de practică.

(D.Z.)

Tehnologiile moderne, contemporane, au evoluat extraordinar de mult. Până într-acolo încât aproape că uneori nu se mai face distincția între bine și rău. Confortul pe care omenirea a încercat să și-l asigure a creat un abis care cu greu mai poate fi controlat. Există câteva invenții care ar putea salva planeta. Dar cât de populare sunt ele și care va fi impactul real?

Luminatoare din sticle de plastic

În Filipine, o țară unde 40% din populație trăiește cu mai puțin de doi dolari pe zi, aproximativ 25.000 de case erau lipsite de electricitate. Costul ridicat al electricității i-a determinat pe oameni să își lumineze casele cu lumânări. Însă, din cauza spațiului redus, împărțit între mai mulți membrii ai familiei, de foarte multe ori lumânările au fost cauza unor incendii devastatoare. S-a găsit însă o soluție pentru problema acestor nevoiași prin reciclarea sticlelor de plastic. În 2002 inventatorul brazilian Alfredo Moser a inventat un luminator cu refracție. Cum a făcut asta? A umplut sticlele de plastic cu o soluție de apă albită și le-a instalat în găuri făcute în acoperișurile din fier. Astfel lumina solară se refracta în interiorul încăperii cu echivalentul a 55 de wați, în timpul zilei, cel puțin.

Apa încapsulată, nu îmbuteliată

În ciuda eforturilor de a reduce folosirea plasticului, consumatorii a fost reticenți în ceea ce privește renunțarea la sticlele de apă de unică folosință. Statisticile arată că doar în Statele Unite ale Americii aproximativ 38 de miliarde de sticle de plastic pe an ajung în habitatele naturale sau în oceane. Fondatorii unui start-up din Londra au venit cu o soluție cel puțin interesantă pentru a reduce cantitatea sticlelor de plastic de unică folosință. Au conceput o capsulă biodegradabilă, realizată dintr-o membrană asemănătoare unui jeleu obținută din alge maro și clorură de calciu. În cazul în care nu este folosită, capsula se descompune după patru sau șase săptămâni. Inventatorii spun că această alternativă durabilă de ambalare poate fi folosită pentru orice fel de lichid, inclusiv băuturi răcoritoare, lichioruri și chiar cosmetice. În plus, ambalajul este mai ieftin decât cel plastic, realizarea capsulei costă mai puțin de 2 cenți.

Coș de gunoi plutitor

Baltimore, unul dintre principalele orașe cu porturi ale Statelor Unite ale Americii, și-a propus ca până în 2020 apele sale să fie atât de curate încât pescuitul și înotul să poată fi permise. Pentru a realiza acest obiectiv, inginerii companiei Clearwater Mills au inventat un utilaj care să curețe râurile. Este vorba despre un coș de gunoi plutitor care se bazează pe o roată înaltă de 14 metri, puternică, alimentată cu energie solară și care funcționează prin aspirarea gunoiului care ajunge în port. Practic, gunoaiele din bazinul cascadei Jones Falls se îndreaptă direct către roata uriașă și centura transportoare încorporată. De acolo, acestea cad într-un depozit aflat de cealaltă parte a coșului plutitor. Când depozitul se umple este înlocuit cu unul gol. Într-o singură lună acest utilaj a reușit să adune din râu peste 130.000 de kilograme de gunoi.

Linguri comestibile în locul celor de plastic

În 2010, un consultant în domeniul cercetării și agriculturii din Hyderabad, India, a combinat mai multe ingrediente – făină de mei, orez și făină de grâu – pentru a crea linguri comestibile ca alternativă la cele de plastic. Lingura comestibilă, care poate fi folosită aproximativ 20 de minute în lichid fierbinte, are o durată de valabilitate, dacă este păstrată în condiții proprii, de până la trei ani. În cazul în care aceasta este aruncată, se descompune în patru sau cinci zile. Pe lângă faptul că sunt biodegradabile, lingurile sunt și gustoase pentru că vin într-o varietate de arome: zahăr, ghimbir, scorțișoară, usturoi, chimen, țelină, piper negru, ghimbir și sfeclă de morcov.

