Adama 04 mai 2020
update 3 Jun 2020

Ziua Forestierilor, la a XXVIII-a ediție

În calendarul evenimentelor aniversare, Ziua Forestierului, sărbătorită în fiecare an pe la începutul lunii iunie, a devenit o tradiție, de vreme ce anul acesta a fost sărbătorită a XXVIII-a ediție. Ca în fiecare an, forestierii din toată țara s-au adunat laolaltă spre a sărbători, pe de o parte, dar și spre a face un bilanț al celor ce s-au petrecut de la ultima întâlnire.

„Fiți mândri că sunteți gestionarii unei comori!“

Important de evidențiat este faptul că la eveniment au participat atât reprezentanți ai Romsilva, care administrează aproximativ jumătate din pădurile României, cât și membri ai Asociației Administratorilor de Păduri, care au în grijă o parte însemnată a pădurilor aflate în proprietate privată. Alături de ei s-au aflat cercetători în domeniul forestier, cadre didactice de la instituțiile care pregătesc specialiști în domeniu, pre­cum și reprezentanți ai unor societăți care se ocupă de exploatările forestiere.

Oaspeți de seamă au fost dl Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor, Ilie Covrig, secretar de stat în același minister, reprezentanți ai Camerei Deputaților și Senatului. Gazda întrunirii au fost dl Florinel Constantinescu, primarul orașului Călimănești, unde s-a desfășurat întrunirea, și dl Florian Marin, prefectul de Vâlcea.

„Fiți mândri că sunteți gestionarii acestei comori care este pădurea, dar fiți conștienți că aveți o mare responsabilitate“, a fost principalul mesaj pe care ministrul Deneș l-a transmis forestierilor. După cum a evidențiat domnia sa, pădurea are un rol însemnat economic, strategic și de recreere. Pe de altă parte, „a lăsa pădurea neexploatată este un lucru care nu face bine nici măcar pădurii“, a mai subliniat vorbitorul.

Nu avem decât strategii de azi pe mâine

silvicultura IMG 4285

„Din păcate, lipsește o strategie pe termen mediu și lung în domeniu“, a avertizat secretarul de stat Ilie Covrig. „La ora actuală există aproape un milion de hectare de pădure, din totalul de 6,5 ha, câte are România, care nu au niciun fel de administrator. Pe lângă această problemă, pentru suprafețele de pădure cuprinse între 10 și 100 ha nu există planuri de administrare“, a accentuat dl Covrig.

Toate aceste probleme nu pot fi rezolvate decât printr-un nou Cod Silvic, elaborat cu responsabilitate, și nu sub presiunea unor grupuri de interese sau a organizațiilor de mediu mai mult sau mai puțin informate, au arătat și ceilalți vorbitori.

Și Adrian Crețu, reprezentantul administratorilor de păduri aflate în proprietate privată, a adus în atenție o lacună majoră a legislației în domeniul forestier: „În legislația noastră silvică excesivă e un aspect pe care nu îl avem în vedere: proprietarul. Acesta trebuie să plătească pentru diverse servicii, dar de multe ori nu îi este permis să exploateze pădurea. Și atunci, dacă pentru el nu este decât o cheltuială, o grijă care nu îi aduce niciun venit, de ce avem pretenția ca el să fie atât de atașat de ea? Putem noi să îi cerem să nu o vândă celui care îi oferă un preț cât de cât atractiv, chiar dacă e un străin?“ În acești termeni a evidențiat dl Crețu unul dintre motivele care au făcut ca o parte dintre pădurile românești să ajungă în proprietatea unor companii străine.

Una dintre concluzii a fost aceea că, fără modificarea Codului Silvic, aflată în dezbaterea Parlamentului, multe lucruri vor rămâne în continuare neclare sau nefuncționale. Aceasta în condițiile în care în România, conform datelor INS, aproximativ patru milioane de gospodării sunt încălzite cu lemn. La o medie de cinci metri cubi/an, cât ar fi un consum mediu civilizat, înseamnă 20 de milioane m.c. Or, în condiții de exploatare rezonabilă, pădurile românești nu pot asigura decât ceva mai mult de nouă milioane m.c. lemn de foc!

Restul e doar o adunătură de vorbe goale!

Alexandru GRIGORIEV

Comunitatea Forestierilor nu este de acord cu exportul de gaze naturale în condițiile crizei lemnului de foc

Ceea ce se întâmplă în România este un dezastru economic, social și de mediu, rezultatul unei incapacități administrative a statului român, care ne menține în subdezvoltare. În Luna Pădurii trebuie sa avem în vedere situația reală din România: criza de resursă și prioritizarea direcționării resursei de lemn către lemn de foc prin Codul Silvic, criză  care pune presiune pe păduri  inclusiv  sub aspectul tăierilor ilegale.

Concomitent crizei  lemnului de foc - în fond o criză de resursă energetică -  statul român  se pregătește să permită exportul resurselor de gaze !  În condițiile în care, din totalul de 8 milioane locuințe, 4 milioane se încălzesc cu lemne, 2 milioane cu centrale individuale pe gaz și 2 milioane sunt racordate la sisteme centralizate, atragem și noi atenția că prin realizarea proiectului BRUA - conductă ce va lega exploatările României din zăcăminte de gaz din Marea Neagră cu Ungaria - această resursă a României va fi exportată în detrimentul populației României, care va rămâne captivă și fără alternative la încălzirea cu lemne.

Dacă rețeaua de distribuție gaze s-ar extinde și încă 2 milioane de locuințe ar fi racordate la gaze, consumul populației de gaze s-ar dubla, atingând 5 miliarde mc, în timp ce prin conducta BRUA 4 miliarde mc/an vor fi exportate către Ungaria!!! Atenție, dacă toate locuințele din România ar fi conectate la rețeaua de gaze, așa cum se întâmplă în țările civilizate, consumul de gaze abia ar atinge 7,5 miliarde mc/an, dintr-o producție totală de 15 miliarde mc/an a României estimată pentru următorii ani.

În acest timp, în care România se pregătește să exporte o mare parte din producția internă de gaze - printr-o conductă la care populația României nu va avea acces - să ne uităm ce se întâmplă pe segmentul lemnului de foc.

Pe fond, direcționarea resursei de lemn prioritar către lemn de foc este o pierdere din punct de vedere:

  • economic - valorificăm resursa de lemn de foc cu randamente energetice mici, în loc să o lăsăm să intre în industrie, unde valoarea resursei prin prelucrare crește de 7-10 ori, produce PIB, locuri de muncă și aport valutar, dezvoltare rurală.
  • social - pentru că nu are alternative energetice, populația din zona de câmpie plătește 5-600 lei mc, datorită costurilor ridicate de transport și distribuție a lemnului de foc; aceste costuri sociale înseamnă inclusiv depopularea zonei rurale.
  • de mediu - arderea lemnului pentru încălzirea locuințelor este cea mai poluantă soluție de energie termică, datorită arderii parțiale, ca lemn verde. Bilanțul de carbon al României s-ar îmbunătăți foarte mult (beneficii din vânzarea de certificate de carbon, beneficii de mediu) prin racordarea la rețeaua de gaze și utilizarea lemnului în produse cu valoare îndelungată de întrebuințare/centrale pe cogenerare.

În fiecare an, între 15 martie și 15 aprilie este marcată Luna Pădurii, o perioadă dedicată sădirii arborilor,  activităților ce încurajează acordarea grijii cuvenite pentru protejarea pădurii și extinderii vegetației forestiere.

În această perioadă când pădurea este în centrul atenției, Comunitatea  Forestierilor- Fordaq atrage atenția asupra faptului că sectorul silvic din România este în continuare afectat de bine-cunoscuta modificare a art. 59 din Codul Silvic prin care s-a dorit ca masa lemnoasă din lucrările de rărituri, igienă și produse accidentale să fie exploatată în regie proprie sau prestații de către Romsilva și vândută direct către populație, pe bază de tabele de repartiție făcute de primării.

Noi  am spus: Romsilva nu are logistica și dotarea necesare pentru exploatarea în regie, sistemul de achiziții prin SEAP/recepții/vânzare a masei lemnoase din prestații de exploatare este foarte greu aplicabil, sunt volume mari  rezultate, de rășinoase nevandabile ca lemn de foc, lemnul va fi pe drumuri forestiere, îndepărtate de cererea de lemn de foc etc. Nu ne-a ascultat nimeni!

