reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Aug 2019

SCAPA - programul AIPROM pentru protecția mediului înconjurător

Sub deviza Un mediu mai curat începe cu tine, Asociația de Protecție a Plantelor din România – AIPROM – a implementat în urmă cu 10 ani programul SCAPA – Sistemul de colectare a Ambalajelor de Pesticide. Rezultatele obținute sunt promițătoare, susțin atât membrii AIPROM, cât și fermierii care au răspuns afirmativ acestei provocări.

SCAPA preia ambalajele direct de la fermierii care utilizează produse de protecția plantelor achiziționate de la firmele membre AIPROM. Totuși, fermierii trebuie să fie atenți pentru a putea preda ambalaje conform cerințelor. Astfel, sunt preluate gratuit ambalajele de plastic și metal decontaminate prin tripla clătire, golite de conținut, uscate, curate și care au capacele separate.

„SCAPA este un program susținut de companiile producătore și distribuitoare de produse pentru protecția plantelor, evident, membre AIPROM. Rezultatele acestuia sunt promițătoare și într-un progres vizibil. Tot mai mulți fermieri s-au înscris în program și au înțeles obligativitatea triplei clătiri, de aceea suntem pe drumul cel bun. Pentru ca acest demers să fie mai util, iar fermierii să se înscrie în proiect, am lansat și o aplicație de rezervare a transportului, iar agricultorii o pot accesa atât de pe site, cât și de pe telefonul mobil“, a declarat Carmen Botez, director executiv AIPROM.

La evenimentul aniversar au participat membrii AIPROM care susțin acest proiect, iar domnul Vasile Iosif – director general FMC AGRO Operațional și vicepreședinte AIPROM – a punctat faptul că industria în care își desfășoară activitatea se implică tot mai mult în ceea ce privește acțiunile pentru protecția mediului înconjurător, iar programul SCAPA este cel mai bun exemplu. „Când lucrezi în domeniul protecției plantelor trebuie să fii responsabil și să te gândești la ambalaje ce rezultă după ce fermierii utilizează produsele pe care le pui la dispoziție. Industria și, implicit, membrii AIPROM se implică foarte mult în ceea ce privește protecția mediului, iar rezultatele programului SCAPA confirmă acest lucru. În acest moment, 60% dintre ambalajele goale din ferme sunt colectate și peste 50% din ce am colectat deja am reușit să reciclăm. Și întotdeauna când vorbim de reciclare în domeniul protecției plantelor trebuie să vorbim și de trasabilitate – adică responsabilitatea industriei de a se asigura că un plastic provenit de la un produs de protecția plantelor, care este în procesul de reciclare, nu ajunge într-un domeniu sensibil, cum ar fi biberoanele. Acesta poate fi folosit, cum am văzut și în cadrul evenimentului, pentru fabricarea lemnului compozit“, a punctat vicepreședintele AIPROM.

Pe lângă prezentarea rezultatelor obținute în acești 10 ani, dezbaterile cu privire la ceea ce înseamnă tripla clătire, evenimentul festiv a însemnat și premierea fermierilor și colaboratorilor care s-au implicat în acest proiect.

scapa b

Unul dintre fermierii care au primit un trofeu aniversar este Ștefan Stănescu, un tânăr din județul Olt, care lucrează în același județ 3.400 ha. A preluat afacerea de familie de ceva vreme, iar de 10 ani face parte din program pentru că, spune el, „este important să ducem aceste recipiente în medii controlate și astfel să poluăm cât mai puțin mediul“. Un exemplu de conduită care, preluat de toți fermierii mari, ar conduce la realizarea mult mai rapidă a obiectivul AIPROM, adică acela de a colecta 80% dintre ambalajele care merg în piață până în 2020.