Ambalaje biodegradabile pentru mâncare

Compania Evoware din Indonezia a găsit o soluție pentru a diminua cantitatea ambalajelor de plastic folosite pentru mâncare. Inginerii companiei au realizat un nou tip de ambalaj obținut din alge marine, complet biodegradabil, care are și proprietatea de a se dizolva în apă fierbinte. Astfel, pliculețe cu zahăr, spre exemplu, folosite pentru îndulcirea cafelei, pot fi înlocuite cu aceste ambalaje comestibile. Portofoliul de produse s-a extins ulterior prin comercializarea paharelor, bolurilor, foliilor de împachetat, dar și a săculețelor pentru o gamă variată de produse, cum ar fi ceai, cafea, săpunuri, scobitori biodegradabile. Toate aceste ambalaje au fost realizate din alge, iar după degradare se transformă într-un fertilizator natural pentru plante.

Să reciclăm hârtia, să salvăm copacii

Epson PaperLab este un echipament capabil să producă hârtie nouă din deșeuri de hârtie mărunțite, cu utilizarea minimă a apei, care poate fi folosit în special de marile corporații mari. Acest echipament poate recicla 14 foi într-un minut. Avantajele acestui sistem, spun reprezentanții companiei, sunt multiple prin faptul că astfel se reduc emisiile de CO2, iar consumul de apă folosit în procesul tradițional de reciclare scade.

Laura ZMARANDA

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) au încheiat un Protocol de colaborare prin care cele două organizații profesionale vor forma un parteneriat activ pentru promovarea și susținerea obiectivelor comune în interesul fermierilor din România. Cele două organizații vor acționa împreună pentru promovarea asocierii fermierilor și realizarea activităților specifice agriculturii, cooperativelor agricole și industriei produselor de protecția plantelor derulate de fiecare dintre cei doi parteneri.

Începând din anul 2019 se vor deschide noi Centre de Colectare SCAPA în parteneriat cu cooperativele agricole membre ale UNCSV.

Programul Național SCAPA al AIPROM răspunde în cel mai eficient mod cerinţelor fermierilor/cooperativelor agricole care îşi propun să aplice bunele practici agricole şi să respecte reglementările de protecţie a mediului, in conformitate cu Hotărârea  Nr. 135/2019 din 12 martie 2019 pentru aprobarea Planului Naţional de Acţiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecţie a plantelor.

UNCSV încurajează cooperativele membre să desfășoare cât mai multe activități și servicii pentru membrii săi prin care să îi degreveze de anumite sarcini, eficientizeze activitatea și optimizeze costurile de producție.

Prin urmare, orice fermier membru al cooperativelor care au deschis un centru de colectare SCAPA, va putea preda gratuit cantitatea de ambalaje de Plastic / Metal / Hârtie pe care o deţine, cu respectarea Condiţiilor de Preluare.

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) a fost înființată în anul 2017 cu scopul de a reprezenta și apăra interesele cooperativelor agricole din sectorul vegetal în relațiile cu administrația publică, autoritățile statului, alte persoane fizice sau juridice, publice ori private, organisme naționale și internaționale și cu asociații internaționale echivalente,  pentru susținerea și promovarea principiilor cooperatiste, precum și de a asigura, prin cooperare, serviciile necesare menite să contribuie la dezvoltarea și modernizarea mijloacelor și metodelor de creștere a eficienței economice a membrilor și de specializare și concentrare a activității cooperativelor agricole ce activează în România.

U.N.C.S.V. a început cu 8 cooperative agricole, membri fondatori, cărora li s-au alăturat altele 14 în iunie și decembrie 2018, aflându-se în continuă creștere și consolidare.

Cooperativele agricole reunite în U.N.C.S.V. însumează peste 380 de persoane juridice și 60 persoane fizice. Membri afiliați în cooperativele agricole din uniune exploatează suprafețe între 7 ha și 3500 ha, iar cumulat ajung la 180.000 ha.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din Romania, AIPROM, a fost înființată în 2002 și reprezintă companiile care dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor. AIPROM reprezintă peste 85% din piața de produse de protecția plantelor din România. Dintre inițiativele susținute precizăm SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide care reprezinta un mecanism de colectare, transport şi valorificare a deşeurilor de ambalaje din plastic, metal şi hârtie provenite de la produsele de protecţia plantelor (PPP) importate sau produse în România. Începând cu anul 2008, campania de colectare a ambalajelor din Plastic / Metal / Hârtie provenite de la PPP se desfăşoară la nivel naţional sub sloganul "SCAPA de ambalaje!".

Sursa: uncsv.ro

„Pădurile sunt mai mult decât o colecție de copaci, sunt ecosisteme integrate și cămin pentru cele mai diverse specii de plante și animale de pe Pământ. Copacii sunt, de asemenea, actori majori în ciclurile de carbon și de apă care fac viața posibilă. Atunci când pădurile sunt pierdute sau degradate, distrugerea lor declanșează o serie de schimbări care afectează viața atât la nivel local, cât și în întreaga lume.“ – World Wide Fund for Nature

Trăim într-o lume în care consumerismul este o modă. Se mizează din plin pe politici de marketing orchestrate astfel încât să se inoculeze ideea că avem nevoie de mai mult. Rezultatul final este că oferta nu mai este dictată de cerere, ci dimpotrivă, consumatorul final achiziționează tot ce i se pune la dispoziție, uneori fără raționament. De aici încep risipa și mai apoi poluarea planetei. Există în momentul de față statistici care spun că putem recicla 75% din deșeuri. Dar încă nu facem acest lucru. De fapt, reciclăm doar 30%.

Există vreo justificare pentru această situație? Lipsa de informare cu privire la pericolul real pe care îl reprezintă poluarea, „sufocarea“ pieței cu tot felul de produse care creează imaginea unei abundențe – și, dacă avem abundență, atunci de ce să refolosim – interesele financiare care primează asupra oricăror alte reguli, ignoranța și superficialitatea.

Trăim într-o lume care a uitat că în secolul trecut până și oasele erau folosite pentru a obține nasturi sau gelatină. Cu ce ne ajută această lipsă a memoriei?

De ce să iubim copacii? V-ați pus vreodată această întrebare? Cel mai la îndemână răspuns este și cel mai important. Pentru că ne țin în viață. Prin studiile în centrul cărora s-au aflat arborii, oamenii de știință au descoperit că un copac poate filtra din aer 30 kg de poluanți în fiecare an. Din nefericire, se pare că această descoperire nu este un garant absolut al vieții copacilor.

Potrivit Institutului Worldwatch, 1/3 dintre copa­cii tăiaţi ajung hârtie (cca 41% din totalul gunoiului menajer este reprezentat de hârtie), iar o tonă este obținută din aproximativ 3 tone de lemn.

Datele statistice arată că cel mai mare consum de hârtie este înregistrat în Statele Unite ale Americii, unde, în medie, se consumă anual 300 kg (care se obțin din 50.0000 de copaci pe săptămână) pe cap de locuitor. În mod paradoxal, americanii nu se gândesc să recicleze hârtia, pentru că se pare că doar 10% din publicațiile americane ajung în fabricile de reciclare. Restul de 90% ajunge la pubelă. Pe locul doi în topul țărilor cu cel mai mare consum de hârtie este Japonia, unde un locuitor folosește aproximativ 250 kg de hârtie anual. Cifrele sunt cu mult peste datele Institutului Worldwatch, care susține că 40 kg de hârtie anual pe cap de locuitor sunt suficiente. În plus, industria prelucrării hârtiei înregistrează cel mai mare consum de apă.

Dacă vom recicla o tonă de hârtie vom putea salva 17 copaci maturi, aproximativ 21.000 de litri de apă, un spațiu de 3 metri cubi la groapa de gunoi, 2 barili de petrol și 4.000 de kw/h energie electrică (o fabrică va consuma cu 40% mai puțină energie pentru a recicla hârtia decât pentru a o produce). În plus, în procesul de reciclare se folosesc mai puține chimicale.

