Dacă te afli pe partea privilegiată a planetei ești cu siguranță unul dintre susținătorii producerii mașinilor electrice. Pentru că aici, în această parte a lumii, mașinile electrice sunt prezentate ca o alternativă extraordinară pentru reducerea poluării și a emisiilor de gaze. Nu se vorbește însă atât de deschis sau aproape deloc despre implicațiile etice și de mediu pe care producerea acestor autovehicule le are. Ce poate fi greșit în această abordare aparent inofensivă și pur ecologică? Fabricarea bateriilor folosite la punerea în funcțiune a autoturismelor electrice presupune exploatarea resurselor miniere din țările aflate în curs de dezvoltare. Concret, vorbim despre forță de muncă foarte ieftină și tehnologii de minerit rudimentare. Zeci de mii de copii din Republica Democratică Congo, spre exemplu, coboară zilnic în mine pentru a asigura materiale necesare pentru fabricare bateriilor folosite la mașinile electrice.  Este prețul pe care îl plătesc pentru a supraviețui în continuare într-o sărăcie lucie. Așa cum spuneam, drama lor se consumă și rămâne puțin cunoscută celor care cred că mașinile electrice reprezintă o soluție pe termen lung. Este într-adevăr o alternativă, dar trebuie îmbunătățită până într-acolo încât să nu mai existe această vină morală și nici implicațiile pe care le are asupra mediului.

O situație care ridică probleme de etică

Presiunea de a realiza tranziția de la automobilele ce funcționează pe baza combustibililor fosili crește constant. Germania, spre exemplu, și-a luat angajamentul ca până în 2030 să oprească vânzarea tuturor mașinilor noi pe benzină și diesel. Scoția va face același lucru din 2032, iar Franța și Marea Britanie din 2040. Pe baza și a acestor previziuni, Agenția Internațională pentru Energie estimează că vânzările mașinilor electrice vor crește la 23 de milioane în 2030 (aceeași instituție spune că aproximativ 3 milioane de vehicule electrice au fost comercializate în 2017). Privind prin prisma eforturilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, utilizarea pe scară largă a autoturismelor electrice este un lucru extraordinar. Dar există și reversul medaliei. Organizația Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare cu sediul la Geneva arată într-un raport recent că acest lucru presupune o creștere implicită a exploatării materiilor prime utilizate pentru fabricarea bateriilor reîncărcabile, situație  care ridică probleme de mediu și sociale ce trebuie abordate urgent. Potrivit directorului general UNCATD Pamela Coke-Hamilton, „majoritatea consumatorilor sunt conștienți doar de aspectele ecologice, curate ale vehiculelor electrice pentru că aspectele murdare ale procesului de producție nu sunt vizibile și asta pentru că, în timp ce majoritatea celor care solicită mașini electrice trăiesc în țări industrializate, cea mai mare parte a materiilor prime este concentrată în câteva țări în curs de dezvoltare.

Săracele țări bogate

Spre exemplu, mai mult de jumătate din resursele mondiale de litiu se află în regiunile andine din Argentina, Bolivia și Chile, unde fermierii indigeni de quinoa și  crescătorii de lame trebuie acum să concureze cu minerii pentru apă într-una dintre cele mai uscate regiuni ale lumii. Potrivit UNACTD, exploatarea litiului necesită cantități uriașe de apă subterană care trebuie pompate în puțurile forate. De fapt, există unele estimări care arată că sunt necesare aproape 2 milioane de litri de apă pentru a produce o tonă de litiu. În raportul UNACTD se arată că în Salar de Atacama din Chile, litiul și alte activități miniere au consumat 65% din apă, provocând epuizarea apei subterane, contaminarea solului și alte forme de degradare a mediului. În această situație comunitățile locale au fost forțate să-și abandoneze așezările ancestrale. „Pe măsură ce cererea de litiu crește și provocările privind reducerea riscului de mediu vor crește“, se mai arată în raport. Revenind la repartiția resurselor naturale pe glob, aproape 50% din rezervele mondiale de cobalt se află în Republica Democrată Congo. Acestea reprezintă peste două treimi din producția globală de cobalt, iar statisticile arată că aproximativ 20% din cobaltul congolez provine din mine artizanale. Un iad cât se poate de real pentru cca 40.000 de copii care lucrează în condiții extrem de periculoase, potrivit UNICEF. Aproximativ 60% din cele 125.000 de tone de cobalt extrase la nivel global în fiecare an sunt folosite pentru bateriile mașinilor electrice.

Impactul mineritului

Dincolo de aspectele morale ale acestei chestiuni există și impactul asupra mediului. Siturile miniere de cobalt conțin minerale de sulf care pot genera acid sulfuric atunci când sunt expuse la aer și apă. Acest proces, cunoscut sub numele de drenaj acid al minelor, poate distruge râurile, cursurile de apă și viața acvatică de sute de ani. Impactul grafitului minier asupra mediului este similar. Utilizarea explozivilor poate arunca praful și particulele fine în atmosferă, metalele toxice, inclusiv uraniu provocând probleme de sănătate în comunitățile din apropiere și contaminând solurile din jurul sitului. Raportul afirmă că impactul negativ asupra mediului ar putea fi redus investind mai mult în tehnici și tehnologii miniere durabile orientate mai degrabă spre reciclarea mai eficientă a materiile prime din bateriile litiu-ion uzate. UNCTAD recomandă, de asemenea, ca industria să găsească modalități de a reduce nevoia de minerit în primul rând. De exemplu, oamenii de știință testează înlocuirea grafitului din baterii cu siliciu disponibil pe scară largă. Prima provocare pentru cercetători este reducerea cantităților de metale care trebuie extrase pentru bateriile EV. Cantitățile materiilor prime folosite variază în funcție de tipul bateriei și de modelul vehiculului, dar un pachet de baterii litiu-ion pentru o singură mașină (de tipul cunoscut sub numele de NMC532) ar putea conține aproximativ 8 kg de litiu, 35 kg de nichel, 20 kg de mangan și 14 kg de cobalt, conform cifrelor avansate de Laboratorul Național Argonne.

