În cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București se derulează proiectul internațional de cercetare MARIGREEN (UTILIZAREA DURABILĂ A RESURSELOR MARINE PENTRU A STIMULA PRODUCȚIA VERDE DE PLANTE ÎN EUROPA), coordonat de Universitatea Politehnica din București. Proiectul își propune să ofere o alternativă pentru produsele de sinteză (îngrășăminte chimice) utilizate pentru cultura plantelor horticole, prin valorificarea deșeurilor provenite din pescuit, din cultivarea midiilor și din procesarea algelor (pentru extracția biostimulanților, alginatului etc.).

Dezvoltarea tehnologiei și aplicarea ei în toate domeniile a condus la creșterea capacității de producție și, implicit, la obținerea unor cantități semnificative de deșeuri. În domeniul acvaculturii și pescuitului s-a estimat că aproximativ două treimi din cantitatea totală de pește este aruncată ca deșeu, ceea ce generează probleme uriașe atât economice, cât și de mediu.

În conformitate cu reglementările politice adoptate la nivel european, în special Pactul verde european (European Green Deal), Strategia de la fermă la furculiță (F2F Strategy) și Strategia pentru conservarea biodiversității (The Biodiversity Strategy), precum și prin integrarea conceptelor de bioeconomie, economie circulară, agricultură ecologică și valoare adăugată, cercetătorii încearcă să găsească soluții pentru valorificarea cât mai eficientă a deșeurilor. În urma studiilor efectuate s-au descoperit efectele benefice pe care deșeurile de pește și alge le pot avea în sectorul socio-economic. Valoarea acestor deșeuri este dată de abundența compușilor biochimici (minerale, enzime, aminoacizi, biopolimeri), care deschid calea către o varietate largă de utilizări în mai multe sectoare de activitate.

Prelucrarea reziduurilor de pește (mațe, capete, piele, oase) și alge (în general deșeuri rămase de la extracția compușilor bioactivi), sub formă de îngrășământ organic, se poate face prin mai multe metode: fermentare, compostare, hidroliză, piroliză etc.

Algele sunt bogate în macronutrienți (azot, fosfor, calciu) și compuși cu activitate antibacteriană/antifungică (vitamine, hormoni, aminoacizi, polizaharide, polifenoli), care pot avea efecte benefice asupra creșterii și dezvoltării corespunzătoare a plantelor. S-a dovedit că hidrolizatul din pește optimizează utilizarea nutrienților de către plante și induce modificări la nivelul rădăcinii, crescând rezistența plantelor la secetă și stimulând creșterea și activitatea microorganismelor benefice.

Studiile referitoare la efectele fertilizatorilor obținuți din deșeuri marine asupra unor culturi horticole (muștar alb, salată, ridichi, mazăre, tomate, căpșun) și agricole (porumb, soia, sorg) au demonstrat creșterea producției, imunității și a rezistenței plantelor la stresul biotic și abiotic.

De asemenea, reziduurile marine pot fi utilizate ca amendament pentru sol, îmbunătățind structura, textura și fertilitatea acestuia și reducând astfel utilizarea îngrășămintelor sintetice. Reutilizarea deșeurilor contribuie la creșterea capacității de stocare a carbonului în sol, ceea ce reduce emisiile de gaze cu efect de seră în atmosferă.

Astfel, în cadrul Câmpului Experimental Didactic pentru Pomicultură al USAMV București, a fost înființată o cultură de căpșun (Fragaria x ananassa), care vizează una dintre cele mai performante tehnologii de cultivare pentru această specie, respectiv cultura în ghivece pe structuri supraînălțate (tailored hi-grow tabletop system). Plantele au fost fertilizate diferențiat, cu materialele obținute din reziduuri de pește și alge puse la dispoziție de NORSØK (Centrul Norvegian de Cercetare pentru Agricultura Ecologicã, în colaborare cu alți parteneri industriali scandinavi).