Potrivit World Wide Fund for Nature, 31% din planeta noastră este acoperită de păduri care reprezintă căminul pentru cele mai multe dintre speciile de animale aflate pe cale de dispariție. Dar nu numai animalele au nevoie de păduri, pentru că statisticile arată că 1,6 miliarde de oameni se bazează pe existența lor. În momentul de față, la nivel mondial îngrijorarea cea mai mare o constituie dispariția pădurilor tropicale care adăpostesc mare parte din biodiversitatea mondială. Datele statistice arată că în ultima jumătate de deceniu în Amazon pădurile tropicale au fost defrișate în proporție de 17%. Motivul acestor defrișări masive a fost descoperirea petrolului și aurului. Pe site-ul instituției se arată „că pădurile tropicale dețin mai mult de 210 gigatoni de carbon, iar defrișările reprezintă aproximativ 15% din emisiile de gaze cu efect de seră. Acestea contribuie la creșterea temperaturilor, la schimbările de vreme, precum și la creșterea frec­venței fenomenelor meteorologice extreme. De exemplu, în Sumatra pădurile tropicale din turbăriile profunde sunt curățate, drenate și transformate în plantații de celuloză, contribuind la emisiile ridicate de gaze cu efect de seră din Indonezia. Schimbările climatice pot afecta creaturile din pădure prin modificarea habitatelor lor și scăderea disponibilității alimentelor și a apei. Unii se vor putea adapta trecând la înălțimi sau latitudini mai mari, dar pot apărea pierderi de specii.“ Și dacă nu ne interesează ce se va întâmpla cu animalele, poate ne interesează totuși ce se va întâmpla cu omenirea. Vom putea supraviețui oare fără păduri?

Laura ZMARANDA

Nevoia de a proteja mediul înconjurător este imperioasă. Omenirea a ajuns să producă atât de multe deșeuri încât Planeta Albastră ar putea fi sufocată. Gândiți-vă că doar la nivelul Uniunii Europene valoarea medie a deșeurilor generate, spun statisticile din 2012, a fost echivalentă cu aproape cinci tone pe cap de locuitor. Este nevoie de soluții pentru a recicla aceste deșeuri. În perioada 2014-2017 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA a derulat proiectul intitulat „Instalație pentru reciclarea deșeurilor prin impulsuri electrice de înaltă tensiune“ cu o valoare de 1.250.000 lei. Practic, este vorba despre realizarea unei instalații (pentru care a fost depusă cerere de brevet de invenție) care, prin impulsuri de înaltă tensiune de 200-300 Kv (voltaj la care se ajunge în cca 300 nanosecunde), să separe selectiv componente din diverse conglomerate, iar astfel zgura rezultată în urma arderii gunoiului menajer și deșeurile electrice să fie reciclate. Dr. ing. Mihaiu Badic ne-a vorbit despre acest proiect.

În lume o singură firmă produce o astfel de instalație

Realizarea unei astfel de instalații în România este o reușită extraordinară, dacă ne gândim la faptul că, în momentul de față, la nivel mondial există o singură firmă care produce o instalație cu o tehnologie similară. Plus că astfel se pot lua măsuri concrete cu impact direct în domeniul protecției mediului.

„Ceea ce a stat la baza demarării proiectului a fost faptul că pe plan mondial se caută în permanență soluții, metode, tehnologii cu implicații benefice în ecologie și protecția mediului. Instalația se bazează pe un fenomen descoperit în urmă cu circa două decenii de oamenii de știință ruși de la Academia din Tomsk. Este vorba despre fragmentarea selectivă a conglomeratelor cu ajutorul impulsurilor electrice repetitive de înaltă tensiune. Ideea a fost preluată de oamenii de știință germani și apoi a fost trecută în zona comercială prin intermediul firmei Selfrag din Elveția. Instalația la care ne referim este complementară cu alte procedee, dar ceea ce se realizează inovativ prin această metodă nu se poate realiza prin alte mijloace“, spune dr. ing. Badic.

Componente și principiu de funcționare

Componentele instalației experimentale din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA sunt surse de înaltă tensiune – generatorul de impulsuri repetitive și vasul tehnologic în care se realizează procesul de reciclare. Potrivit dlui Badic, principiul de funcționare nu este chiar o noutate. „Se cunoștea de mult timp că impulsurile electrice de înaltă tensiune pot fragmenta obiectele solide, inclusiv conglomeratele, ca urmare a energiei mari dezvoltate, respectiv a canalelor de plasmă care se produc în masa materialului. Savanții ruși au descoperit că, atunci când forma impulsului și nivelul lui de tensiune ating anumite valori foarte greu de obținut în practică, fragmentarea respectivă se produce preponderent pe suprafețele de separare dintre diversele componente ale conglomeratului, căpătând astfel caracterul de fragmentare selectivă“ – spune dl Badic.

