reclama youtube lumeasatuluitv
update 24 Feb 2020

Invenții care pot salva planeta

Tehnologiile moderne, contemporane, au evoluat extraordinar de mult. Până într-acolo încât aproape că uneori nu se mai face distincția între bine și rău. Confortul pe care omenirea a încercat să și-l asigure a creat un abis care cu greu mai poate fi controlat. Există câteva invenții care ar putea salva planeta. Dar cât de populare sunt ele și care va fi impactul real?

Luminatoare din sticle de plastic

În Filipine, o țară unde 40% din populație trăiește cu mai puțin de doi dolari pe zi, aproximativ 25.000 de case erau lipsite de electricitate. Costul ridicat al electricității i-a determinat pe oameni să își lumineze casele cu lumânări. Însă, din cauza spațiului redus, împărțit între mai mulți membrii ai familiei, de foarte multe ori lumânările au fost cauza unor incendii devastatoare. S-a găsit însă o soluție pentru problema acestor nevoiași prin reciclarea sticlelor de plastic. În 2002 inventatorul brazilian Alfredo Moser a inventat un luminator cu refracție. Cum a făcut asta? A umplut sticlele de plastic cu o soluție de apă albită și le-a instalat în găuri făcute în acoperișurile din fier. Astfel lumina solară se refracta în interiorul încăperii cu echivalentul a 55 de wați, în timpul zilei, cel puțin.

Apa încapsulată, nu îmbuteliată

În ciuda eforturilor de a reduce folosirea plasticului, consumatorii a fost reticenți în ceea ce privește renunțarea la sticlele de apă de unică folosință. Statisticile arată că doar în Statele Unite ale Americii aproximativ 38 de miliarde de sticle de plastic pe an ajung în habitatele naturale sau în oceane. Fondatorii unui start-up din Londra au venit cu o soluție cel puțin interesantă pentru a reduce cantitatea sticlelor de plastic de unică folosință. Au conceput o capsulă biodegradabilă, realizată dintr-o membrană asemănătoare unui jeleu obținută din alge maro și clorură de calciu. În cazul în care nu este folosită, capsula se descompune după patru sau șase săptămâni. Inventatorii spun că această alternativă durabilă de ambalare poate fi folosită pentru orice fel de lichid, inclusiv băuturi răcoritoare, lichioruri și chiar cosmetice. În plus, ambalajul este mai ieftin decât cel plastic, realizarea capsulei costă mai puțin de 2 cenți.

Coș de gunoi plutitor

Baltimore, unul dintre principalele orașe cu porturi ale Statelor Unite ale Americii, și-a propus ca până în 2020 apele sale să fie atât de curate încât pescuitul și înotul să poată fi permise. Pentru a realiza acest obiectiv, inginerii companiei Clearwater Mills au inventat un utilaj care să curețe râurile. Este vorba despre un coș de gunoi plutitor care se bazează pe o roată înaltă de 14 metri, puternică, alimentată cu energie solară și care funcționează prin aspirarea gunoiului care ajunge în port. Practic, gunoaiele din bazinul cascadei Jones Falls se îndreaptă direct către roata uriașă și centura transportoare încorporată. De acolo, acestea cad într-un depozit aflat de cealaltă parte a coșului plutitor. Când depozitul se umple este înlocuit cu unul gol. Într-o singură lună acest utilaj a reușit să adune din râu peste 130.000 de kilograme de gunoi.

Linguri comestibile în locul celor de plastic

În 2010, un consultant în domeniul cercetării și agriculturii din Hyderabad, India, a combinat mai multe ingrediente – făină de mei, orez și făină de grâu – pentru a crea linguri comestibile ca alternativă la cele de plastic. Lingura comestibilă, care poate fi folosită aproximativ 20 de minute în lichid fierbinte, are o durată de valabilitate, dacă este păstrată în condiții proprii, de până la trei ani. În cazul în care aceasta este aruncată, se descompune în patru sau cinci zile. Pe lângă faptul că sunt biodegradabile, lingurile sunt și gustoase pentru că vin într-o varietate de arome: zahăr, ghimbir, scorțișoară, usturoi, chimen, țelină, piper negru, ghimbir și sfeclă de morcov.

Ambalaje biodegradabile pentru mâncare

Compania Evoware din Indonezia a găsit o soluție pentru a diminua cantitatea ambalajelor de plastic folosite pentru mâncare. Inginerii companiei au realizat un nou tip de ambalaj obținut din alge marine, complet biodegradabil, care are și proprietatea de a se dizolva în apă fierbinte. Astfel, pliculețe cu zahăr, spre exemplu, folosite pentru îndulcirea cafelei, pot fi înlocuite cu aceste ambalaje comestibile. Portofoliul de produse s-a extins ulterior prin comercializarea paharelor, bolurilor, foliilor de împachetat, dar și a săculețelor pentru o gamă variată de produse, cum ar fi ceai, cafea, săpunuri, scobitori biodegradabile. Toate aceste ambalaje au fost realizate din alge, iar după degradare se transformă într-un fertilizator natural pentru plante.