Astăzi putem să spunem pe cifre că modificarea art. 59 nu funcționează. Romsilva a oferit la prestații un volum de 1,77 milioane mc și a contractat în ianuarie doar 90.000 mc (5%), iar până la zi abia au ajuns la 150.000 mc. Atenție, contractat, nu exploatat și valorificat! Total exploatat în regie și prestații – 300.000 mc din totalul de peste 4 milioane de mc rezervați pentru exploatare în regie proprie sau prestații din produse principale și acea categorie specială din rărituri, igienă, accidentale. Minim 2 milioane mc nu vor intra în piață din volumul reținut pentru exploatare în prestații/regie proprie de către Romsilva, dacă art. 59 nu este modificat rapid. Iar criza de resursă de pe piața lemnului se va agrava în continuare - cu efectele sale asupra populației și industriei lemnului. În plus, masa lemnoasă din doborâturile de vânt de anul trecut putrezește în păduri – sute de mii de mc - datorită supra reglementării întocmirii APV-urilor, licitațiilor...

Controversă de zile mari... Lucrări de întreținere sau dezastru la Sarmizegetusa Regia?

Recent, în spațiul public românesc s-a dus un adevărat război între asociațiile ecologiste și autorități. Motivul l-ar fi constituit lucrările de întreținere dispuse de managerii statului în zona Sarmizegetusa Regia, măsuri considerate abuzive și dăunătoare de către asociația ecologistă Agent Green. Pe de o parte autoritățile sunt acuzate că vor să facă profit din masa lemnoasă tăiată din zona cetății dacice. De cealaltă parte, Romsilva se apără și spune că defrișările au vizat doar arborii foarte bătrâni care ar fi pus în pericol viața vizitatorilor din zonă.

Acuzațiile...

Asociația ecologistă Agent Green și Fundația Dacica atrag atenția, într-un comunicat, că tăierile făgetelor de la Sarmizegetusa Regia afectează ireversibil situl arheologic, monument UNESCO. Situl a fost închis publicului la 22 ianuarie în vederea defrișării, însă imagini surprinse cu drona arată arbori de dimensiuni uriașe care au fost tăiați și s-au prăbușit peste zidurile cetății capitalei dacice. În plus, spun cei de la Agent Green, tăierile realizate sub pretextul protejării sitului arheologic și a vizitatorilor s-au făcut în mare măsură în afara traseului turistic. „Tăierile s-au făcut sub pretextul protejării sitului, dar s-au soldat cu distrugeri ale acestuia. Au urcat cu utilajele mari până pe acropola cetății și în zona sacră. Au răvășit adânc solul, când știau că stratul arheologic se află la doar câțiva centimetri adâncime. Arborii doborâți peste fortificația cetății au afectat porțiuni din zidul antic. E vorba de distrugeri care se sancționează conform legii. Mai mult, administrația sitului nu are un plan de gestiune și protecție a sitului, deși legea nu permite niciun fel de intervenții în sit decât în baza unui asemenea plan. Este vorba de un monument UNESCO, de importanță mondială, care se supune unor legi speciale, de care văd că nu se ține seama. Este halucinant ce se întâmplă acolo“, a explicat  Aurora Pețan, istoric și președinte al fundației Dacica.

Impactul defrișărilor

Potrivit Agent Green și Fundației Dacica, administrația sitului nu ar avea un plan de acțiune pe termen lung, iar autoritățile ar fi recunoscut că nu cunosc impactul defrișărilor asupra solului și asupra nivelului apei freatice. Cu toate acestea, administrația sitului a afirmat că intenționează să defrișeze definitiv 17 din cele 18 hectare pe care se întinde situl UNESCO. Tăierile începute la 22 ianuarie includ primii 103 arbori din care se tăiaseră deja 80 până la 1 februarie. „Administratorul sitului susține că toți arborii doborâți erau uscați, dar în urma observării trunchiurilor duse la depozitul Anines – Grădiște, reprezentanții Agent Green au constatat că marea majoritate a lemnului extras are de fapt o mare valoare economică“, arată Agent Green într-un comunicat. „Am descoperit tăierile pe portalul InspectorulPădurii.ro și m-am dus imediat să văd ce se întâmplă la cetate. Am rămas șocat când am văzut dezastrul. Nu era nevoie să alegem între istorie și natură. Soluția este de fapt istorie și natură. De aceea situl este dublu protejat, fiind atât în zona de protecție integrală a parcului natural Grădiștea – Cioclovina, cât și sit arheologic UNESCO. Mai mult, pădurea făcea parte din inventarul pădurilor virgine din anul 2005, cu arbori monumentali care stabilizau solul. Au doborât arborii fix pe zidurile cetății și i-au tras prin sit cu utilaje mari de tip TAF în condiții de sol îmbibat cu apă, lăsând răni ireversibile în sit. Așa ceva nu trebuia să se întâmple niciodată“, a spus Gabriel Păun, biolog și președinte Agent Green.

Se cer controale

Agent Green și Fundația Dacica fac apel la Ministerul Culturii, Garda Forestieră și Garda de Mediu să suspende orice lucrări în sit, să îl sigileze și să demareze un control amplu. Planurile de defrișare pentru 17 ha trebuie anulate definitiv și un plan de acțiune pe termen lung pentru protejarea sitului trebuie realizat de o echipă de experți relevanți. Organizațiile recomandă păstrarea consistenței pădurii la minimum 0,6 (adică suprafața împădurită a sitului să nu scadă niciodată sub 60% din suprafața sa) și fagul să rămână specia fundamentală de pădure în amestec cu paltinul de munte și laricea, așa cum era pe vremea dacilor.

„Imaginile din dronă vorbesc de la sine, iar situația impune o anchetă amplă a Parchetului și o intervenție rapidă a autorităților care încă mai pot lua măsuri să salveze ce se mai poate și să pedepsească făptașii. Practic, administrația sitului a cerut defrișarea, iar Ministerul Pădurilor i-a mulțumit din pix, aprobând extragerea a 306 metri cubi. Înțelegem și susținem protecția sitului și a vizitatorilor, însă superficialitatea cu care s-au aprobat tăierile și modul în care se realizează lucrările lasă mult de dorit“, conchide Gabriel Păun.

Romsilva răspunde acuzațiilor

Într-un comunicat primit la redacție, Regia Națională a Pădurilor, Romsilva arată că „lucrările silvice efectuate în zona sitului Sarmizegetusa Regia, înscris în Patrimoniul Mondial al UNESCO, au loc în zona de management durabil a Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, în care acestea sunt permise. Planul de Management al Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, aprobat prin Hotărârea de Guvern 1049/2013, prevede constituirea unei zone de management durabil cu suprafața de 18,3 hectare, care include situl arheologic Sarmizegetusa Regia, unde este permisă tăierea vegetației forestiere numai la solicitarea organelor de specialitate, în scopul efectuării lucrărilor de reparație, întreținere curentă, cercetare arheologică, restaurare, consolidare și conservarea monumentului istoric“. Din același document aflăm că, la solicitarea administratorului monumentului arheologic, Consiliul Județean Hunedoara, au fost inventariați arborii aflați în declin fiziologic, cu vârsta de aproximativ 170 de ani, care puneau în pericol viețile vizitatorilor și integritatea monumentului istoric.

Totul este legal

Potrivit Romsilva, Consiliul Județean Hunedoara a obținut, în ultimul an, toate aprobările prevăzute de legislație, ordine de ministru pentru derogarea de la prevederile amenajamentului silvic, avize de mediu, avize ale administratorului ariei protejate, avize ale Comisiei Naționale de Arheologie și ale Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice. Lucrările și actele de punere în valoare au fost aprobate de Garda Forestieră Timișoara în februarie 2017. „Menționăm că în UP IV Cetate nu are loc o «defrișare» a 18,3 hectare, ci lucrări de îndepărtare a mai multor arbori, cu un volum total de 306 metri cubi.“ Potrivit Romsilva, suprafața respectivă nu a respectat criteriile de includere în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, în urma verificărilor efectuate de către Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea», cu ocazia întocmirii amenajamentului silvic, și de organizația WWF România, cu ocazia studiului de fundamentare pentru Ocolul Silvic Grădiște. În final, reprezentanții Romsilva își exprimă regretul că «organizația» Agent Green lansează din nou acuzații publice false, în lipsa documentării, a cunoștințelor din domeniul silvic sau cu rea-credință.“

Bogdan Panțuru

Tăierile ilegale în pădurile de stat administrate de Romsilva se mențin la un nivel scăzut

Volumul tăierilor ilegale în fondul forestier de stat, administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, s-a menținut anul trecut la același nivel scăzut, fiind înregistrați 47.713 metri cubi de lemn tăiați ilegal, un volum comparabil cu anul 2016, când s-au constatat 47.788 de metri cubi proveniți din tăieri ilegale. În anul 2015, volumul tăierilor ilegale a fost de 57.080 de metri cubi.