 Din punct de vedere tehnic, valorile la care se produce fenomenul de fragmentare selectivă sunt tensiune mai mare de 90 kV, frecvență de repetiție a impulsurilor 1-10 Hz și timpul de creștere a impulsului mai mic de 300 nanosecunde (adică mai mic decât o milionime de secundă).

Se pot recicla două tipuri de deșeuri

Proiectul desfășurat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA a demonstrat că instalația concepută are aplicații în multe domenii, nu numai în ecologie și că în principal se pot recicla două tipuri de deșeuri. Este vorba despre zgura rezultată în urma arderii gunoiului menajer care conține uneori metale feroase și neferoase și deșeurile electrice/electronice, cum ar fi plăcile de circuit imprimat dezafectate. Potrivit dlui Badic, în momentul de față instalațiile de acest fel nu au încă o productivitate mare, în sensul că un decimetru cub de material se poate recicla în circa 30 secunde.

„Instalația realizată de noi în cadrul proiectului există la nivel experimental de laborator, urmând să fie îmbunătățită. Nu putem estima cu exactitate costul instalației, valoarea proiectului se referă numai la costurile de cercetare. Putem aprecia că valoarea instalației de mică putere poate fi în jur de 50.000 euro.“

GALERIE FOTO

Laura ZMARANDA

Conceptele ecologice privite ca impactul activității umane asupra mediului au fost fondate în anii '70 și s-au consolidat la nivel global, în special în ultimii 30 de ani. Privit din punctul de vedere al comerțului internațional, acest termen se atribuie mai nou tuturor acțiunilor sau cercetărilor care au ca subiect mediul înconjurător. În acest sens, se vorbește despre o protejare și o exploatare mai temperată a acestuia.

Cu punga în buzunar

Potrivit ultimului studiu realizat de compania iSense Solutions, aproape trei sferturi dintre români (74%) refolosesc pungile de cumpărături. În același timp, 64% dintre români participă într-un fel sau altul la reciclare, iar 42% dintre ei declară că înlocuiesc mașina sau transportul în comun cu bicicleta sau mersul pe jos de câte ori au ocazia. De asemenea, potrivit studiului, majoritatea românilor cumpără doar cantitatea de alimente de care au nevoie (72%) sau donează îmbrăcămintea, încălțămintea sau electronicele folosite (69%), ca mod de a-și arăta responsabilitatea fată de mediu. „Sunt deja câțiva ani de când se discută în spațiul public despre necesitatea protejării mediului înconjurător, realizându-se numeroase campanii de informare și responsabilizare din partea mediul privat și a autorităților. De aceea, este important de văzut modul în care este perceput acest subiect de către români și cum înțeleg ei să acționeze pentru a proteja mediul, iar acest studiu oferă informații importante pentru viitoarele proiecte de acest gen“, afirmă Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions.

Reciclăm acasă...

Dintre românii care participă într-un fel sau altul la reciclare, 97% fac acest lucru acasă, iar 60% la muncă. Printre materialele care sunt cel mai des reciclate se regăsesc: plasticul (91%), hârtia (85%), bateriile (82%), sticla (74%), becurile (64%), aluminiul (61%), uleiul (28%) și resturile menajere pentru compost (28%), dar și medicamentele (14%). Mai mult decât atât, 75% dintre români susțin că plănuiesc să recicleze în următorul an. Din punctul de vedere al transportului, 49% dintre români plănuiesc să înlocuiască mașina sau mijloacele de transport în comun cu bicicleta și cu mersul pe jos, atunci când este posibil. În ceea ce privește categoriile de vârstă, cei mai puțini tineri (sub 35 de ani) plă­nuiesc să cumpere produse de la companiile care se implică în protejarea mediului (39% vs. 44% din total) și mai puțini dintre ei obișnuiesc să recicleze (54% vs. 64% din totalul populației) sau plănuiesc să facă acest lucru în următorul an (70% vs. 75%). Totodată, 97% dintre români consideră că fiecare dintre noi ar trebui să fie responsabil pentru protejarea mediului, 68% consideră că această responsabilitate revine instituțiilor statului, iar 56%, mediului privat. Doar 46% susțin că este responsabilitatea ONG-urilor sau asociațiilor reprezentative.

„Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea ce asigură necesităţile prezentului fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile lor nevoi, bazându-se pe utilizarea resurselor regenerabile şi neregenerabile pentru satisfacerea nevoilor şi aspiraţiilor unei generaţii fără a compromite şansele viitoarelor generaţii de a-şi satisface propriile nevoi şi aspiraţii.“ Raportul Comisiei Mondiale asupra Mediului şi Dezvoltării.

Bogdan Panțuru

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 46

Într-un singur an, la nivel mondial se produc 322 de milioane de tone de plastic. 150 de milioane de tone se află doar în oceane. Studiile privind utilizarea acestui material spun că după cel de-al Doilea Război Mondial, s-a produs atât de mult plastic, încât ar fi putut acoperi toată suprafața pământului. Și se pare că nu ne oprim aici. Se estimează că producţia de plastic a lumii se va dubla în următorii doi ani.

Dar oare în pofida tuturor acestor previziuni poate exista viață fără plastic? Greu de spus dacă omenirea va renunța la toate tabieturile ei. Cert este că, în anumite colțuri ale lumii plasticul nu este indispensabil. În unele sate din India, spre exemplu, sătenii au o tradiție din a face farfurii din frunze. Acestea nu au în componență adezivi chimici sau alte substanțe dăunătoare și pot fi refolosite. Două luni este perioada maximă de folosire, însă după acest termen farfuriile obținute din comprimarea frunzelor nu reprezintă niciun pericol pentru natură, fiind biodegradabile. O alternativă prietenoasă cu Terra, pentru că astfel se renunță la vesela din plastic. Ce spuneți? Vrei să serviți masa în farfurii obținute din frunze?

(L.Z.)

Revista Lumea Satului nr. 4, 16-28 februarie 2017 – pag. 58

A venit primăvara. Vă propun să ieșim din casă și să cotrobăim prin atelier! Sigur găsim aici ceva de reciclat. Pentru că trebuie să ne gândim la viitorul Planetei Albastre. Dacă vom recicla mai mult și Terra va fi mai sănătoasă. Mai puțină poluare, mai puțină risipă, mai multă imaginație. Vă propun să începem „atelierul de lucru“ prin a transforma niște cauciucuri – firește, nu contează că sunt de iarnă, de vară sau că au dimensiuni diferite – în decorațiuni pentru grădină.

Ce ar fi oare lumea fără stropul de umor pe care îl are? Și pentru că „acasă“ trebuie să însemne liniște, armonie, dar și umor încercați să faceți din trei cauciucuri mari și două mai mici o broască. Vopsiți cauciucurile în verde, conturați buze voluminoase (că tot este la modă), folosiți o nuanță aprinsă pentru a le da culoare, realizați ochii din două anvelope mai mici și atașați-le gene lungi din cauciuc negru (foto 1).

Ce ar putea avea în comun o anvelopă cu un papagal? Cu imaginație, îndemânare și culori vibrante pot fi unul și același lucru. De preferat este să folosiți anvelope de dimensiuni mai mici. Franjurați coada papagalului, vopsiți-l și prindeți-l de ramura unui copac (foto 2).

Grădinile, chiar și cele mai mici dintre ele, sunt un univers aparte nu doar prin colecțiile de plante, ci și prin micile viețuitoare care trăiesc aici. Dacă privești cu atenție această oază o să descoperi un ecosistem complex în care fiecare plantă și insectă au rolul lor. Și cât de mult îți pot îmbogăți viața! Haideți să aducem un tribut micilor viețuitoare din grădina noastră și să transformăm anvelopele în buburuze, spre exemplu (foto 3).

Laura Zmaranda

Se vorbește tot mai mult despre reciclare. Dar nu ca o necesitate, ci mai degrabă ca o pasiune. Însă dacă am privi cu mai multă seriozitate datele care spun că resursele Pământului sunt limitate și că „indispensabilele“ creații ale vieții moderne precum plasticul fac rău pe termen lung, atunci reciclarea ar deveni o măsură a conștiinței fiecăruia. Să facem așadar primul pas spre o lume mai curată. Să începem reciclarea.