Larissa SOFRON

  • Publicat în Mediu

Agenția Fondului pentru Mediu nu are planuri pentru 2018

Administrația Fondului pentru Mediu este – sau ar trebui să fie – una dintre cele mai urmărite instituții publice. În egală măsură, ar trebui să fie și deosebit de activă. Totuși, îndrăznesc să întreb: câți dintre cititorii noștri au auzit de această instituție și, dintre aceștia, câți știu cu ce se ocupă? Sunt convins că puțini cunosc răspunsul la întrebare, deși mare parte dintre ei interacționează de multe ori cu instituția în cauză.

AFM ne interesează pe toți...

Pe scurt, așa cum însăși se prezintă, „Administraţia Fondului pentru Mediu gestionează programe finanţate din fonduri naţionale şi este finanţată integral din venituri proprii şi răspunde de gestionarea Fondului pentru mediu. Acesta este fond public, deductibil din punct de vedere fiscal, iar veniturile acestuia constituie venituri publice, ce fac parte din bugetul general consolidat, constituite printr-o lege specială ce stabileşte şi destinaţiile acestora.

Administraţia Fondului pentru Mediu susţine finanţarea a 26 de categorii de proiecte şi programe naţionale în vederea dezvoltării durabile a României.“ (www.afm.ro/prezentare.php)

Aceeași sursă mai informează că „Administraţia Fondului pentru Mediu se adresează unei categorii largi de beneficiari: operatori economici; ONG-uri; unităţi administrativ-teritoriale; unităţi şi instituţii de învăţământ; composesorate şi ocoale silvice; unităţi de cult; instituţii publice; asociaţii de dezvoltare intercomunitară; institute de cercetare-dezvoltare; asociaţii de proprietari; persoane fizice; persoane fizice autorizate; întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, care prin implementarea şi derularea de programe contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi, în acelaşi timp, conştientizează publicul asupra problemelor de mediu.“

În sinteză, pe fiecare dintre noi ne atinge, mai mult sau mai puțin direct, cel puțin unul dintre programele gestionate de AFM, fie că este vorba despre „Rabla“, „Casa Verde“, „Compost“, „Biodiversitate“, „Împăduriri“ sau despre „Ecobusiness“, „Ecoturism“, „Bicicliști“, „Alimentare cu apă și canalizare“, „Energii regenerabile“. Și nu am numit decât o parte dintre programele care, cel puțin în teorie, sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea satului românesc.

...dar nouă nu ne spune nimic!

Tocmai din acest motiv ne-am adresat reprezentanților acestei instituții, cu rugămintea de a ne prezenta prioritățile pe care AFM și le-a stabilit pentru anul 2018. Doream să știm care sunt principalele direcții asupra cărora această agenție guvernamentală își va canaliza atenția și eforturile. Dar drumul spre iad este pavat cu bune intenții, cum spune un vechi proverb englezesc. Iar realitatea românească nu-l dezminte. Răspunsul primit a fost bulversant. Spicuim, între altele: „AFM prevede în bugetul anual finanțarea anumitor programe, în funcție de obiectivele și prioritățile stabilite la nivel național. După aprobarea bugetului pentru anul 2018 se vor putea realiza, în măsura fondurilor disponibile, apeluri pentru lansarea unor sesiuni; toate informațiile vor fi publicate în timp util pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu (sic)“.

Deci, judecând după acest răspuns, semnat de dl Cornel Brezuică, președintele instituției, nu bugetul se face după priorități, ci programele se fac după buget. Adică, mai pe românește, deține banii, că îi cheltuim noi, n-aveți grijă. Păi tocmai de priorități întrebasem, domnule președinte, căci știam că încă n-aveți bugetul aprobat! De obicei, bugetul se solicită pe baza unor planuri de investiții și finanțare. Și e logic să fie așa, mai ales când e vorba de banul public! Dar AFM gândește altfel. Iar acest lucru este cu atât mai grav cu cât la Fondul de Mediu contribuie o serie întreagă de agenți economici, prevăzuți prin lege. Cu alte cuvinte, în niște limite destul de largi, e adevărat, dimensiunea lui poate fi estimată.

Și atunci, cum să interpretăm acest răspuns? Ca dezinteres, ca secretomanie ori, pur și simplu, ca pe un fel de „ce vă băgați și voi unde nu vă fierbe oala?“

Oricum ar fi, sperăm totuși că, la un moment dat, AFM ne va spune care sunt prioritățile sale din 2018!

Alexandru GRIGORIEV

  • Publicat în Mediu

Drept la replică pentru natură

Permiteți-mi să încep anul 2018 cu o confesiune. Sunt îndrăgostită iremediabil de natură. Și sper că și voi. Pentru că în asta stă șansa de a proteja ultimele bastioane ale sălbăticiei. Prin interviul de față natura primește dreptul la replică. Ovidiu Neculai Bufnilă, purtător de cuvânt al Societății Ornitologice Române ne-a vorbit despre proiectele anului 2018. Îmi ridic pălăria în fața muncii oamenilor care pledează pentru protecția păsărilor.

„Constituții“ pentru ariile protejate

— Ce priorități are Societatea Ornitologică pentru anul 2018?

— Primele două mari priorități sunt planurile de management pentru ariile naturale protejate care se află în custodia noastră și care sunt deja implicate în proiecte europene. Realizăm „constituțiile“ pentru aceste arii. Biologii identifică măsurile de conservare necesare pentru tot ce mișcă în aceste arii, de la plante la păsări, amfibieni, reptile și mamifere și apoi le discutăm cu factorii implicați. Este vorba de armo­nizarea protecției naturii cu dezvoltarea propusă de comunitățile locale, ne dorim ca natura să fie protejată în timp ce oamenii prosperă. Fie că vorbim de agricultori, de piscicultori, vânători sau autorități locale, specialiștii SOR vor avea discuții cu toți aceștia. Iar acest lucru va umple agenda pentru câteva sute de biologi cu ore de teren, concluzii, dezbateri. Vor urma seminare, tabere pentru copii, vor fi acțiuni pentru toți angajații.

Bugariu s

Școli prietenoase cu natura

— Știu că sunteți implicați și în proiecte care au o componentă extrem de importantă, și anume educarea copiilor.

— Legat de cei mici, continuăm două proiecte destinate lor. Primul este Școli Prietenoase cu Natura, program în care avem de la an la an tot mai multe școli, grădinițe și palate ale copiilor. În cadrul lui, realizăm și monitorizarea primăverii, prin programul Spring Alive, când cei mici ne semnalează sosirea a cinci specii de păsări în România: barza albă, rândunica, drepneaua neagră, cucul și prigoria. Un alt proiect permanent care li se adresează lor, dar și celor care sunt la început de drum în pro­tecția naturii și a păsărilor este Expediția Națională SOR. Peste 120 de persoane merg anual alături de specialiștii SOR în Delta Dunării, pentru a învăța ce specii de păsări sunt aici, dar și pentru o adevărată școală de biologie. Participanții au ocazia să vină și să învețe tainele Deltei de la biologii SOR prin tot felul de activități: de la plimbări pe canale la observațiile unor păsări precum codalbii.

România prinde aripi

fLORIN chirila

— Proiectele anterioare vor avea continuitate și anul acesta?

— Proiectul „România Prinde Aripi“, pe care l-am extins plecând de la București, devine ușor-ușor tradiție. Amplasăm hrănitori de iarnă pentru păsări, cuiburi artificiale și panouri informative în orașele din România. Am ajuns deja la un număr de 14 orașe, dar căutăm finanțare și pentru altele, am vrea să fim prezenți în toate parcurile din orașele reședințe de județ. Măcar aici. În același timp, instruim proprietarii de grădini cum să le amenajeze pentru a fi mai prietenoase cu natura, de la arici la păsările sălbatice. Nu am uitat nici de prima aplicație mobilă destinată păsărilor. „Uite Barza“ va intra în al doilea an, iar cu sprijinul Enel vom face un nou recensământ al berzelor albe. Alături de voluntari vom reuși să monitorizăm cele mai cunoscute păsări din România, astfel încât să le putem proteja mult mai eficient. Nu e ușor, dar ne-am asumat și misiunea de a schimba mentalități, de a educa. De aceea pagina de Facebook și site-ul SOR rămân un punct de educație. Vrem ca lumea să știe că bufnițele nu aduc ghinion și nu ucid pe nimeni, iar cei care iau un pui de pasăre acasă trebuie să conștientizeze că nu fac bine, ci îi fac un rău. Nu avem un centru de reabilitare a păsărilor sălbatice rănite, dar le vom oferi mereu consultanță celor care au găsit o pasăre cu probleme și care vor să o ajute.

bUGARIU

„Din toate activitățile de mai sus, la un moment dat apar și aspecte pe care ni le dorim tot mai des: descoperirea unor noi specii de păsări pentru fauna României, plante care se credeau pierdute sau a unor specii noi. Cât timp vom fi pe teren, vom lucra și sperăm să avem tot mai des întâlniri de acest gen. Iar, dacă tot vorbim de teren, vom discuta mereu și de combaterea unui flagel – braconajul. Echipele de biologi de la SOR vor raporta mereu autorităților ce se întâmplă când întâlnim braconieri, vom arăta aceste cazuri opiniei publice. Fie că discutăm de pițigoi confundați cu ciocârliile, fie că discutăm de sticleți capturați pentru colivii, SOR va combate aceste practici“ – Ovidiu Neculai Bufnilă

Laura ZMARANDA

  • Publicat în Mediu

Sunt românii un popor eco?

Conceptele ecologice privite ca impactul activității umane asupra mediului au fost fondate în anii '70 și s-au consolidat la nivel global, în special în ultimii 30 de ani. Privit din punctul de vedere al comerțului internațional, acest termen se atribuie mai nou tuturor acțiunilor sau cercetărilor care au ca subiect mediul înconjurător. În acest sens, se vorbește despre o protejare și o exploatare mai temperată a acestuia.

Cu punga în buzunar

Potrivit ultimului studiu realizat de compania iSense Solutions, aproape trei sferturi dintre români (74%) refolosesc pungile de cumpărături. În același timp, 64% dintre români participă într-un fel sau altul la reciclare, iar 42% dintre ei declară că înlocuiesc mașina sau transportul în comun cu bicicleta sau mersul pe jos de câte ori au ocazia. De asemenea, potrivit studiului, majoritatea românilor cumpără doar cantitatea de alimente de care au nevoie (72%) sau donează îmbrăcămintea, încălțămintea sau electronicele folosite (69%), ca mod de a-și arăta responsabilitatea fată de mediu. „Sunt deja câțiva ani de când se discută în spațiul public despre necesitatea protejării mediului înconjurător, realizându-se numeroase campanii de informare și responsabilizare din partea mediul privat și a autorităților. De aceea, este important de văzut modul în care este perceput acest subiect de către români și cum înțeleg ei să acționeze pentru a proteja mediul, iar acest studiu oferă informații importante pentru viitoarele proiecte de acest gen“, afirmă Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions.

Reciclăm acasă...

Dintre românii care participă într-un fel sau altul la reciclare, 97% fac acest lucru acasă, iar 60% la muncă. Printre materialele care sunt cel mai des reciclate se regăsesc: plasticul (91%), hârtia (85%), bateriile (82%), sticla (74%), becurile (64%), aluminiul (61%), uleiul (28%) și resturile menajere pentru compost (28%), dar și medicamentele (14%). Mai mult decât atât, 75% dintre români susțin că plănuiesc să recicleze în următorul an. Din punctul de vedere al transportului, 49% dintre români plănuiesc să înlocuiască mașina sau mijloacele de transport în comun cu bicicleta și cu mersul pe jos, atunci când este posibil. În ceea ce privește categoriile de vârstă, cei mai puțini tineri (sub 35 de ani) plă­nuiesc să cumpere produse de la companiile care se implică în protejarea mediului (39% vs. 44% din total) și mai puțini dintre ei obișnuiesc să recicleze (54% vs. 64% din totalul populației) sau plănuiesc să facă acest lucru în următorul an (70% vs. 75%). Totodată, 97% dintre români consideră că fiecare dintre noi ar trebui să fie responsabil pentru protejarea mediului, 68% consideră că această responsabilitate revine instituțiilor statului, iar 56%, mediului privat. Doar 46% susțin că este responsabilitatea ONG-urilor sau asociațiilor reprezentative.

„Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea ce asigură necesităţile prezentului fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile lor nevoi, bazându-se pe utilizarea resurselor regenerabile şi neregenerabile pentru satisfacerea nevoilor şi aspiraţiilor unei generaţii fără a compromite şansele viitoarelor generaţii de a-şi satisface propriile nevoi şi aspiraţii.“ Raportul Comisiei Mondiale asupra Mediului şi Dezvoltării.

Bogdan Panțuru

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 46

  • Publicat în Mediu

Agenția pentru Protecţia Mediului Prahova, implicată în depoluarea terenurilor

Interviu cu ing. Florin DIACONU, directorul APM Prahova

– Ce ne puteţi spune despre situaţia dificilă provocată de poluarea terenurilor din zona sudică a județului?

– Potrivit unor studii întocmite de Direcţia Agricolă şi de Oficiul Judeţean de Pedologie Prahova, nu au fost identificate terenuri poluate din cauza activităţilor agricole, însă fenomenul de eroziune afectează circa 45.000 ha, iar poluarea cu rezidii petroliere afectează alte 1.164 ha.

Din fericire, o parte dintre sursele de poluare a solurilor și a apei subterane din această zonă au fost eliminate. Aceasta odată cu ecologizarea și închiderea unor bataluri aparţinând rafinăriilor. Astfel, la SC Petrotel Lukoil SA, 4 bataluri cu produse petroliere au fost ecologizate şi închise încă din anul 2013. Era vorba de o suprafaţă de teren de cca 7,734 ha; la SC Petrom SA Petrobrazi – două bataluri cu produse petroliere, situate chiar în interiorul rafinăriei, iar la SC Rompetrol Rafinare SA Rafinăria Vega Ploieşti, batalul de slam de alumină, aflat în interiorul rafinăriei, a fost închis de ceva vreme.

În acelaşi timp, au fost reabilitate şi alte terenuri pe locul unor depozite menajere vechi, precum cel de la Teleajen, cu suprafaţa de 31 ha, ale cărui lucrări de închidere au fost finalizate încă din anul 2015, cum tot astfel s-a procedat şi cu depozitul de deşeuri menajere de la Mizil.

Primăriile din 40 de comune lasă baltă... gunoiul de grajd!

gunoi teren viran

– Ce ne puteţi spune despre infestarea solurilor cu... gunoi de grajd? Dar despre poluarea terenurilor cu produse chimice, cu deosebire cele din zona fostului Combinat de îngrăşăminte chimice de la Valea Călugărească?

– Las pentru mai târziu chestiunea cu gunoiul de grajd. Cu privire la cealaltă chestiune, de la Valea Călugărească, pot să vă spun că în ultima perioadă nu au fost înregistrate sesizări din partea cetățenilor care dețin terenuri agricole situate în zona haldelor de pirită. Însă unitatea noastră a emis două autorizații de mediu pentru comercializarea deșeurilor de cenuși piritice, cu încărcarea lor în vagoane CF, către societăți care urmau să facă valorificarea lor în afara țării. Deci, şi aici lucrurile se mişcă în sens pozitiv. Cu referire la gunoiul de grajd, aşteptăm acţiuni imediate din partea administraţiilor locale, în consecinţă, ca programele de protecţie a solului şi a apei să fie accelerate. Asta fiindcă doar 60 dintre cele 104 localităţi din judeţ şi-au făcut programe pentru gestionarea gunoiului de grajd în multe locuri, însă gunoiul de grajd se aruncă la marginea satelor noastre.

– Dar cât priveşte calitatea apei din județ...?

– Pentru îmbunătățirea calității cursurilor de apă din județ, în ultimii ani au fost realizate și date în funcțiune o serie de stații de epurare în localitățile: Bucov, Valea Călugărească, Filipeștii de Pădure, Strejnic, Ceptura, Cornu, Brebu, Vâlcănești. La Boldești – Grădiștea, stația de epurare este în curs de realizare. Deși există aceste stații de epurare, avem încă probleme în mai multe localităţi de pe Valea Prahovei, cu efecte nedorite asupra calităţii cursurilor de apă.

– Unii turişti montani ne-au semnalat faptul că ar exista forme de poluare până şi în cazul Parcului Natural Bucegi, precum şi a unora dintre ariile protejate din județ...

– Personal nu cred că ar exista poluare în aceste zone, dar vom verifica, împreună cu colegii de la Garda de Mediu din Prahova. După cum se ştie, Reţeaua Natura 2000 este una europeană, cu zone naturale protejate, care cuprinde un eşantion reprezentativ de specii sălbatice şi habitate naturale de larg interes comunitar. În judeţul nostru, această reţea este constituită din situri de două tipuri, conform Directivelor Europene în domeniu. Aceste situri sunt identificate şi declarate pe baze ştiinţifice, cu scopul de a menţine într-o stare de conservare favorabilă o suprafaţă reprezentativă a celor mai importante tipuri de habitate. La nivelul judeţului Prahova sunt declarate nouă astfel de situri, între care: Bucegi, Ciucaş, Lacul Bâlbâitoarea, Pădurea Glodeasa, Cheile Doftanei, Pădurea Plopeni, Stânca Tohani, precum şi Coridorul Ialomiţei. Alături de acestea au mai fost cuprinse şi altele, de exemplu Câmpia Gherghiţei. Aceasta din urmă este Arie de Protecţie Specială Avifaunistică (având ca bază Directiva păsări). Aşa cum menţionam mai înainte, nici aici nu au fost semnalate cazuri recente de poluare.

Dacă ne referim la Parcul Natural Bucegi, înființat încă din anul 1974, declarat prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000, nici aici nu am avut vreun semnal de poluare. Şi, sperăm nici să nu fie!

Intervenţia APM în monitorizarea factorilor de mediu

– Totuşi, ce face APM Prahova pentru protecția mediului în acest an agricol atipic, cu influență pentru activităţile specifice din agricultură?

– APM Prahova își va exercita în continuare atribuțiile de monitorizare a factorilor de mediu, prin autorizarea activităţilor cu impact asupra mediului şi prin implementarea legislației și politicilor respective la nivel local. Continuăm să punem accent pe implicarea administrațiilor locale în dezvoltarea durabilă a localităților, din etapa de planificare, astfel încât impactul activităților economice asupra mediului să fie cât mai redus.

În conformitate cu cerințele directivelor privind calitatea aerului, vom impune programe de reducere a poluanților în aer și monitorizarea strictă a acestora. De asemenea, se caută pârghii prin care să se acționeze, în colaborare cu Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Prahova, în vederea reducerii cantităților de deșeuri depozitate final. Atenția APM se va îndrepta și spre identificarea proprietarilor și a altor responsabili ai terenurilor degradate fiindcă, cum arătam, în Prahova, potrivit statisticilor, avem multe astfel de terenuri datorită activităților anterioare (bataluri cu reziduuri provenite din activitățile de extracție și rafinare a produselor petroliere, a zonelor afectate de exploatarea resurselor naturale, inclusiv balastiere), precum şi a cca 50.000 ha de terenuri afectate de eroziunea solului. Aceasta, în vederea grăbirii procesului de refacere a mediului, peste tot acolo unde este posibil.

Agenţia angrenează elevii şi cadrele didactice de la sate în diverse acţiuni legate de protejarea mediului; în luna iunie a.c. s-a finalizat un amplu concurs de acest gen, şcolile fiind premiate pentru activităţile lor.

Cristea BOCIOACĂ

  • Publicat în Mediu
Abonează-te la acest feed RSS