Angajații Romsilva au efectuat anul trecut, în total, 91.742 de controale la circulația materialului lemnos, din care 21.287 de controale împreună cu Poliția Română, fiind constatate 1.546 de infracțiuni silvice și 12.197 de contravenții silvice, valoarea cumulată a amenzilor ridicându-se la 26.052.675 de lei. De asemenea, au fost confiscați 21.685 de metri cubi și 5.903 de pomi de Crăciun.

În județul Maramureș a fost înregistrat cel mai mare volum al tăierilor ilegale, de 8.319 metri cubi, urmat de județele Mureș, cu 3.230 de metri cubi, Suceava, cu 2.393 metri cubi, Hunedoara, cu 2.964 de metri cubi și Caraș-Severin, cu 2.592 de metri cubi.

Valoarea pagubelor provocate de tăierile ilegale și pășunatul abuziv se ridică la 13.441.722  de lei.

De asemenea, pe parcursul anului trecut, personalul Romsilva a efectuat 358 de controale la instalațiile de debitat, fiind constatate 74 de contravenții silvice. În urma acestor controale au fost aplicate amenzi în valoare de 492.000 de lei și au fost confiscați 4.380 de metri cubi de lemn.

În urma intensificării acțiunilor de control, numărul agresiunilor asupra personalului silvic care asigură paza pădurilor s-a dublat anul trecut, fiind înregistrate 40 de agresiuni, față de 22, în anul 2016.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează o suprafață de 3,14 milioane de hectare fond forestier proprietate publică a statului și, pe baze contractuale, aproximativ 1 milion de hectare fond forestier al unor unități administrative sau aflat în proprietate privată.

Alte peste 2.000 de hectare de păduri administrate de Romsilva introduse în catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine

Alte peste două mii de hectare de păduri de stat administrate de Romsilva au fost introduse recent în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, în urma unei colaborări între organizația de mediu WWF România și Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Cele 2.077,16 hectare păduri aflate în proprietatea statului au fost identificate în județul Gorj, pe raza Parcului Național Domogled – Valea Cernei, în opt trupuri de pădure din administrarea Ocolului Silvic Baia de Aramă.

Introducerea acestor păduri în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine exclude orice lucrare silvică sau altă intervenție umană, suprafețele de pădure fiind supuse regimului de protecție integrală.

Până în prezent, în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine au fost introduse 20.373,92 de hectare păduri ce se încadrează în categoriile funcționale păduri virgine și cvasivirgine, din acestea 17.172,76 hectare, adică 84,2%, fiind păduri aflate în proprietatea statului și administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Procesul de identificare și includere a suprafețelor în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine este continuu, în fiecare an fiind analizate sute de mii de hectare de fond forestier aflat în proprietatea publică a statului.

Anul trecut, Romsilva și Ministerul Apelor și Pădurilor, în colaborare cu organizațiile WWF România și Greenpeace România, au introdus 24.679,4 hectare de păduri virgine și seculare de fag în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO, din acestea, 24.341,3 de hectare fiind în proprietatea publică a statului și administrate de Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier proprietate publică a  statului și 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață totală de 852.820 de hectare, 582.785 fiind păduri, din care 174.065 de hectare se află în zone de protecție strictă sau intergrală. Zonele de protecție strictă sau integrală au fost extinse la propunerea specialiștilor Romsilva, în ultimii trei ani, cu aproximativ 20.000 de hectare.

2018 aduce lemne de foc mai ieftine, dar și mistreți radioactivi

Anul 2018 va aduce celor peste jumătate dintre familiile din România care încă se încălzesc cu lemne prețuri mai bune. Cel puțin așa se arată acum, la început de an, potrivit noilor reglementări în domeniu. Dar noile norme aplicabile în domeniul silvic nu se referă doar la modul de exploatare a masei lemnoase, ci și la multe alte aspecte legate de gestionarea pădurilor. Noul Cod Silvic schimbă și el multe lucruri. Din acest motiv, activitatea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva se va desfășura sub semnul unor noi provocări în acest an.

Meseria de pădurar, din ce în ce mai periculoasă

Una dintre cele mai noi provocări cu care pădurarii se vor confrunta pare să fie cea a animalelor radioactive. Nu, nu este nicio glumă de prost gust și nici vreo găselniță a unei imaginații înfierbântate. La sfârșitul lunii decembrie, în județul Suceava a fost împușcat un mistreț a cărui carne depășea nivelul maxim admis de radioactivitate. „Este pentru prima oară când ne confruntăm cu o asemenea situație“, a arătat dl Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al regiei. Animalul, împușcat pe un fond de vânătoare aflat la aproximativ 10 km de granița cu Ucraina, era infestat cu izotopii Cesiu 137 și 134. Conform specialiștilor, acești izotopi sunt specifici emisiilor pro­venite de la centrala nucleară de la Cernobâl.

„Fiecărui mistreț vânat i se face testarea pentru trichină și pentru pestă porcină africană, iar lotizat se face și testarea de radioactivitate“, a mai explicat dl Pahonțu. În orice caz, consumul cărnii radioactive constituie un risc pentru sănătate. Așadar, vânătorii din zonă sunt sfătuiți ca pe viitor să fie atenți și la radioactivitatea prăzii.

O altă concluzie, la sfârșitul anului 2017, este aceea că meseria de pădurar a devenit mult mai periculoasă. Dacă în anul 2016 numărul agresiunilor înregistrate asupra personalului silvic s-a ridicat la 22 de cazuri, în anul trecut a urcat la 37. Pe lângă aceasta, și modul în care aceste agresiuni au fost comise face să crească nivelul de îngrijorare. În ultimul an au fost situații în care braconierii sau hoții de lemne au tras cu armele, în mod deliberat, asupra pădurarilor care i-au surprins. Într-un alt caz, petrecut în județul Dolj, hoții de lemne l-au călcat cu mașina, în mod voit, pe pădurarul care încerca să-i oprească.

Și încă alte provocări...

Nici grija oamenilor față de pădure nu arată să fi crescut. Numărul incendiilor a crescut cu 240%. În primele nouă luni din 2017, în total 1.413 hectare de pădure, din care 1.311 de litieră și 101,8 suprafețe recent regenerate, au căzut pradă flăcărilor. 75.240 de puieți plantați recent, în valoare de 84.800 lei, au ars în urma neglijențelor criminale. Cele mai multe incendii au fost provocate de focurile nesupravegheate din apropierea pădurilor, iar propagarea lor a fost favorizată și de vremea secetoasă.

La aceste aspecte ar mai fi de adăugat că 2017 este al doilea an la rând când, în urma unei Ordonanțe de Guvern, 90% din profitul realizat de Regie a mers direct la Bugetul de Stat. „O astfel de măsură este suportabilă pe termen scurt, un an sau doi. Dar pe termen mediu face imposibilă realizarea de investiții și conduce la rezultate nedorite“, a comentat, succint, dar cuprinzător, consecințele unei astfel de politici asupra Romsilva dl Pahonțu. De notat că, în conformitate cu legislația în vigoare, jumătate din profitul realizat trebuie să rămână la dispoziția regiei.

O altă sarcină rezultă din prevederile noului Cod Silvic. Romsilva va trebui să preia în pază pădurile ce vor fi identificate ca neadministrate de proprietarii lor de drept. Ca urmare, în jur de 800.000 de parcele de păduri vor trebui păzite suplimentar de pădurarii regiei. În noile condiții, despre care am vorbit mai sus, nu este o sarcină ușoară...

În 2018, de patru ori mai mult lemn de foc livrat direct

În anul 2017, cantitatea de lemne de foc livrată direct către populație de Regia Națională a Pădurilor s-a ridicat la peste un milion de metri cubi. Prețul mediu a fost unul social, de aproximativ 150 lei/m.c.

Această cantitate a reprezentat doar 15% din volumul de masă lemnoasă pusă pe piață de Romsilva. Doar atât i-a fost permis regiei să exploateze în regim propriu, restul fiind oferit, prin licitații publice, firmelor autori­zate care exploatează și comercializează masa lemnoasă, inclusiv lemne de foc.

De asemenea, Romsilva a realizat un inventar al comunităților dependente de lemnele de foc din pădurile de stat și a încheiat, în primele nouă luni, 1.151 de parteneriate cu autoritățile locale, beneficiare fiind 1.945 de comunități locale. În cadrul acestor parteneriate, au fost livrate 302.021 de metri cubi lemne de foc până la finalul anului, la prețuri accesibile.

În urma modificărilor legislative recente, generate de înlocuirea HG 617/2016 cu HG 715/2017, în 2018 Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va putea exploata în regie proprie aproximativ 40% din volumul de masă lemnoasă, însemnând și o majorare a volumului de lemn de foc livrat populației, la prețuri accesibile. Practic, conform declarațiilor directorului general Dragoș Ciprian Pahonțu, cantitatea va atinge cifra de patru milioane metri cubi. Trei milioane vor proveni din activități de îngrijire, iar un milion vor rezulta în urma sortărilor masei lemnoase recoltate. Menționăm că prin lemn de foc se înțelege lemnul de lucru cu un diametru de maximum 24 cm.

Totuși, este important de știut că Romsilva nu dispune de mijloace de transport adecvate. Prin urmare, cei care doresc să achiziționeze lemne de foc de la regie vor trebui să își asigure transportul de la punctele de exploatare la domiciliu. Acest lucru se dovedește a fi costisitor și, de multe ori, greu de realizat, mai ales pentru cei care locuiesc în zonele de câmpie, departe de punctele de exploatare.

Cererea de rășinoase, în creștere

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva are pentru anul 2018 un program de recoltare de 9,98 milioane de metri cubi. Licitația principală organizată în acest scop în luna decembrie 2017, prin direcțiile silvice, în ultima lună, a reprezentat un succes, consideră conducerea regiei. Au fost adjudecate 90,77% din volumul total de masă lemnoasă oferit la licitație, adică 3 milioane de metri cubi, din totalul de 3,3 milioane metri cubi oferiți.

În cadrul licitației principale a fost oferit un volum de aproximativ 34% din masa lemnoasă ce urmează a fi recoltată, urmând ca pe parcursul anului 2018 să fie organizate alte licitații publice pentru adjudecarea masei lemnoase din pădurile de stat administrate de Romsilva.

La licitațiile publice participă numai firmele autorizate. „Până nu demult aveam de a face cu firme care se ocupau, de fapt, cu revânzarea. Acum am lucrat cu firme care se ocupă, într-adevăr, cu prestarea de servicii“, a ținut să precizeze dl Pahonțu.

Din lemnul oferit la adjudecare, aproape 790 de mii de metri cubi au fost rășinoase, aproape 1,49 milioane de metri cubi din specia fag, 300 de mii de metri cubi stejar, 362,5 mii metri cubi diverse specii tari și 518,6 mii metri cubi din diverse specii moi.

Prețul mediu de pornire a fost de 180,26 de lei pe metru cub, iar prețul mediu de adjudecare a fost cu 43% mai mare, adică 258,75 de lei pe metru cub. În medie, metrul cub de rășinoase a fost adjudecat cu 317,05 lei, metrul cub de fag cu 238,5 lei, iar metrul cub de stejar cu 388,06 lei, creșterile de prețuri, în urma licitațiilor publice, fiind de 52% la rășinoase, 43% la stejar și 41% la fag.

De notat că aceste prețuri se situează la nivelul prețurilor medii europene. O altă anomalie înregistrată anul acesta este prețul mare al lemnului de rășinoase, în comparație cu cel al altor specii. „În ultima perioadă a existat o cerere foarte mare pentru această categorie, ceea ce a dus la o creștere oarecum artificială a acestui preț“, a mai explicat directorul general al regiei.

Venituri mai mari, cu exploatări mai puține

În administrarea Regiei Naționale a Pădurilor se află și 26.000 km de drumuri. În ultimul an, peste 6.000 de kilometri au fost construiți de la zero sau reabilitați. Pentru acestea au fost realizate investiții totale de 163,8 milioane lei, dintre care 88,8 milioane au provenit din fondul de accesibilizare, iar 75 de milioane de lei din fonduri proprii.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a încheiat anul 2017 cu o cifră de afaceri mai mare cu 15% și cu venituri cu 9% mai mari decât datele planificate. Profitul brut de 284,3 milioane de lei a înregistrat o creștere de 67% față de cifra prognozată, adică 170 de milioane de lei. Și cifra de afaceri a înregistrat o creștere de 15% față de cifrele prognozate, astfel încât Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a încheiat anul cu o cifră de afaceri de 1.853.642.000 de lei.

La capitolul vești bune este de bifat și faptul că, față de un program prognozat de recoltare a masei lemnoase de 9,56 milioane de metri cubi, la finalul anului s-au recoltat doar 9,37 milioane de metri cubi, adică 98% din program, rămâ­nând nerecoltați 185 de mii de metri cubi.

Zile mai bune pentru pădurile românești

În afară de aceasta, în 2017 Romsilva a plantat, în cadrul campaniilor de împădurire, peste 33 de milioane de puieți forestieri, regenerând o suprafață totală de 15.451 de hectare de păduri. Dintre acestea, 9.462 de hectare sunt regenerări naturale și 5.989 de hectare regenerări artificiale, prin împăduriri.

Regia a identificat în ultimul an și a propus pentru a fi incluse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine 3840,4 hectare de păduri de stat, care se adaugă celor 9.983 de hectare deja înscrise.

Din acestea, 2.996,38 de hectare sunt păduri virgine și 844 de hectare păduri cvasivirgine.

Alte 24.341,3 hectare valoroase de fag din pădurile de stat au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial Natural al UNESCO, într-un demers comun cu Ministerul Apelor și Pădurilor și organizațiile de mediu WWF România și Greenpeace România.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață cumulată de aproape 850 de mii de hectare, din care 580 de mii sunt păduri. Din acestea, aproape 175 de mii de hectare de pădure sunt incluse în zone de protecție strictă sau integrală. Suprafața cuprinsă în zonele de protecție a crescut cu peste 2.200 de hectare în 2017, Romsilva depunând eforturi pentru creșterea zonelor de nonintervenție în parcurile naționale și naturale.

La ora actuală, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului, adică aproximativ 47% din totalul fondului forestier național.

Alexandru GRIGORIEV

Putem să reciclăm mai mult... dar nu o facem încă

„Pădurile sunt mai mult decât o colecție de copaci, sunt ecosisteme integrate și cămin pentru cele mai diverse specii de plante și animale de pe Pământ. Copacii sunt, de asemenea, actori majori în ciclurile de carbon și de apă care fac viața posibilă. Atunci când pădurile sunt pierdute sau degradate, distrugerea lor declanșează o serie de schimbări care afectează viața atât la nivel local, cât și în întreaga lume.“ – World Wide Fund for Nature

Trăim într-o lume în care consumerismul este o modă. Se mizează din plin pe politici de marketing orchestrate astfel încât să se inoculeze ideea că avem nevoie de mai mult. Rezultatul final este că oferta nu mai este dictată de cerere, ci dimpotrivă, consumatorul final achiziționează tot ce i se pune la dispoziție, uneori fără raționament. De aici încep risipa și mai apoi poluarea planetei. Există în momentul de față statistici care spun că putem recicla 75% din deșeuri. Dar încă nu facem acest lucru. De fapt, reciclăm doar 30%.

Există vreo justificare pentru această situație? Lipsa de informare cu privire la pericolul real pe care îl reprezintă poluarea, „sufocarea“ pieței cu tot felul de produse care creează imaginea unei abundențe – și, dacă avem abundență, atunci de ce să refolosim – interesele financiare care primează asupra oricăror alte reguli, ignoranța și superficialitatea.

Trăim într-o lume care a uitat că în secolul trecut până și oasele erau folosite pentru a obține nasturi sau gelatină. Cu ce ne ajută această lipsă a memoriei?

De ce să iubim copacii? V-ați pus vreodată această întrebare? Cel mai la îndemână răspuns este și cel mai important. Pentru că ne țin în viață. Prin studiile în centrul cărora s-au aflat arborii, oamenii de știință au descoperit că un copac poate filtra din aer 30 kg de poluanți în fiecare an. Din nefericire, se pare că această descoperire nu este un garant absolut al vieții copacilor.

Potrivit Institutului Worldwatch, 1/3 dintre copa­cii tăiaţi ajung hârtie (cca 41% din totalul gunoiului menajer este reprezentat de hârtie), iar o tonă este obținută din aproximativ 3 tone de lemn.

Datele statistice arată că cel mai mare consum de hârtie este înregistrat în Statele Unite ale Americii, unde, în medie, se consumă anual 300 kg (care se obțin din 50.0000 de copaci pe săptămână) pe cap de locuitor. În mod paradoxal, americanii nu se gândesc să recicleze hârtia, pentru că se pare că doar 10% din publicațiile americane ajung în fabricile de reciclare. Restul de 90% ajunge la pubelă. Pe locul doi în topul țărilor cu cel mai mare consum de hârtie este Japonia, unde un locuitor folosește aproximativ 250 kg de hârtie anual. Cifrele sunt cu mult peste datele Institutului Worldwatch, care susține că 40 kg de hârtie anual pe cap de locuitor sunt suficiente. În plus, industria prelucrării hârtiei înregistrează cel mai mare consum de apă.

Dacă vom recicla o tonă de hârtie vom putea salva 17 copaci maturi, aproximativ 21.000 de litri de apă, un spațiu de 3 metri cubi la groapa de gunoi, 2 barili de petrol și 4.000 de kw/h energie electrică (o fabrică va consuma cu 40% mai puțină energie pentru a recicla hârtia decât pentru a o produce). În plus, în procesul de reciclare se folosesc mai puține chimicale.

Potrivit World Wide Fund for Nature, 31% din planeta noastră este acoperită de păduri care reprezintă căminul pentru cele mai multe dintre speciile de animale aflate pe cale de dispariție. Dar nu numai animalele au nevoie de păduri, pentru că statisticile arată că 1,6 miliarde de oameni se bazează pe existența lor. În momentul de față, la nivel mondial îngrijorarea cea mai mare o constituie dispariția pădurilor tropicale care adăpostesc mare parte din biodiversitatea mondială. Datele statistice arată că în ultima jumătate de deceniu în Amazon pădurile tropicale au fost defrișate în proporție de 17%. Motivul acestor defrișări masive a fost descoperirea petrolului și aurului. Pe site-ul instituției se arată „că pădurile tropicale dețin mai mult de 210 gigatoni de carbon, iar defrișările reprezintă aproximativ 15% din emisiile de gaze cu efect de seră. Acestea contribuie la creșterea temperaturilor, la schimbările de vreme, precum și la creșterea frec­venței fenomenelor meteorologice extreme. De exemplu, în Sumatra pădurile tropicale din turbăriile profunde sunt curățate, drenate și transformate în plantații de celuloză, contribuind la emisiile ridicate de gaze cu efect de seră din Indonezia. Schimbările climatice pot afecta creaturile din pădure prin modificarea habitatelor lor și scăderea disponibilității alimentelor și a apei. Unii se vor putea adapta trecând la înălțimi sau latitudini mai mari, dar pot apărea pierderi de specii.“ Și dacă nu ne interesează ce se va întâmpla cu animalele, poate ne interesează totuși ce se va întâmpla cu omenirea. Vom putea supraviețui oare fără păduri?

Laura ZMARANDA

  • Publicat în Mediu

Romsilva a dat startul campaniei de împăduriri de toamnă

Campania de împăduriri de toamnă a fost marcată oficial, joi, la Ocolul Silvic Brănești din cadrul Direcției Silvice Ilfov, la eveniment participând domnul Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, domnul Cezar Răduță, director al Direcției Silvice Ilfov, colegi silvicultori, elevi și cadre didactice ale Colegiului Silvic ”Theodor Pietraru” din Brănești.

Pentru campania de împăduriri de toamnă, Romsilva a planificat plantarea a    4,1 milioane de puieți forestieri, urmând să fie regenerate 2.537 de hectare fond forestier de stat, din care 1.340 de hectare regenerări naturale și 1.233 de hectare prin împăduriri. De asemenea, sunt prevăzute completări curente în plantații pe o suprafață de 207 de hectare și lucrări de refacere a plantațiilor pe alte 141 de hectare.

Programul anual de regenerare a pădurilor de stat administrate de Romsilva, prevedere împăduriri pe o suprafață de 14.252 de hectare, din care 8.721 de hectare prin regenerări naturale și 5.531 de hectare prin împăduriri, completări curente în plantații pe 2.589 de hectare și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe alte 306 hectare.

IMPADURIRE TOAMNA 3 1

În campania de împăduriri de primăvară, Romsilva a regenerat 12.100 de hectare, adică 84,9% din programul anual, 7.629 de hectare fiind regenerate natural, iar 4.471 de hectare au fost împădurite. În campania de primăvară au fost plantați 28,9 miioane de puieți, valoarea investițiilor în regenerarea pădurilor de stat ridicându-se la 70,3 milioane de lei.

În ultimii 26 de ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat natural sau artificial peste 540.000 de hectare păduri de stat. Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare păduri de stat, aproximativ 47% din totalul fondului forestier național.

Mii de hectare de pădure afectate de fenomenele meteorologice extreme din ultima săptămână

Fenomenele meteorologice extreme înregistrate, în ultimele zile, în mai multe județe din vestul țării, au produs pagube semnificative în pădurile proprietatea publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Astfel, din primele date provizorii centralizate, a rezultat un volum cumulat al arborilor rupți sau doborâți de aproximativ 460.000 de metri cubi, din care 246.000 de metri cubi sunt doborâturi în masă, adică întreaga suprafață de pădure a fost afectată. La un volum mediu de 300 de metri cubi la hectar, specialiștii Romsilva estimează că peste 700 de hectare de pădure au fost doborâte complet.

Datele sunt provizorii, având în vedere că inventarierea arborilor afectați este îngreunată de blocarea căilor de acces.

Cele mai mari pagube au fost înregistrate la Direcția Silvică Bihor, cu aproximativ 200.000 de metri cubi, Direcția Silvică Arad, cu 85.000 de metri cubi și Direcția Silvică Maramureș, cu 70.000 de metri cubi.

Echipe ale Romsilva acționează în continuare pentru deblocarea căilor de acces și inventarierea arborilor doborâți.

Conform normelor silvice, suprafețele vor fi refăcute de silvicultori, în cazul doborâturilor în masă, unde distrugerile sunt complete, după obținerea aprobărilor legale și după evacuarea lemnului afectat, terenul fiind reîmpădurit în cel mult doi ani.

Reamintim că în primul semestru al acestui an, în urma fenomenelor meteorologice extreme au fost afectate alte 82.750,79 de hectare aflate în proprietatea publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Din acestea, 136,4 hectare au fost doborâturi în masă.

Anul trecut, fenomenele meteorologice extreme au afectat, în total, în pădurile de stat administrate de Romsilva, o suprafață cumulată de 204.687 de hectare, volumul total de produse accidentale fiind de 1.347,8 mii metri cubi.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare de pădure aflate în proprietatea publică a statului și asigură servicii silvice, pe baze contractuale, pentru încă un milion de hectare aflat în proprietatea unităților administrative sau în cea privată.

Sursa: RNP-Romsilva

Romsilva a identificat alte aproape patru mii de hectare de păduri virgine și cvasivirgine

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a identificat în primul semestru al anului alte 3.840,46 de hectare de păduri virgine și cvasivirgine, solicitând deja introducerea acestor suprafețe de pădure, aflate în proprietatea publică a statului, în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, conform Ordinului de Ministru 2525/2016.

Din acestea, 2.996,38 de hectare sunt păduri virgine și 844,08 hectare păduri cvasivirgine.

Specialiștii Romsilva au identificat 1.757,71 hectare la Ocolul Silvic Arpașu din județul Sibiu, 1.063 de hectare la Ocolului Silvic Strâmbu Băiuți din județul Maramureș și 175,67 de hectare la Ocolul Silvic Tarnița din județul Mehedinți, toate încadrându-se în categoria funcțională păduri virgine.

În județul Maramureș au fost identificate, în total, 633,21 hectare păduri de stat care se încadrează în categoria funcțională păduri cvasivirgine, pe raza ocoalelor silvice Groșii Țibleșului, Mara și Strâmbu Băiuți. Au mai fost identificate și alte păduri cvasivirgine în județul Caraș-Severin, 58,33 hectare la Ocolul Silvic Berzeasca, în județul Hunedoara, 87,41 hectare pe raza Ocolului Silvic Geoagiu, și în județul Neamț, 65,13 hectare la Ocolul Silvic Pipirig.

Procesul de identificare și includere a suprafețelor în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine continuă, anual, specialiștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva analizând peste 300 de mii de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inclus deja, anul trecut, 9.983 de hectare în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine.

Recent, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Ministerul Apelor și Pădurilor, împreună cu organizațiile WWF România și Greenpeace România au reușit introducerea a 24.679,4 hectare de păduri virgine și seculare de fag în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO, din acestea, 24.341,3 de hectare fiind în proprietatea publică a statului și administrate de Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier proprietate publică a statului și 22 de parcuri naționale și naturale.

Sursa: Romsilva

Ziua Internațională a Rangerilor marcată de Romsilva

Asociația Rangerilor din România și Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în colaborare cu Primăria Municipiului Hunedoara, marchează astăzi, la Castelul Corvinilor, Ziua Internațională a Rangerilor, o sărbătoare internațională dedicată profesioniștilor care protejează, prin activitatea lor, patrimoniul natural și cultural al parcurilor naționale și naturale din întreaga lume.

De asemenea, Ziua Internațională a Rangerilor este un prilej de comemorare a rangerilor din întreaga lumea uciși sau răniți în timpul exercitării profesiei. Conform Thin Green Line Foundation, în ultimul an cel puțin 119 rangeri au murit la datorie în întreaga lume, mulți din ei uciși de braconieri.

La evenimentul desfășurat la Castelul Corvinilor participă rangeri din cele trei parcuri de pe raza județului Hunedoara, Parcul Național Retezat, Parcul Național Defileul Jiului și Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, membri ai Asociației Rangerilor din România, reprezentanți ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și oficiali locali.

Ziua Internațională a Rangerilor a fost proclamată oficial cu un deceniu în urmă și este celebrată în 31 iulie de 63 de asociații ale rangerilor din 46 de state ale lumii, de pe șase continente.

Inițiativa proclamării sărbătorii a aparținut președintelui Federației Internaționale a Rangerilor, australianul Sean Willmore, iar vicepreședintele organizației internaționale, este Florin Hălăștăuan, membru al Asociației Rangerilor din România.

Ziua Internațională a Rangerilor este marcată oficial în România din anul 2013 în toate cele 22 de parcuri naționale și naturale administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

”Activitatea rangerilor este vitală pentru protejarea parcurilor naționale sau naturale și a ariilor protejate și le mulțumim pentru efortul depus zi de zi. Rezultatul muncii lor este vizibil, avem parcuri și arii protejate de care ne mândrim și apreciate de cei care aleg să-și petreacă timpul liber în natură. Este o zi specială pentru rangeri și pentru noi, colegii lor, și doresc să le transmit un sincer La Mulți Ani!” a declarat Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Rangerii din parcurile naționale și naturale administrate de Romsilva se implică în activități ce au ca scop conservarea si protejarea patrimoniului natural, cultural si istoric de pe raza ariilor naturale protejate, în supravegherea ecosistemelor și a tuturor activităților care se desfășoară pe teritoriul parcurilor, participă la acțiuni de salvare a persoanelor aflate în dificultate, îndrumă și monitorizează turiștii pe teritoriul parcului și organizează activități educative.

Zeci de mii de hectare de pădure au fost afectate de fenomenele meteorologice extreme

Peste 80.000 de hectare de pădure, aflate în proprietatea statului și administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, au fost afectate în acest an de fenomenele meteorologice extreme, precum vijelii, averse torențiale sau viscole cu ninsori abundente. De la începutul anului, în total, 82.750,79 de hectare au fost afectate de doborâturi sau rupturi de arbori, din care 136,4 hectare au fost doborâturi în masă, suprafețele fiind afectate în totalitate.

Volumul total de lemn din aceste suprafețe afectate de fenomenele meteorologice deosebite se ridică la 234,1 mii de metri cubi. Cele mai multe evenimente de acest fel au avut loc în luna iunie, fiind înregistrate 27.852,32 de hectare. Cele mai mari pagube au fost în județul Suceava, unde, între 23 și 25 iunie, au fost afectate 20.386,1 hectare, din care 53,6 doborâturi în masă, pe raza a 12 ocoale silvice din cadrul Direcției Silvice Suceava.

Anul trecut, fenomenele meteorologice extreme au afectat, în total, în pădurile de stat administrate de Romsilva, o suprafață cumulată de 204.687 de hectare, volumul total de produse accidentale fiind de 1.347,8 mii de metri cubi. Menționăm că aceste suprafețe vor fi refăcute de silvicultori. În cazul doborâturilor în masă, unde distrugerile sunt complete, după obținerea aprobărilor legale și după evacuarea lemnului afectat, terenul va fi reîmpădurit în cel mult doi ani, conform normelor silvice.

Peste 24.000 de hectare de păduri în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO

Peste 24.000 de hectare de păduri valoroase de fag din România au fost incluse în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO, cu prilejul celei de-a 41-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO, care s-a desfășurat vineri la Cracovia, în Polonia.

Din cele 24.679,4 hectare de păduri virgine de fag declarate sit al Patrimoniului Mondial Natural al UNESCO, 24.341,3 de hectare se află în proprietatea publică a statului și administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, iar 338,1 se află în proprietate privată.

Cele șapte situri aflate în administrarea Romsilva sunt în Parcul Național Domogled – Valea Cernei, cu o suprafață de 10.321,7 hectare, în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, cu 4.278,3 hectare, în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, 4.294,2 de hectare, în Parcul Național Cozia, cu 3.411,1 hectare și trei alte situri, Codrii seculari Slătioara, de 609,8 hectare, Groșii Țibleșului, de 346,3 hectare și codrii Strâmbu-Băiuți, cu 630 de hectare. În plus, a fost selectat și Codrul secular Șinca, de 338,1 hectare, aflat în proprietatea Primăriei Șinca din județul Brașov.

Inițiativa includerii acestor situri în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO aparține Ministerului Apelor și Pădurilor, acum trei ani fiind semnat un protocol de colaborare cu Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea” și organizațiile de mediu WWF – Programul Dunăre – Carpați și Greenpeace România.

Partenerii în proiect au identificat inițial 25 de situri, fiind selectate în final 8 situri valoroase.

Anul trecut, în luna septembrie, o echipă de specialiști ai Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), organizație mandatată de UNESCO să certifice aceste situri, a evaluat în teren toate aceste păduri.

”Este o veste foarte bună, fiind o recunoaștere a faptului că România deține păduri extrem de valoroase, bine administrate și protejate. Este un efort comun, o colaborare foarte bună între specialiștii Ministerului Apelor și Pădurilor, specialiștii silvici și organizațiile de mediu, cărora le mulțumim pentru implicarea în acest proiect. Romsilva este angajată într-un amplu proces de identificare și protejare a pădurilor valoroase de patrimoniu” a declarat Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inclus alte aproape zece mii de hectare de pădure în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, procesul de identificare a altor păduri virgine fiind în derulare.

Două păduri românești, în patrimoniul UNESCO

Țara noastră se numără printre puținele din această parte a Europei care se poate mândri cu păduri virgine sau cvasivirgine. Contrar imaginii, care tinde să se generalizeze, cum că pădurile noastre sunt exploa­tate sălbatic, mai există încă și codrii în care prezența omului este accidentală.

Deși în ultima perioadă mulți arbori au fost tăiați ilegal, iar în ultimul sfert de secol păduri valoroase, de stejar sau fag, au fost înlocuite cu păduri de tei și salcâm, esențele tari și valoroase fiind mult rărite ca desime, încă mai există și codri bătrâni, de o valoare inestimabilă. Probabil că mulți dintre aceștia își datorează existența mult-hulitei absențe a infrastructurii. Căci, în absența unor drumuri, nu are niciun rost să tai lemne pe care nu le poți transporta...

Un codru virgin presupune, pe lângă arbori uriași și peisaje mirifice, un întreg ecosistem, aparte de cel întâlnit în păduri mai tinere sau mai circulate. Pentru că, întotdeauna, intervenția omului, chiar minimală și lipsită de intenții distructive, implică schimbări, adesea majore. Spre exemplu, hrănirea animalelor sălbatice de către pădurari, chiar și doar în timpul sezonului rece, determină schimbări destul de însemnate în echilibrul ecologic. Tocmai de aceea, pe lângă valoarea economică, o pădure virgină reprezintă și o valoare științifică de neestimat.

Recent, specialiștii Romsilva au propus înscrierea a două astfel de păduri în Patrimoniul UNESCO. Este vorba despre Pădurea Cozia, cu o suprafață de 2.286 hectare, și pădurea Lotrișor, de 1.103 hectare. Amândouă sunt păduri seculare, virgine sau cvasivirgine de fag și amestecuri de fag și foioase. Ele sunt integrate deja în zona de protecție, de aproape 8.500 de hectare, a Parcului Național Cozia, administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Intervenția umană în această zonă este strict interzisă.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inițiat demersurile pentru includerea celor două păduri în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO anul trecut, iar în luna septembrie o echipă de specialiști ai Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) și ai Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) le-a evaluat în teren.

Celor două păduri, care adăpostesc exemplare de arbori cu o înălțime de peste 50 de metri și diametrul de 2 metri, au evoluat de-a lungul timpului fără intervenția umană. Aici trăiesc și se dezvoltă mai multe specii de animale și plante care au fost declarate, prin directive europene, drept specii protejate. Printre ele, cele mai importante sunt ursul brun, lupul, râsul, trei specii de liliac, tritonul cu creastă și ivorașul cu burta galbenă. Alte trei specii de pești și mai multe nevertebrate, precum rădașca, cosașul transilvan, o specie endemică de greiere și una de cărăbuș, își găsesc sălaș la umbra copacilor seculari. De asemenea, mai multe plante rare cresc în aceste păduri.

În acest moment, procesul de includere în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO este în derulare. Menționăm, de asemenea, că, anul trecut, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inclus alte aproape zece mii de hectare de pădure în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 45

APIA a prelungit termenul pentru depunerea cereilor de sprijin pentru „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor“

Agenţia de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că sesiunea de depunere a Cererile de sprijin pentru accesarea Schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, aferentă Măsurii 15 „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, SubMăsura 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu” din cadrul PNDR 2014 – 2020, se prelungește până la data de 15 iunie 2017, ora 17.00.

Depunerea Cererii de Sprijin se realizează pe suport de hârtie la Centrele Județene sau al Municipiului Bucureşti al APIA. Aceasta va fi însoţită de avizul Gărzii Forestiere și de documentele specificate în Ghidul solicitantului.

Solicitantul sprijinului financiar trebuie să îndeplinească condițiile de eligibilitate și criteriile specifice prevăzute în schema de ajutor de stat și detaliate în Ghidul Solicitantului.

Alocarea financiară pentru sesiunea 01/2017 este de 117.803.922 euro.

Selecția Cererilor de sprijin în cadrul sesiunii se efectuează conform prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr.362/2016, publicat pe site-ul APIA.

Anunțarea rezultatelor selecției se va face prin notificarea beneficiarilor de către Centrele Județene APIA ca urmare a publicării pe site a Raportului de selecție preliminar aprobat de către directorul general al DGDR – AM PNDR.

Au scăzut tăierile ilegale de pădure

Tăierile ilegale în fondul forestier de stat administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva înregistrează noi scăderi, volumul acestora fiind cu 20,86% mai mic în primul trimestru al anului, în comparație cu perioada similară a anului trecut.

Astfel, în primele trei luni ale acestui an s-a înregistrat un volum al tăierilor ilegale de 8.533 metri cubi, față de 10.782 metri cubi în primul trimestru din 2016. Prejudiciul provocat de tăierile ilegale este, de asemenea, în scădere, la 2,27 milioane de lei, față de 3,2 milioane de lei în primul trimestru al anului trecut.

Angajații Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au efectuat în primul trimestru al acestui an 23.190 de controale privind circulația materialului lemnos, din care 5.274 în comun cu organele de poliție, fiind constatate 335 de infracțiuni silvice și 4.638 de contravenții silvice. În urma acestor controale, au fost aplicate amenzi cu o valoare totală de 9,8 milioane de lei și s-au confiscat 4.790 de metri cubi de material lemnos.

Și în fondul forestier privat administrat de Romsilva, volumul tăierilor ilegale s-a diminuat în primele trei luni ale anului cu 20,14%, înregistrându-se 4.408 metri cubi tăiați ilegal.

Datele centralizate în primul trimestru al anului confirmă tendința descrescătoare a tăierilor ilegale în fondul forestier de stat, pe fondul intensificării controalelor angajaților Romsilva, anul trecut înregistrându-se o scădere semnificativă, de 16,27%, adică un volum total de 47.788 de metri cubi.

În schimb, au crescut de patru ori agresiunile îndreptate împotriva personalului silvic, în primele trei luni fiind înregistrate 12 cazuri de agresiune, față de 3, în perioada similară a anului trecut.

Sursa – RNP ROMSILVA

Numărul incendiilor de pădure este în creștere

Numărul incendiilor de pădure înregistrate, în primul trimestru al acestui an, în fondul forestier administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, se apropie de totalul incendiilor produse în întreg anul 2016, arată centralizarea acestor evenimente pe primele trei luni.

Astfel, în primul trimestru s-au înregistrat 129 de incendii de pădure în fondul forestier administrat de Romsilva. Aceste incendii au afectat în total 592,3 hectare, pagubele fiind evaluate la 6.700 de lei. Spre comparație, pe întregul an 2016, la nivelul fondului forestier proprietate publică a statului, s-au înregistrat 135 de incendii de pădure, care au afectat în total 452,9 hectare, pagubele ridicându-se la 207.628 de lei.

Cele mai multe incendii s-au produs, de la începutul anului, în județele Gorj, 37, Mehedinți, 22, și Alba, cu 17 incendii.

Cum aproape 95% din incendii au fost provocate de focuri nesupravegheate, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva recomandă supravegherea focului lângă păduri, iar la plecare, verificarea stingerii acestuia.

Pentru prevenirea incendiilor, angajații Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva iau măsuri de monitorizare a fondului forestier administrat, prin patrule în zonele cu vulnerabilitate sporită la incendii și amplasează panouri avertizoare la limita fondului forestier, la intrarea pe drumurile forestiere și de-a lungul traseelor turistice.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului.

Sursa: Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA

Record la plantat într-o singură zi

Silvicultorii români au stabilit un nou record, peste 1,85 milioane puieți au fost plantați într-o singură zi, în cadrul proiectului ”Plantează pentru România” inițiat de Asociația ”Prietenii Pădurilor din România”, în parteneriat cu Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Asociația Administratorilor de Păduri Private, dar și cu implicarea silvicultorilor din cadrul Gărzilor Forestiere.

Evenimentul s-a derulat vineri, 24 martie a.c. pe raza a 258 de ocoale silvice de stat și private din întreaga țară, cu ocazia Zilei Naționale a Pădurilor, și și-a propus plantarea simultană, la nivel național, a 1,2 milioane de puieți, în pădurile proprietate publică a statului și în cele private.

După centralizarea tuturor datelor, silvicultorii și voluntarii implicați în proiect au plantat într-o singură zi peste 1,85 milioane de puieți forestieri. Din aceștia, 1.448.820 de puieți au fost plantați în fondul forestier proprietate publică a statului, administrat de Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva regenerează în acest an 14.252 de hectare fond forestier de stat, numai în campania de primăvară urmând să planteze peste 32 de milioane de puieți, în urma unei investiții de 42,4 milioane de lei. În ultimii 26 de ani, Romsilva a regenerat peste 540.000 de hectare fond forestier proprietate publică a statului.

Fenomen ciudat în Prahova. Plâng pădurile după pădurari!

Ce ne spune ing. Dragoș Gabriel Ciomag, directorul Direcției silvice județene

„Acum, la începutul primăverii, unitatea noastră are în grijă directă peste 90.000 ha fond forestier de stat și alte 21.000 ha în pază și protecție, dar se confruntă cu o stare de nemulțumire în rândul multora dintre cei 170 de pădurari. Acest fapt este cauzat nu atât de nivelul salariilor, oricum modeste – 1.400 lei lunar, net – cât mai ales de penalitățile mari, repetate, care le sunt aplicate de către diferite organisme de control. Auzim adesea vorbindu-se de intenția unora de a pleca din sistem ori chiar să se retragă la pensie. Acest lucru este posibil, cu atât mai mult cu cât în marea lor majoritate aceștia sunt trecuți de prima tinerețe, ori se apropie de vârsta pensionării. Nemulțumirea lor este mare fiindcă s-a ajuns până acolo încât amenzile să depășească veniturile lunare.“ Situația aceasta este confirmată și de consilierul juridic al unității, dl avocat Sorin Vintilă:

Dragos Gabriel Ciomag„Vă întrebați, poate, cum de s-a ajuns aici, după ce, vreme îndelungată, slujitorii de bază ai pădurii nu cutezau să se dea în lături de la nicio activitate specifică. Acum, la un salariu destul de modest activității lor, nici vorbă de gând pentru plecare, oamenii pădurilor suportând adesea amenzi cu mult peste veniturile lor, ne mai spune directorul direcției silvice Prahova. Or, se știe prea bine la ce volum mare de muncă sunt supuși pădurarii. Ei fac cam de toate. De la paza zi-lumină a cantonului lor, care în zona de munte depășește 700 ha de pădure, până la o mulțime de servicii silvice pentru sute și sute de proprietari. Apoi, au în grijă directă și nenumărate de lucrări de întreținere, de regenerare a pădurii, culegerea de plante medicinale și fructe de pădure, hrănirea faunei etc.

Așadar, de acum numărul pădurarilor scade, iar locul lor nu mai este luat de nimeni. Asta și pentru că școlile de profil de la Câmpina și Brănești-Ilfov, altădată pepiniere sigure de cadre pentru pădure, nu prea mai au de unde ne trimite absolvenți. Iar eventualii amatori din rândul sătenilor, cu diplomă de absolvire, dornici să se dedice meseriei de silvicultor, sunt tot mai puțini.

În această situație, oamenii noștri de bază pentru reușita veniturilor și a profitului, care în 2017 va fi de 83 miliarde de lei, doresc să plece din sistem. Mă întreb, cu cine vom realiza aceste programe?“

Cât de reală este situația de acum, când plâng pădurile după pădurari? În cele ce urmează vom prezenta discuția avută la Garda Forestieră Ploiești, unitatea vizată de marile amenzi, apreciate de silvicultori ca fiind nedrepte.

Ce ne se spune ing. Viorel Mihălcioiu, inspector-șef

„Noi nu suntem sperietoarea pădurii! Aplicăm corect legea. Și atât! Mai întâi este vorba de existența pe raza de activitate a unității noastre – Argeș, Dâmbovița și Prahova – a peste 54.000 ha de pădure, nepăzită, dintre acestea 17.000 ha fiind în Prahova. Unor astfel de păduri nu le știm încă proprietarii. Drept urmare, acestea sunt azi în grija nimănui. Așa ceva avem la Sinaia, Câmpina, Măneciu, Vărbila. Se întâmplă ca pădurarul să le zică amatorilor de chilipiruri: «Vedeți că astea nu sunt păzite!» Pornind de la faptul că la nivelul țării avem păduri nepăzite pe 550.000 ha, care ar aparține unui număr de cca 895.000 de proprietari, situația este destul de gravă. Noi am început de ceva vreme identificarea proprietarilor, pe la primăriile comunale. Treaba este foarte grea. Avem și o dronă și sperăm ca încet-încet să lămurim situația. Legea îl obligă pe deținătorul de pădure să respecte regimul silvic. În caz contrar, putem aplica amenzi între 1.000-2.000 lei fiecărui proprietar. Deocamdată, nu știm cui!“

ingViorel Mihalcioiu inspector sef Garda Forestiera Ploiesti– Dar, domnule director, ne spuneți că toți cei 147 de pădurari sunt mereu în atenția dvs.! Chiar așa?

– Nu, noi doar îi monitorizăm.

– Totuși, acuzațiile pădurarilor sunt grave...

– Da. Noi facem controalele în comun cu Poliția și cu Jandarmeria, uneori și cu ANAF. Se întâmplă ca cineva din echipă să se erijeze în șef. Și atunci apar ceva probleme. Vedeți că nu numai noi aplicăm amenzi. Nu toate controalele se soldează cu amenzi.

– Pădurarii spun că aceste controale sunt foarte dese. De ce?

– Ce-i drept, sunt cam dese. Apoi, uneori Poliția ne spune că, dacă i-am prins cu nereguli, să aplicăm amenzi.

– La limita maximă și nu în raport cu valoarea pagubei?

– Nu tot timpul, la maximum. La nivelul anului 2016, spre exemplu, am aplicat doar 556 de amenzi, cu o valoare totală de 895.000 de lei, plus 861 de contravenții, precum și zece dosare penale, cu o valoare totală a prejudiciului de 130.000 lei. Cum vedeți, sancțiunile nu sunt nici aspre și nici foarte mari. Avem și cazuri de pădurari mai slab pregătiți profesional. Vreau să fiți convins că toate amenzile se aplică cu profesionalism. De fiecare dată analizăm situația cu toată responsabilitatea. Repet: noi nu suntem o sperietoare a pădurii. Avem niște planuri comune cu organismele de control în acțiunea cunoscută sub numele de „Scutul pădurii“. Se întâmplă ca cei de la Poliție să aibă o altă concepție față de neregulile constatate. Dacă nu aplici sancțiuni ei zic că ar putea fi vorba de abuz în serviciu. Sigur, salariile pădurarilor sunt mici față de răspunderile mari pe care le au. Cu toate acestea, nu cred că vom ajunge să plângă pădurile după pădurari. Veți vedea!

Cristea BOCIOACĂ

Revista Lumea Satului nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 48-49

Romsilva și Ministerul Apelor și Pădurilor au dat startul "Lunii Plantării Arborilor"

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Ministerul Apelor și Pădurilor au dat startul ,,Lunii Plantării Arborilor” printr-o acțiune de plantare într-un șantier de împădurire de pe raza Ocolului Silvic Slobozia, din cadrul Direcției Silvice Ialomița.

La evenimentul care marchează debutul ,,Lunii Plantării Arborilor” au participat Primul-ministru al României, domnul Sorin Mihai Grindeanu, Ministrul Apelor și Pădurilor, doamna Adriana Petcu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, domnul Dragoș Ciprian Pahonțu, silvicultori, oficialități locale, precum și zeci de elevi ai școlilor partenere în programele de educație forestieră derulate de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a planificat, pentru acest an, regenerarea a 14.252 de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului, din care 8.721 de hectare regenerări naturale și 5.531 de hectare artificiale, prin împăduriri.

Pentru campania de primăvară sunt prevăzute regenerări pe o suprafață de 10.712 hectare, adică 75,2% din programul anual. Pentru aceste lucrări, Romsilva va folosi 32 de milioane de puieți, proveniți din pepinierele proprii. Valoarea lucrărilor de împăduriri din această primăvară se ridică la 42,4 milioane de lei.

În plus, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva oferă gratuit un milion de puieți voluntarilor care se implică în acțiunile de împăduriri.

În ultimii 26 de ani, Romsilva a regenerat natural și artificial peste 540.000 de hectare de pădure aflate în proprietatea statului.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului și oferă servicii silvice, pe baza de contract, pentru un milion de hectare de fond forestier aflat în proprietatea autorităților publice sau în cea privată

Sursa: Romsilva

Abonează-te la acest feed RSS