Prima idee de reciclare este una extrem de simplu de pus în practică. Dacă aveți în atelierul dvs. o scară de lemn de care vă puteți lipsi, transformați-o în raft pentru cărți. Este suficient să o fixați de perete și să aranjați cărțile.

Pare dificil să găsești un loc la care să ai acces ușor, destinat păstrării umbrelelor. Pentru că avem uneori parte și de zile mohorâte iată o idee de reciclare pentru a crea un suport special pentru umbrele. Practic avem nevoie doar de o anvelopă. Este suficient să îi facem câteva găuri în care să fie introduse umbrelele și gata! Suportul a fost realizat, iar avantajul este că atunci când norii dispar suportul poate fi mutat.

Fiecare dintre noi face la un moment dat ajustări casei în care locuiește. Renunțăm la lucrurile vechi în favoarea lucrurilor noi. Dacă ați făcut de curând renovări și aveți o ușă de lemn pe care nu o mai folosiți o puteți folosi în alt scop decât cel pentru care a fost realizată inițial. Puteți face câteva retușuri de culoare și luciu și apoi să o folosiți pe post de masă.

Viața este frumoasă! Iată doar unul dintre mesajele pe care ar trebui să le răspândim în fiecare zi. Ca să dăm trăinicie acestui mesaj putem să îl scriem și să îl punem la loc de cinste în căminul nostru. Avem nevoie doar de câteva scânduri de lemn pe care le putem patina cu vopsea albă. Pe acest fundal putem scrie textul, în formatul și dimensiunea pe care ne-o dorim. Va fi un obiect decorativ care va stârni zâmbete.

Dacă ați terminat lucrările de construcție a casei sau a unei dependințe și v-au mai rămas bolțari îi puteți folosi pe post de noptiere. Deși pare o idee excentrică, acest fel de noptiere, înfrumusețate cu obiecte ornamentale sau vaze cu flori, pot arăta foarte bine.

Tehnologia este într-o continuă evoluție. Monitoarele de azi sunt rapid înlocuite de cele de mâine. Și iată că ne vedem nevoiți să renunțăm la unitățile de calculator, la monitoare sau cuptoare de microunde. Și totuși iată că viața acestora poate fi prelungită. Cel puțin în cazul monitoarelor sau a cuptoarele cu microunde pentru că acestea se pot transforma cu ușurință într-un culcuș confortabil pentru animalele de companie de talie mică.

Dacă v-ați propus să creați în căminul dvs. o atmosferă specială cu ajutorul lumânărilor puteți folosi drept suport polonice.

Un cuier relativ rudimentar puteți realiza din furculițe. Aveți nevoie de o șipcă pe care să o vopsiți în culoarea pe care o preferați și de furculițe. Acestea pot fi prinse de lemn cu două holșuruburi mici. Îndoiți apoi mânerele lor și cuierul este gata.

Etajere inedite puteți realiza și din doage de butoi. Creați în interiorul lor etajere și fixați-le de perete.

Conservele de tomate pot fi folosite pe post de suport pentru lumânări. Vopsiți-le și apoi faceți mici găurele pentru a crea un model. Noaptea, când se aprind lumânările, efectul va fi pe măsură.

Puteți renunța la tipare și când vine vorba de culcușul animalelor de curte. Puteți să îi creați câinelui dvs., spre exemplu, un loc foarte confortabil într-un butoi vechi.

Tot butoaiele vechi, de fier de data aceasta, pot fi vopsite în culori vesele și transformate în jardiniere. Cu puțină ima­ginație puteți crea din două butoaie un gentleman și o doamnă.  Ce ziceți de această propunere ?

Un personaj haios pentru grădina dvs. puteți face dintr-o cazma veche. Adăugați doar câteva elemente cazmalei și veți obține o pasăre amuzantă.

Puteți recicla scaunele vechi prin a le transforma în leagăne. Prindeți-l cu funii rezistente și balansoarul este gata.

Laura ZMARANDA