Să reciclăm hârtia, să salvăm copacii

Epson PaperLab este un echipament capabil să producă hârtie nouă din deșeuri de hârtie mărunțite, cu utilizarea minimă a apei, care poate fi folosit în special de marile corporații mari. Acest echipament poate recicla 14 foi într-un minut. Avantajele acestui sistem, spun reprezentanții companiei, sunt multiple prin faptul că astfel se reduc emisiile de CO2, iar consumul de apă folosit în procesul tradițional de reciclare scade.

Laura ZMARANDA

  • Publicat în Mediu

A fost inventată folia antimicrobiană biodegradabilă

„Societatea este într-o continuă evoluție, numărul populației crește și implicit și cantitatea de gunoi pe care o producem. În momentul de față ambalajele folosite sunt realizate din materiale care se degradează în 150-200 de ani. Este un deserviciu imens adus naturii, de aceea trebuie găsite soluții inteligente de ambalare a produselor pe care le folosim.“ Aceasta este o parte din ideologia care a pus în mișcare rotițele cercetărilor făcute de Dan Vodnar, prorectorul USAMV Cluj, un om de știință licenţiat în Controlul şi expertiza produselor alimentare și cu doctorat în biotehnologie.

După cinci ani de cercetare urmează brevetarea

Pentru Dan Vodnar știință este o pasiune care l-a împins să treacă din zona de cercetare fundamentală în cea de cercetare aplicativă. A făcut această alegere pentru că, spune el, rezultatele obținute sunt mult mai valoroase în momentul în care se regăsesc sub formă de produse sau servicii în zona socială. Unul dintre produsele pe care le-a realizat în laboratorul USAMV Cluj este folia antimicrobiană biodegradabilă. Ideea unui ambalaj bioactiv a apărut în timpul doctoratului, când lucra într-un program de Smart and Intelligence Packaging pe un proiect european. Drumul către obținerea acestei invenții a început printr-un studiu al pieții și printr-o documentare profundă a literaturii de specialitate.

folia antimicrobiana biodegradabila cercetare

„Cercetările privind obținerea unei folii antimicrobiene au început practic după 2010 și au fost extraordinar de multe încercări până am ajuns la o folie. A durat un an și jumătate doar încercarea de combinare între biopolimeri și substanțele active. Interacțiunea perfectă a moleculelor cu un receptor este o provocare. Practic, moleculele din cadrul acelui ambalaj trebuiau să fie stabile, astfel încât după ce folia alimentară este procesată, substanța activă să nu fie inactivată. În 2012 am câștigat un proiect în valoare de 10.000 de euro susținut financiar prin fondurile Ministerului Educației și am continuat cercetările.“ După aproximativ cinci ani de cercetare și doi ani de la solicitarea omologării este posibil ca anul acesta folia antimicrobiană să obțină brevetarea.

Protecție împotriva Listeriei monocytogenes

Folia antimicrobiană biodegradabilă nu conţine compuşi chimici, ci este realizată din biopolimeri compatibili cu organismul uman extrași fie din alge, fie de la melci. Acest ambalaj încorporează un mixt de biomolecule active din ceai verde și negru, busuioc, iar cantitatea este optimizată, astfel încât să nu schimbe percepţia gustativă a alimentului. Acest amestec are efect antioxidant, motiv pentru care viața la raft a produselor este prelungită. Însă cea mai importantă calitate a foliei este că inhibă dezvoltarea Listeriei monocytogenes, bacteria cu cea mai mare incidență de apariție la produsele gata pentru consum, care odată ajunsă în organism produce listerioză. Practic, această folie oferă o extraprotecție pentru că distruge bacteriile şi microbii de pe suprafața alimentelor şi se dezintegrează în natură mult mai repede decât produsele similare actuale.

Folia antimicrobiană biodegradabilă este o invenție care se adresează zonei de industrie, producătorilor de diverse preparate din carne sau celor care pot produce direct acest tip de ambalaj.

folia antimicrobiana biodegradabila

„La noi există încă o barieră în transferul de tehnologie către mediul social. Au fost destul de mulți oameni cu care m-am întâlnit , dar din păcate tehno­logiile lor necesitau modificări pentru a implementa acest produs. Aceasta implică investiții, iar când este vorba de bani lucrurile se schimbă. În momentul de față facem o extensie pe un proiect care vizează tot ambalajele antimicrobiene și în care avem parteneri din Grecia și Turcia.

Am reușit să aducem în interiorul acestui consorțiu și o firmă din România care poate folosi folia pe care o producem noi. Există așadar un transfer de cunoștințe către industrie, dar ar trebui susținut financiar acest lucru.“

Cercetătorul clujean a realizat și un fel de spray ce se poate pulveriza, spre exemplu, pe suprafața cărnii. Odată pulverizat, acesta ia forma unei pelicule care din starea lichidă merge ușor spre starea solidă. Astfel se creează o barieră pentru două tipuri de microorga­nisme, E-coli și Salmonella, bacterii care infestează carnea ca urmare a manipulării necorespunzătoare.

Eticheta degradabilă este o altă invenție care acţionează asupra microorganismelor de pe suprafaţa fructelor şi legumelor care de obicei se consumă cu coajă. În momentul spălării fructului, eticheta se topeşte şi eliberează compuşi care distrug o parte din microorganismele de pe coajă.

Laura ZMARANDA

Inventatoarea marmeladei crude, premiată cu aur în Croaţia

Doctorandă pe ultima sută de metri, Simona Timar, căsătorită Bişboacă este, la cei 32 de ani, autoarea a patru invenţii, până în prezent, care au uimit, în ultimii doi ani, juriile internaţionale ale saloanelor la care le-a prezentat: Salonul Internaţional de Inventică de la Varşovia, în noiembrie 2011 şi Salonul de Inventică Mondială 'Agro Arca", din Croaţia, în mai 2012.

Ţinând cont de alimentaţia actuală, poluare, stres, lipsa de mişcare, Simona Bişboacă a realizat cel mai puternic antioxidant de pe piaţă, numit AntioxiVita, a brevetat propolisul dizolvat în apă (nu în alcool), a inventat metoda de a prepara marmeladă crudă, fără fierbere, fără zahăr sau conservant, precum şi un aditiv alimentar natural multifuncţional. Simona Bişboacă consideră că doar o alimentaţie echilibrată, provenită din culturi autohtone, poate să asigure hrana ideală pentru locuitorii unui areal geografic.

Dar atâta vreme cât iarna nu avem fructe şi legume crude locale, trebuie să suplinim lipsa acestora cu suplimente alimentare naturale.Cu toată invazia pieţei cu suplimente alimentare de import, preparate cu extracte din plante exotice, mulţi consumatori au fost dezamăgiţi de eficienţa lor, deşi, paradoxal, produsele respective erau recunoscute că dau rezultate foarte bune în ţările lor de origine. Cercetătoarea spune că explicaţia constă în faptul că plantele respective nu supravieţuiesc condiţiilor de mediu de la noi din ţară, nefiind integrate natural în dieta nonnală, astfel că nici fitonutrienţii care îi conţin nu sunt eficienţi populaţiei de la noi.

'Dar natura este extraordinară şi din fericire, găsim şi în flora de la noi acei fitonutrienţi necesari, dar adaptaţi Simona Bişboacă la Salonul Internaţional de Inventică de la Varşovia condiţiilor de mediu din zona noastră. Aşa am început cercetările mele", a precizat ing. Simona Bişboacă.

Studiul antioxidanţilor din plante 1-a început în 2001, pentru ca, după mai bine de zece ani, să pună la punct o tehnologie de recuperare a antioxidanţilor din sâmburii şi pieliţele de struguri, brevetând această tehnologie. Ea a reuşit să implementeze în producţie invenţia şi să scoată pe piaţă un supliment alimentar, un produs foarte bogat în antioxidanţi de tipul polifenolilor.Foarte concentrat, 100 ml de produs este echivalentul în principii active (antioxidanţi) a 80 de litri de vin roşu.

Experimentele efectuate au arătat că suplimentul este un aliat de încredere în lupta cu afecţiunile cardiovasculare (colesterol, trigliceride, tensiune, varice, flebite etc), cu diabetul, probleme de tranzit intestinal (constipaţie sau diaree), prezintă acţiune puternică antivirală şi antibacteriană, cu efect tonic şi de anti-îmbătrânire. La scurt timp după punerea pe piaţă a acestui alte două brevete de invenţie care au fost prezentate în mai 2012 la Salonul de Inventică ŤDacă nu putem să ne alimentăm echilibrat, suplimenţii alimentari naturali, reprezintă o sursă foarte bună de fitonutrienţi care au efecte benefice asupra sănătăţii1ť, Simona Bişboacă produs, Simona Bişboacă a implementat în producţie şi cel de-al doilea brevet şi anume tehnologia de obţinere a produsului 'Propolis esenţă".

în noiembrie 2011, Simona şi-a prezentat cele două brevete de invenţie la Salonul Internaţional de Inventică de la Varşovia IWIS 2011, unde suplimentul a fost desemnat cel mai puternic antioxidant şi recompensat, din circa 500 de produse înscrise în competiţie, cu medalia de aur, iar 'Propolis esenţă" a primit medalia de argint.

Simona Bişboacă şi-a continuat cercetările şi şi-a pus în practică ideile, înregistrând Mondială ,Agro Arca", din Croaţia, oraşul Slatina.

Juriul internaţional a apreciat cu aur tehnologia de obţinere a manneladei crude, un aliment funcţional cu un aport atât nutritiv, cât şi sanogen.

Marmelada crudă are la bază o metodă de preparare la rece a fructelor perisabile, fără fierbere, fără îndulcitori, zahăr sau conservanţi, ce pennite păstrarea nealterată a vitaminelor, enzimelor şi nutrienţilor din fructe. De aur a fost şi 'aditivul alimentar natural multifuncţional" ce se poate utiliza în diferite ramuri ale industriei alimentare, cu precădere în industria cărnii, dar şi a băuturilor.

Sursa: Transilvania Reporter

Abonează-te la acest feed RSS