(D.Z.)

Bugetul Administrației Fondului de Mediu pentru 2020 este 2,8 miliarde de lei, cu 86,6% mai mare față de anul trecut, a anunțat Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cotel Alexe. MMAP a imaginat 8 programe naționale adresate deopotrivă autorităților publice și persoanelor fizice, care vor beneficia de finanțare din fondurile AFM. Două dintre acestea au fost introduse în premieră în 2020: iluminatul ecologic public stradal și casa eficientă energetic.


Cea mai mare sumă (480 milioane de lei) va fi alocată pentru subcomponenta Rabla Plus adresată autorităților publice pentru achiziționarea de mijloace de transport nepoluante. Să vedem însă care sunt programele, dar mai ales noutățile din cadrul fiecăruia dintre ele.

Rabla Clasic – Programul va avea o alocare de 405 milioane de lei, sumă care ar echivala cu 60.000 de mașini uzate scoase din trafic. Valoarea primei de casare rămâne la 6.500 de lei (1.350 de euro), sumă la care se pot adăuga 1.000 de lei dacă mașina nou cumpărată se înscrie în pragul de emisii de 96 de g de CO2 și încă 1.000 de lei dacă mașina nou cumpărată este cu sistem GPL. Eco-bonusul pentru mașinile hibride convențional (cele care nu se încarcă la priză) se ridică la 2.500 de lei. Suma maximă care poate fi decontată din costul unei mașini este de 2.000 de euro. Ministrul Costel Alexe a oferit și un exemplu: „Dacă un român va alege să cumpere o mașină hibrid convențional, cu un prag de emisii de 96 de g CO2, i se va deconta din costul total al mașinii suma de 2.000 de euro. Cu alte cuvinte, eco-bonusurile pot fi combinate între ele și adăugate la prima de casare.“ Rabla Clasic mai vine cu o noutate absolută: posibilitatea de a achiziționa prin program motociclete, cu condiția casării unei mașini mai vechi de 8 ani. Prima de casare în acest caz este de 3.500 de lei.

Rabla Plus (sau programul prin care se stimulează transportul cu emisii zero de CO2 sau aproape de zero) dispune de două bugete: 140 mil. lei pentru persoanele fizice și 480 mil. lei pentru administrațiile municipale din 13 orașe din țară considerate drept cele mai poluate: Iași, Brașov, Ploiești, Galați, Târgu Jiu, Craiova, Cluj, Timișoara, Constanța, Brăila, Turnu Măgurele, Bacău, Pitești.  Prima de casare, despre care se spune că este cea mai mare din UE, este de 10.000 de euro pentru autoturismul full electric și de circa 4.500 euro pentru mașini hibride plug-in, dar nu mai mult de 50% din valoarea autovehiculului nou. Fondurile asigură achiziționarea a 2.500 mașini full electric și a 400 de mașini hibride plug-in. Noutățile la Rabla Plus țin de: condiția de a nu înstrăina mașina cel puțin un an; achiziționarea de motociclete cu propulsie electrică, caz în care prima de casare este de 3.000 lei. Pentru transportul public în comun din marile orașe, bugetul din acest an asigură achiziția a 400 de tramvaie, troleibuze sau autobuze electrice.

Infrastructură Verde – programul dispune de un buget de 19 mil. lei + 20 mil. euro și se referă la instalarea a 2000-2.200 de stații de încărcare pentru mașinile electrice în stațiunile și orașele din România, precum și pe autostrăzi și drumurile naționale, în mod special pe coridorul european TEN-T.

Rabla electrocasnice – beneficiază de un buget de 30 mil. lei, ceea ce corespunde unui număr de cca 100 de vouchere. Echipamentele care pot fi achiziționate prin program rămân aceleași ca în 2019: aparate frigorifice, mașini de spălat rufe, mașini de spălat vase, aparate de aer condiționat și televizoare.

Conștientizare – este un capitol care ține de organizarea unei campanii naționale de informare și conștientizare a cetățenilor în ceea ce privește colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor, scop în care MMAP pune la dispoziție 25 mil. euro.

Investiții în instalații de reciclare și tratare a deșeurilor – bugetul anual este de 159 mil. lei, banii putând fi utilizați de autoritățile publice atât pentru infrastructura de colectare, cât și pentru instalații de tratare/reciclare.

Iluminatul ecologic public stradal – este un program dedicat autorităților locale și dispune de un buget de 384 mil. lei. Acesta constă în înlocuirea becurilor vechi cu lămpi tip led, ceea ce ar conduce la înjumătățirea consumului de energie electrică pentru iluminatul public din localitățile care vor accesa aceste fonduri. Dar câștigul mare înseamnă în primul rând reducerea emisiilor de carbon.

Casa eficientă energetic – programul se adresează persoanelor fizice (buget de 429 mil. lei) și autorităților publice (384 mil. lei). Din aceste fonduri se vor finanța sisteme de încălzire, iluminat ecologic și sisteme de izolație. Oficialii MMAP estimează că numărul de beneficiari persoane fizice ar putea fi de 6.000-8.000, în limita unei finanțări de 15.000 euro/locuință.

Maria BOGDAN

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti