Lumea satului 750x100

update 25 Nov 2020

Miliarde de lei de la stat pentru reducerea poluării în România

Bugetul Administrației Fondului de Mediu pentru 2020 este 2,8 miliarde de lei, cu 86,6% mai mare față de anul trecut, a anunțat Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cotel Alexe. MMAP a imaginat 8 programe naționale adresate deopotrivă autorităților publice și persoanelor fizice, care vor beneficia de finanțare din fondurile AFM. Două dintre acestea au fost introduse în premieră în 2020: iluminatul ecologic public stradal și casa eficientă energetic.


Cea mai mare sumă (480 milioane de lei) va fi alocată pentru subcomponenta Rabla Plus adresată autorităților publice pentru achiziționarea de mijloace de transport nepoluante. Să vedem însă care sunt programele, dar mai ales noutățile din cadrul fiecăruia dintre ele.

Rabla Clasic – Programul va avea o alocare de 405 milioane de lei, sumă care ar echivala cu 60.000 de mașini uzate scoase din trafic. Valoarea primei de casare rămâne la 6.500 de lei (1.350 de euro), sumă la care se pot adăuga 1.000 de lei dacă mașina nou cumpărată se înscrie în pragul de emisii de 96 de g de CO2 și încă 1.000 de lei dacă mașina nou cumpărată este cu sistem GPL. Eco-bonusul pentru mașinile hibride convențional (cele care nu se încarcă la priză) se ridică la 2.500 de lei. Suma maximă care poate fi decontată din costul unei mașini este de 2.000 de euro. Ministrul Costel Alexe a oferit și un exemplu: „Dacă un român va alege să cumpere o mașină hibrid convențional, cu un prag de emisii de 96 de g CO2, i se va deconta din costul total al mașinii suma de 2.000 de euro. Cu alte cuvinte, eco-bonusurile pot fi combinate între ele și adăugate la prima de casare.“ Rabla Clasic mai vine cu o noutate absolută: posibilitatea de a achiziționa prin program motociclete, cu condiția casării unei mașini mai vechi de 8 ani. Prima de casare în acest caz este de 3.500 de lei.

Rabla Plus (sau programul prin care se stimulează transportul cu emisii zero de CO2 sau aproape de zero) dispune de două bugete: 140 mil. lei pentru persoanele fizice și 480 mil. lei pentru administrațiile municipale din 13 orașe din țară considerate drept cele mai poluate: Iași, Brașov, Ploiești, Galați, Târgu Jiu, Craiova, Cluj, Timișoara, Constanța, Brăila, Turnu Măgurele, Bacău, Pitești.  Prima de casare, despre care se spune că este cea mai mare din UE, este de 10.000 de euro pentru autoturismul full electric și de circa 4.500 euro pentru mașini hibride plug-in, dar nu mai mult de 50% din valoarea autovehiculului nou. Fondurile asigură achiziționarea a 2.500 mașini full electric și a 400 de mașini hibride plug-in. Noutățile la Rabla Plus țin de: condiția de a nu înstrăina mașina cel puțin un an; achiziționarea de motociclete cu propulsie electrică, caz în care prima de casare este de 3.000 lei. Pentru transportul public în comun din marile orașe, bugetul din acest an asigură achiziția a 400 de tramvaie, troleibuze sau autobuze electrice.

Infrastructură Verde – programul dispune de un buget de 19 mil. lei + 20 mil. euro și se referă la instalarea a 2000-2.200 de stații de încărcare pentru mașinile electrice în stațiunile și orașele din România, precum și pe autostrăzi și drumurile naționale, în mod special pe coridorul european TEN-T.

Rabla electrocasnice – beneficiază de un buget de 30 mil. lei, ceea ce corespunde unui număr de cca 100 de vouchere. Echipamentele care pot fi achiziționate prin program rămân aceleași ca în 2019: aparate frigorifice, mașini de spălat rufe, mașini de spălat vase, aparate de aer condiționat și televizoare.

Conștientizare – este un capitol care ține de organizarea unei campanii naționale de informare și conștientizare a cetățenilor în ceea ce privește colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor, scop în care MMAP pune la dispoziție 25 mil. euro.

Investiții în instalații de reciclare și tratare a deșeurilor – bugetul anual este de 159 mil. lei, banii putând fi utilizați de autoritățile publice atât pentru infrastructura de colectare, cât și pentru instalații de tratare/reciclare.

Iluminatul ecologic public stradal – este un program dedicat autorităților locale și dispune de un buget de 384 mil. lei. Acesta constă în înlocuirea becurilor vechi cu lămpi tip led, ceea ce ar conduce la înjumătățirea consumului de energie electrică pentru iluminatul public din localitățile care vor accesa aceste fonduri. Dar câștigul mare înseamnă în primul rând reducerea emisiilor de carbon.

Casa eficientă energetic – programul se adresează persoanelor fizice (buget de 429 mil. lei) și autorităților publice (384 mil. lei). Din aceste fonduri se vor finanța sisteme de încălzire, iluminat ecologic și sisteme de izolație. Oficialii MMAP estimează că numărul de beneficiari persoane fizice ar putea fi de 6.000-8.000, în limita unei finanțări de 15.000 euro/locuință.

Maria BOGDAN

  • Publicat în Mediu

Ziua internațională a Mediului - dreptul la aer curat, un drept al omului

Ziua de 5 iunie marchează, pe întreaga Planetă, Ziua Internațională a Mediului Înconjurător. Între 5 și 16 iunie 1972, sub auspiciile ONU, a avut loc prima mare conferință internațională dedicată problemelor privind mediul, la Stockholm, capitala Suediei. Ulterior, la 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a adoptat o rezoluție prin care a instituit data de 5 iunie drept Ziua Mediului.

2019 – anul combaterii poluării aerului

Astfel, începând din 1987, Ziua Internațională a Mediului Înconjurător este circumscrisă unei teme specifice. Dacă anul trecut tema a fost lupta împotriva poluării cu plastic, în 2019 acțiunile sunt axate pe lupta împotriva poluării aerului.

Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), care este organismul specializat al ONU în domeniu, sprijină statele pentru adoptarea unor măsuri specifice în direcția aceasta.

În fiecare an, manifestările dedicate marcării acestei zile de către UNEP sunt organizate în altă țară. Gazda din acest an este China, țară în care poluarea aerului este o problemă majoră. China este țara cu cele mai mari emisii de dioxid de carbon din lume. Mai mult de o cincime din totalul mondial este produsă în acest stat. Din cauza utilizării pe scară largă a combustibililor fosili în industrie, precum și a unor tehnologii poluante, China se află în fruntea listei și la alte noxe emise în atmosferă. Prin desemnarea acestei țări ca gazdă a evenimentelor s-a urmărit capa­citarea autorităților pentru adoptarea unor măsuri care să îmbunătățească situația.

„China este o mare gazdă globală a sărbătorilor Zilei Mondiale a Mediului din 2019. Această țară a demonstrat o poziție de lider extraordinară în combaterea poluării aerului pe plan intern. Acum poate ajuta la impulsionarea lumii către o acțiune mai amplă. Poluarea aerului este o situație de urgență globală care afectează toată lumea, iar China va conduce acum acțiunea globală de impulsionare și stimulare pentru a salva milioane de vieți“, a declarat Joyce Msuya, directorul executiv al ONU pentru mediul înconjurător și adjunctul Secretarului General al Națiunilor Unite, citat într-un comu­nicat de presă al ONU.

Copiii sunt cel mai expuși riscului

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în fiecare an aproximativ șapte milioane de decese premature sunt cauzate de poluarea aerului. Adică 13 persoane mor în fiecare minut din această cauză! În general, poluarea aerului este responsabilă pentru mai multe decese decât mulți alți factori de risc, precum malnutriția, consumul de alcool și inactivitatea fizică.

La nivel global, 93% dintre copii respiră aer care conține concentrații mai mari de poluanți, periculoase pentru sănătate după cum consideră Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră că ar fi periculoase pentru sănătatea umană. Ca urmare, 600.000 de copii mor prematur în fiecare an din cauza poluării aerului. Ca și cum acest lucru nu ar fi fost de ajuns, expunerea la aerul murdar dăunează și dezvoltării creierului, ducând la tulburări cognitive și motorii, generând mai târziu un risc mai mare de boli cronice.

Poluarea aerului de către populație este deosebit de dăunătoare femeilor și copiilor datorită rolului lor tradițional în familie, din mai multe culturi. Aproximativ 60% dintre decesele cauzate de poluarea aerului în gospodării la nivel global se produc în rândul femeilor și copiilor, iar peste jumătate din decesele cauzate de pneumonie la copii sub cinci ani pot fi atribuite poluării aerului din interiorul locuințelor.

Tocmai din acest motiv în Bangladesh, de exemplu, a fost demarat un program care își propune să facă aerul din bucătării mai respirabil. Deși pentru unii poate părea ciudat, în statul asiatic, în peste 40% din gospodării, hrana se prepară în sobe primitive, din pământ, alimentate cu lemne. În timpul gătitului, în casele mici și neaerisite atmosfera devine irespirabilă.

3,8 milioane de victime

Aproximativ trei miliarde de oameni depind de arderea combustibililor solizi sau a kerosenului pentru a satisface nevoile energetice ale gospodăriilor, iar 3,8 milioane dintre aceștia mor în fiecare an din cauza expunerii la acești poluanți.

Orașele aglomerate și suburbiile sunt hotspoturi pentru poluarea aerului. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, 97% din orașele din țările cu venituri mici și mijlocii, cu peste 100.000 de locuitori, nu îndeplinesc nivelurile minime de calitate a aerului. Aproximativ patru milioane din cele aproximativ șapte milioane de persoane care mor în fiecare an din cauza bolilor legate de poluarea aerului trăiesc în regiunea Asia-Pacific.

Chiar și în țările cu venituri mari, 29% din orașe nu îndeplinesc liniile directoare ale organizației. Și în aceste țări comunitățile mai sărace sunt deseori cele mai expuse. Centralele electrice, fabricile, incineratoarele și drumurile aglomerate sunt adesea situate în sau în apropierea comunităților suburbane sărace, relevă un raport al ONU.

Dreptul la un mediu sănătos este protejat prin Constituție – cea mai puternică formă de protecție juridică disponibilă – în peste 100 de țări. Cel puțin 155 de state sunt obligate prin lege, prin tratate internaționale, constituții și legislație, să respecte și să protejeze dreptul cetățenilor la un mediu sănătos.

Dreptul la aer curat este, de asemenea, inclus în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în Pactul Internațional privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale și consacrat pe deplin în Obiectivele Dezvoltării Dura­bile – planul global pentru pace și prosperitate.

Nici UE nu stă grozav!

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), poluarea atmosferică constituie cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană în Uniunea Europeană (UE).

În fiecare an, în UE acest tip de poluare cauzează în jur de 400 000 de decese prema­ture, iar costurile sale externe legate de sănătate se ridică la sute de miliarde de euro. Persoanele din zonele urbane sunt deosebit de expuse la acest risc. Particulele în suspensie, dioxidul de azot și ozonul de la nivelul solului constituie poluanții atmosferici considerați răspunzători pentru cea mai mare parte dintre aceste decese premature.

Directiva din 2008 privind calitatea aerului înconjurător reprezintă piatra de temelie a politicii UE pentru un aer curat întrucât stabilește standardele de calitate a aerului pentru concentrațiile poluanților în aerul pe care îl respirăm. În ultimele decenii, politicile UE au contribuit la reducerea emisiilor, însă calitatea aerului nu s-a îmbunătățit în același ritm și există în continuare efecte considerabile asupra sănătății umane, stabilește Raportul special 23/2018 al Curții Europene de Conturi.

Alexandru GRIGORIEV

  • Publicat în Mediu
Abonează-te la acest feed RSS