În etapele preliminare ale proiectului s-au testat pulberi de oase de cod (Gadus morhua), mihalț de mare (Molva molva) și peleți realizați dintr-un amestec de pulbere de pește și fibre de alge, urmând ca în următoarea perioadă să se testeze un compost produs din deșeuri de pește și alge și biostimulanți pe bază de aminoacizi obținuți din deșeuri de alge.

Fiind un studiu pe termen lung, rezultate concludente vor fi obținute din al doilea an de creștere și dezvoltare a plantelor de căpșun. Rezultatele preliminare din primul an sunt promițătoare, indicând o influență pozitivă a tratamentelor aplicate asupra producției și rezistenței plantelor la variațiile parametrilor meteorologici. Producția a fost în conformitate cu datele specifice soiului cu fructificare continuă „Albion“. De asemenea, aproximativ 80% din stolonii plantați s-au prins, au crescut și s-au dezvoltat optim.

Efectul produselor rezultate din prelucrarea reziduurilor marine va fi cercetat și în sistemul de cultură protejat, din cadrul Serei-Bloc de Cercetare Automatizată a USAMV București, pe cultura de salată (Latuca sativa).

USAMV București – Centrul de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare

Drd. ing. hort. Ailin MOLOȘAG, CS dr. ing. Violeta Alexandra ION, Prof. univ. dr. Oana Cristina PÂRVULESCU

La jumătatea lunii martie a fost aprobată „Schema de ajutor de minimis - Sprijin în vederea implementării proiectelor privind construirea instalațiilor de reciclare a deșeurilor“, sub formă de fonduri nerambursabile din veniturile Fondului pentru mediu. Bugetul schemei de ajutor de minimis este de 26 milioane de euro.

Obiectivul acestei scheme este de a sprijini operatorii economici în vederea realizării de lucrări pregătitoare necesare investiţiilor finanțate în baza Schemei de ajutor de stat regional pentru investiţii cu scopul reducerii efectelor negative ale deşeurilor asupra mediului şi reducerea consumului de resurse primare, aprobată prin Ordinul ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 2269/2022. În cadrul acestui instrument de finanțare nu a fost prevăzută posibilitatea finanțării lucrărilor pregătitoare, acestea fiind reprezentate de plata arhitecților, inginerilor și consultanților, taxelor legale, a studiilor de fezabilitate/documentațiilor de avizare a lucrărilor de intervenții, a proiectului tehnic, pentru pregătirea și/sau implementarea proiectului. Prin HG aprobată astăzi, acest tip de investiții devine eligibil.

„Prezenta schemă este un real ajutor pentru persoanele juridice de drept privat sau de drept public, din categoria întreprinderilor micro, mici, mijlocii sau mari, ale căror proiecte au fost aprobate în cadrul Schemei de ajutor de stat regional pentru investiţii în reciclare și care au încheiat contract de finanțare în acest sens. Totodată, sistemul garanție-returnare va deveni operațional în luna noiembrie a acestui an și vom avea nevoie de capacități noi de reciclare pentru ambalajele care vor intra în acest circuit“, a declarat Barna Tánczos, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Beneficiarii schemei de minimis trebuie să fie autorizați să desfășoare cel puţin una dintre activităţile corespunzătoare următoarelor coduri CAEN: 3821 – tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase; 3822 – tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase; 3832 – recuperarea materialelor reciclabile sortate; 3831 – demontarea (dezasamblarea) maşinilor şi echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor; 3811 – colectarea deşeurilor nepericuloase; 3812 – colectarea deşeurilor periculoase.

Cheltuielile eligibile, pentru a beneficia de finanțare în condițiile schemei de minimis, sunt reprezentate de: cheltuieli pentru proiectare, studii de fezabilitate/documentații de avizare a lucrărilor de intervenții, proiectul tehnic și alte documentații tehnico-economice, plata arhitecților, a inginerilor, asistență tehnică (inclusiv plata consultanților, dar exceptând organizarea procedurilor de achiziție) și organizare de șantier, cheltuieli cu taxe legale pentru acorduri, avize conforme și autorizația de construire / desființare, cheltuieli pentru informare și publicitate.

Sprijinul financiar în cadrul schemei de minimis constă în alocări financiare nerambursabile sub formă de grant din Fondul pentru mediu şi se acordă în urma selectării şi notificării solicitantului privind acceptarea cererii de finanţare, urmată de încheierea contractului de finanţare încheiat între AFM şi solicitant.

Perioada de valabilitate a ajutorului de minimis este de la aprobarea lui până la 31 decembrie 2023. Totodată, perioada în care pot fi selectați beneficiarii și în care se pot semna contractele de finanțare nerambursabilă este de la aprobarea schemei până la 31 decembrie 2023.

Laura ZMARANDA

Începem să conștientizăm tot mai mult nevoia de a proteja mediul înconjurător, de a desfășura anumite acțiuni care să limiteze răspândirea deșeurilor și să mențină natura sănătoasă. Studiile arată că ceea ce facem în prezent nu-i de ajuns, este nevoie de mai mult. Așadar, haideți să cunoaștem mai bine mediul înconjurător și să aflăm ce altceva mai putem pentru protecția lui!

De exemplu, știați că…

• În ultimii 40 de ani s-au generat mai multe gunoaie decât s-au generat de la originea omului până în 1970?
• Unele produse nereciclabile din celuloză, cum ar fi șervețelele și cartoanele pentru ouă, pot fi adăugate în compost? Fibrele acestora vor aera compostul şi vor ajuta organismele care favorizează descompunerea.
• Industria de haine și materiale textile se situează în topul celor mai mari poluatori din lume? Textilele nu se degradează ușor în gropile de gunoi din cauza lipsei luminii soarelui și a oxigenului, iar incinerarea lor poluează aerul.
• Prin reutilizarea fibrelor și textilelor nu mai sunt consumate materii prime noi, cum ar fi bumbacul, lâna sau fibrele sintetice? În acest fel, se evită consumul de energie și poluarea provocată pe durata proceselor de fabricare.
• Aproximativ 60% din deșeurile textile sunt repurtabile? 70% din populația lumii folosește haine la mâna a doua.
• Impactul anual asupra mediului înconjurător al articolelor de îmbrăcăminte dintr-o gospodărie este echivalentul apei necesare pentru a umple 1.000 de căzi de baie și a emisiilor de carbon rezultate din condusul unei mașini moderne pentru 10.000 de km.
• Reciclarea unei singure cutii de aluminiu este echivalentă cu salvarea unei cantități de energie electrică care este îndeajuns pentru a alimenta un televizor timp de 3 ore?
• Dacă arunci la gunoi o doză de aluminiu, s-ar putea să rămână în forma aceasta chiar și 500 de ani?
• Dintr-un kilogram de sticle reciclate se obține tot un kilogram de sticle noi? Sticla nu-și pierde calitățile atunci când este reciclată, iar recipientele din sticlă permit reciclarea pe termen nelimitat.
• Din 5 sticle de 2 litri de plastic de tip PET se pot produce fibre de umplere suficiente pentru o jachetă de schi?
• Reciclarea unei sticle de plastic economisește energia necesară pentru a menține un bec aprins timp de 6 ore?
• Din 1.000 de baterii portabile se pot obține 190 kg de fier, utilizat în industrie?
• Cantitatea de lemn și hârtie care este aruncată anual este suficientă pentru a încălzi 50 de milioane de case timp de 20 de ani?

Larissa DINU

„Rămășițele“ de țigară sunt un lucru aparent banal. Faptul că le vedem aruncate peste tot în drumul nostru a determinat un fel de obișnuință care nu ne mai permite să înțelegem că acestea sunt la fel de dăunătoare naturii precum orice alt produs din plastic. Din nefericire, statisticile spun că anual cca 72 de miliarde de mucuri de țigară sunt aruncate în natură.

Acestea ajung în cuiburile păsărilor și bârlogurile animalelor și peste tot în habitatele naturale. De ce spun că sunt atât de periculoase? Pentru că țigările nu sunt biodegradabile (rămân în natură până la 20 de ani) și au filtre artificiale realizate din acetat de celuloză. În plus, se pare că fumul din tutunul prelucrat are un conținut ridicat de substanțe toxice, respectiv 4.200 de substanțe chimice care se regăsesc evident și în mucurile de țigară aruncate pe jos. Nu aducem în discuție efectele profund negative pe care fumatul îl are asupra sănătății oamenilor pentru că este un subiect suficient dezbătut, însă închipuiți-vă cât de nedrept este ca păsările și animalele să fie victime colaterale ale alegerii noastre de a ne lăsa „consumați“ de țigări. Analizele chimice ale mucurilor de țigară au stabilit că doar un muc de țigară are suficientă otravă ca să omoare 50% din peștii mici dintr-un litru de apă într-un interval de timp de 96 de ore.

Închipuiți-vă acum ce efect devastator au aceste mucuri de țigară care ajung în ape asupra peștilor și viețuitoarelor acvatice, în special cele mici. Potrivit Organizației Maritime Internaționale a ONU, 40% din deșeurile aruncate în Marea Mediterană sunt mucuri de țigară. Mai ales în regiunile urbanizate, mucurile de țigară sunt confundate de păsări cu hrană. Acestea sunt aduse uneori în cuiburi pentru a hrăni puii. Astfel, pericolul la care sunt expuse păsările este iminent. De multe ori, înaripatele încearcă să înghită aceste mucuri de țigară care rămân blocate în esofag sau le provoacă probleme de alimentație ulterior ingerării. În mediile urbane, mucurile de țigară reprezintă cel mai întâlnit deșeu, respectiv 35% din cantitatea totală de deșeuri.

Probabil că, citind sec niște statistici, amploarea fenomenului este mult diminuată, dar sunt convinsă că „sămânța“ aceste informații a fost plantată pe teren fertil și că natura va avea parte, așa cum merită de fapt, de niște ocrotitori responsabili în fiecare dintre noi.

Laura Zmaranda

Se trag tot mai multe semnale de alarmă cu privire la sănătatea Pământului, iar evenimentele ce se întâmplă în lume, de la incendiile de vegetație, inclusiv cele din zone turistice, la avalanșele cauzate de topirea ghețarilor determină crearea mișcărilor globale ce au scopul de a ne determina să fim mai responsabili. De exemplu, „Plastic free July“ (Iulie fără plastic) este una dintre inițiativele care au devenit rapid o mișcare globală, la care aderă numeroși activiști de mediu și oameni iubitori de natură. Luna trecută, milioane de oameni, magazine, antreprenori și alte diferite entități comerciale s-au alăturat inițiativei de a renunța, pe cât de mult posibil,  la utilizarea produselor din plastic astfel încât să putem avea ape mai curate, un mediu de viață și comunități sănătoase.

Lansată în urmă cu mai bine de 10 ani, mișcarea atrage atenția asupra faptului că, deși multe dintre obiecte sunt folosite doar câteva minute, ele rămân în natură sute de ani. De exemplu, știați că o pungă de plastic se descompune în 20 de ani, un pahar de plastic – în 100 de ani, PET-urile – în 300 de ani?

Este dovedit faptul că 8,3 miliarde de tone de plastic au ajuns să consume omenirea, iar fiecare român generează în fiecare an cca 30 kg de plastic. O simplă sticlă de plastic pe care noi o cumpărăm nu-și termină călătoria în lume odată ce lichidul a fost consumat, ci de multe ori ajunge în mări și oceane, însă plasticul se întoarce la noi, în organism, prin peștii pe care îi mâncăm.

Ce a însemnat această mișcare?

v Provocarea de a te gândi de două ori atunci când cumperi un produs dacă îți este cu adevărat necesar sau doar va contribui la cantitatea uriașă de deșeuri din plastic pe care omenirea o produce zilnic;

v Folosirea de produse reutilizabile precum: sticle pentru apă și ceai, căni de cafea, tacâmuri, săculețe sau sacoșe ori caserolele reutilizabile;

v Alegerea obiectelor vestimentare din materiale cât mai naturale, care să nu conțină poliester sau acrilic.

Fiecare decizie ce nouă ni se poate părea nesemnificativă este, de fapt, un gest enorm față de planeta noastră. Chiar și instituțiile europene au impus în ultimii ani diverse măsuri pentru reducerea consumului de plastic. Uniunea Europeană a adoptat o nouă legislație care presupune o serie de reguli cum ar fi: interzicerea tacâmurilor, farfuriilor, paielor, bețișoarelor de bumbac, bețelor de balon din plastic, precum și a recipientelor alimentare și a paharelor din plastic de unică folosință, începând cu iulie 2021; obligația de a atașa capacul la sticle până în 2024 și de a colecta separat 90% din sticlele de plastic până în 2029; obligația pentru producătorii de materiale plastice de unică folosință (pachete, ambalaje, pungi de plastic, sticle, cupe) să acopere costurile colectării deșeurilor și tratării acestor produse, precum și pe cele legate de curățarea lor.

De ce mai ai nevoie pentru a începe o viață fără plastic? În primul rând de răbdare pentru a cântări bine fiecare decizie de a refuza sau a reduce consumul de plastic. Refolosește produse sau haine, nu mai risipi mâncarea, reciclează și compostează. Fii perseverent în decizii și comunică-le celor din jur opinia ta, poate îi vei determina să se alăture cauzei tale. 

Larissa DINU

Comisariatul Județean Prahova al Gărzii Naționale de Mediu a anunțat că Primăria Iordăcheanu a fost amendată cu 25.000 lei pentru depozitările necontrolate de deșeuri găsite în localitate. În comunicatul de presă al instituției se precizează: „La data controlului, pe raza comunei, în apropierea DC 60, care face legătura între satele Iordăcheanu și Valea Cucului, s-a constatat că sunt depozitate deșeuri rezultate din construcții, demolări, saci, vegetale, deșeuri voluminoase (saltele), mobilier, deșeuri din plastic.

Pentru neconformitățile constatate, comisarii au stabilit măsuri cu termen și caracter obligatoriu de realizare, în sarcina Primăriei Iordăcheanu, pentru valorificarea/eliminarea deșeurilor și salubrizarea zonelor afectate de depozitări neconforme.”

În ultima perioadă, GNM-CJ Prahova a efectuat mai multe verificări și a dispus sancțiuni:

• 15.000 lei unui firme din Ploiești, pentru un șantier ce nu repectă anumite norme;
• 50.000 lei Primăria Băicoi, pentru depozitările necontrolate de deșeuri din spatele bisericii de pe DN1;
• 100.000 lei Vega Ploiești;
• 40.000 lei unui operator din Mizil pentru nerespectarea prevederilor Legii 211/2011 privind regimul deșeurilor;
• 50.000 Primăria Urlați tot pentru depozite necontrolate de deșeuri;
• 47.000 lei unei agent economic din Urlați pentru abandonarea deșeurilor pe un curs de apă;
• 50.000 lei Primăria Puchenii Mari pentru abandonări masive de deșeuri ulterior împinse în suprafața deținută de Romsilva.

SIADT - sistemul care supraveghează în timp real orice tranzacție cu deșeuri din țară a fost finalizat, iar din ianuarie 2021 toți operatorii, de la colectori până la reciclatori, vor fi atent monitorizați. În cadrul unui comunicat de presă transmis de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, ministrul Mircea Fechet a menționat: „Așa cum piața lemnului avea nevoie de monitorizarea a tot ceea ce se întâmplă din pădure până în depozite, așa și piața deșeurilor avea nevoie de digitalizarea și urmărirea 24 de ore din 24 a oricărei operațiuni care implică deșeurile de ambalaje, iar acest lucru va fi posibil datorită SIADT. Practic, odată cu acest sistem, se va face trecerea de la o piață care astăzi (în anumite cazuri) se închide doar pe cifre, la una care se va închide pe cantități reale de deșeuri. Astfel, va duce la dispariția situațiilor în care colectarea sau reciclarea se realizau doar pe hârtie.“

Conform aceluiași comunicat, înainte de orice tranzacție sistemul obligă la încărcarea în aplicație a două fotografii cu încărcătura de deșeuri și a patru fotografii cu mijlocul de transport. Punctul de încărcare a deșeurilor va fi monitorizat prin GPS, ceea ce reprezintă un avantaj, iar posibilele tranzacții ilegale vor putea fi blocate în timp real.

„În momentul în care datele din SIADT ne semnalează că datele între doi sau mai mulți actori implicați în același contract diferă putem bloca pe loc această tranzacție și putem trimite echipe de control care să verifice suspiciunea care apare în sistem. Piața neagră a deșeurilor din țară trebuie să dispară. Și mai trebuie ceva: să încetăm să mimăm reciclarea și să o impulsionăm la maximum, chiar și în al 12-lea ceas. România are ținte asumate și drumul nu poate fi decât unul singur: să trecem de la țara depozitării la cea a reciclării“, a mai declarat ministrul.

AIPROM, în sprijinul fermierilor

În agricultură, fermierii au în fiecare campanie numeroase deșeuri de plastic care provin de la produse pentru protecția plantelor, iar în sprijinul lor AIPROM – Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România demarează programe cu scopul de a responsabiliza utilizarea produselor pentru protecția plantelor în contextul agriculturii durabile, care combină respectul pentru sănătatea oamenilor cu grija pentru un mediu sănătos. Un astfel de program este SCAPA, prin intermediul căreia sunt preluate direct din fermă cantități de ambalaje mai mari de 30 m3, cu respectarea anumitor condiții.

Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide al AIPROM preia numai deșeurile de ambalaje din plastic, metal și hârtie provenite de la produsele de protecția plantelor (PPP) ale companiilor care organizează și susțin derularea sistemului. Ambalajele din plastic și metal vor trebui decontaminate, golite de conținut, uscate, separate de capace, iar ambalajele de hârtie, saci sau cutii trebuie să fie curățate și compactate.

Pentru a contribui la protecția mediului, fermierilor le este recomandat să participe la acest program și, mai mult decât atât, totul se întâmplă transparent, fără a avea dubii asupra faptului că acele deșeuri nu vor ajunge în locul potrivit. Agricultorii sunt invitați să se înscrie pe site sau să își instaleze aplicația pe telefonul mobil, iar colectarea deșeurilor se va face cu titlu gratuit.

Larissa DINU (SOFRON)

Ministerul agriculturii și dezvoltării rurale în colaborare cu InfoCons au organizat, recent, evenimentul ”Stop deșeurilor și risipei alimentare! Pentru oameni! Pentru planetă!”,  în cadrul căruia a fost demarată campania de informare și conștientizare asupra efectelor majore și pe termen lung ale risipei de alimente ”Și tu poți proteja planeta! Împreună dăm startul la reducerea risipei de alimente!”.

Pentru realizarea acestui obiectiv, de reducere a risipei alimentare, este nevoie de eforturi susținute la toate nivelurile, de o bună comunicare și de educație. Iar educația trebuie începută chiar din școală. 

”Principala soluție pentru schimbarea comportamentului consumatorilor este educarea și informarea acestora, atât în familie cât și în școli. Sunt necesare și reglementări clare și coerente între instituțiile care au atribuții în această direcție, astfel încât să fie creat un cadru legislativ și comportamental care să transforme toate aceste deziderate în realitate. Am convingerea că întâlnirea de astăzi va fi percepută ca un apel pentru identificarea acelor măsuri, instrumente, pârghii care să combată risipa alimentară, să eficientizeze implementarea tuturor prevederilor legislative specifice pe care le avem și mă bazez pe implicarea autorităților, pe expertiza și profesionalismului reprezentanților mediului academic, a institutelor de cercetare și a tuturor partenerilor care sunt interesați de acest fenomen”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros. 

La nivel global, aproape o treime din totalul alimentelor produse pentru consumul uman este irosit, iar în Uniunea Europeană se estimează că 20% din totalul alimentelor produse se pierd sau se irosesc, în timp ce 43 de milioane de oameni de la nivelul Uniunii Europene nu își permit zilnic mese care să asigure o alimentaţie adecvată, potrivit unor date ANSVSA.  Aproape trei sferturi din alimentele irosite provin din gospodăriile populației (peste 50% - 47 de milioane de tone), servicii de alimentație publică și de vânzare cu amănuntul. 

De altfel, risipa alimentară rămâne una dintre provocările majore ale societății moderne, de aceea este nevoie de soluții concrete și rapide. 

o mare problemă... Prima dată, în materie de aer, respectiv nivelurile ridicate persistente de particule în suspensie (PM10 și PM 2,5). Comisia Europeană a activat procedura de infringement, anul acesta fiind pusă în mișcare prima acțiune, o scrisoare de întârziere, prin care autoritățile au primit termen de două luni să adopte programele naționale de control al poluării atmosferice. Următorul pas, în caz de neconformare, va fi avizul motivat.

A doua oară, în materie de deșeuri. Se prea poate ca și-n acest caz să fie declanșată procedura de infringement (sancționare) din pricina dezastrului ecologic reprezentat de gropile de gunoi din jurul marilor orașe din România. Și nu numai, am adăuga noi. Despre această din urmă poluare discutăm astăzi. Și luăm un exemplu, cel al județului Prahova, care poate fi multiplicat fără efort la nivelul întregii țări. Sau în alte zone poate fi chiar mai rău.

Poluarea cu deșeuri nu e o problemă doar a autorităților centrale. A operatorilor de salubritate. A primăriilor. A organismelor de mediu. E deopotrivă a locuitorilor din fiecare comună, oraș. Din toată țara, în ultimă instanță. În mod paradoxal, pe măsură ce se anunță că există servicii de salubritate în fiecare sătuc (în mediul urban nici nu mai discutăm) și că s-au făcut investiții masive (inclusiv sau mai ales cu bani europeni) în materie de gestionare a deșeurilor, starea de curățenie se degradează an de an. Încercați acum, primăvara, să priviți în jurul dumneavoastră și veți observa asta ușor. De fapt, acest aspect, cel al poluării cu deșeuri, se manifestă de multă vreme, dar parcă e mai pregnant în ultimii 4-5 ani. Aproape că nu mai există pădure, traversată de o cale rutieră, care să nu fie înțesată de pungi, hârtii, doze și sticle din plastic etc. Poienile din zona de deal și de munte sunt presărate cu deșeuri. Câmpurile, în principal cele de la marginea orașelor, sunt o imensitate de gunoaie. Asta ca să nu mai vorbim despre apele curgătoare! Are românul o poftă nebună să murdărească orice atinge: boschet, gard viu, trotuar, șanț, plajă, parc, iarbă, vad, crâng etc.

Cum a apărut un colos județean pentru gestionarea deșeurilor menajere

Și-acum s-o luăm în ordine. Politica la nivelul țării a constat în întocmirea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, Programului Național de Prevenire a Generării Deșeurilor etc., ca parte a obligațiilor asumate la aderarea la UE. De parcă ar trebui să ne impună cineva să fim curați și nu o facem pentru că așa e sănătos și în respect față de noi, comunitate, mediu!

Ca răspuns la politicile naționale, în Prahova s-a constituit, în 2009, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară – Parteneriatul pentru Managementul Deșeurilor (ADI – Deșeuri), din care fac parte 103 din cele 104 unități administrativ-teritoriale + Consiliul Județean. Autoritățile au scris un Plan Județean de Gestionare a Deșeurilor și un proiect care a obținut finanțare europeană, denumit „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Prahova.“ Valoarea acestuia a fost de 164,23 milioane de lei fără TVA, iar banii au fost asigurați prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Programul Operațional Sectorial „Mediu“ 2007-2013. Proiectul trebuia implementat în exercițiul financiar european 2007-2013, dar cum acest lucru n-a fost posibil, s-a reportat cu o sumă pentru perioada bugetară 2014-2020. În fine, într-un târziu, prin 2018, s-au încheiat toate investițiile care au presupus, printre altele: închiderea unui depozit neconform, construirea a două stații, una de sortare și alta de tratare mecano-biologică a deșeurilor biodegradabile (ultima încă nu funcționează), achiziția de echipamente pentru colectarea deșeurilor (pubele), distribuite apoi populației. Ca să fie mai ușor gestionată munca, la achiziția publică a serviciului de salubritate, județul a fost împărțit în mai multe sectoare, iar licitațiile au fost câștigate de firme diferite. Acest lucru s-a petrecut în 2018, atenție, numai în ceea ce privește gunoiul menajer provenit de la populație. Curățenia publică a rămas în sarcina primăriilor și fiecare s-a organizat cum a crezut de cuviință, dar în limitele prevederilor legale. Cam de prin 2015-2016, când se știa că vechiul sistem, cu servicii locale, va fi înlocuit de acest colos județean, lucrurile au scăpat oarecum de sub control și a apărut mai multă mizerie, cum spuneam, răspândită peste tot. Este, dacă ne permiteți comparația, un fel de epidemie de gunoaie! Cauzele sunt diverse: lipsa de organizare a unora dintre operatori; puțina implicare a primăriilor; colectarea selectivă insuficientă; prețul gunoiului, sporit de sancțiunile pentru necolectarea selectivă; ADI-deșeuri este total depășită de situație; lipsa de sancțiuni etc. Dar toate ne duc, dincolo de sistemul de organizare, la...om! La educație.

Dacă nu există educație de bunăvoie, ar putea exista una cu... forța?

Primăriile, prin hotărâri ale consiliilor locale, adoptate în interiorul legislației naționale, au sarcina să supravegheze starea de curățenie a localităților. După ce au pus la dispoziție serviciul de salubritate, ar trebui să vadă și cine anume provoacă halul de mizerie de prin comune și orașe. Teoretic, ar fi fost cazul să pună amenzi și să-i sancționeze pe toți cei care umplu râurile cu deșeuri, depozitează gunoaiele pe șanțuri sau le aruncă în liziere ori direct pe câmp. Dar, de vreme ce an de an vedem – fie pe geamul trenului, fie din mașini, fie mergând pur și simplu pe stradă – o mare de murdărie, se vede că autoritățile nu aplică nicio amendă. Nu au niciun fel de politică în acest sens și nici măcar vreo acțiune de educație civică a locuitorilor. Mai presus de primării este Garda de Mediu. Teoretic, în acțiunile de control pe care le desfășoară, aceasta ar trebui să atenționeze primăriile și, dacă nu se conformează, să aplice amenzi usturătoare, cât să determine administrația să ia la rândul ei măsuri locale. Sau operatorul de salubritate să-și facă treaba corect. Fiindcă avem și această problemă, a prestatorilor de servicii care nu respectă programul de ridicare a gunoiului sau care nu sunt pregătiți pentru colectarea selectivă. Asta ca să nu mai vorbim despre cei care, pentru a nu mai plăti taxe la depozitele legale, îngroapă deșeurile în pământ sau le abandonează pe te miri unde, cum s-a întâmplat, recent, în comuna prahoveană Drăgănești. Sau cum se întâmplă în vestul județului, unde mai multe foste cariere de piatră au fost umplute cu deșeuri, inclusiv industriale. Așadar, este posibil să nu fie vorba la noi despre lipsa de organizare, ci despre nesancționarea celor care încalcă legea, fie că este vorba despre cetățean, primărie, operator sau gardă de mediu.

Maria Bogdan

În comuna Cornu Luncii a fost introdus un sistem de colectare selectivă a deşeurilor după metoda „door to door“, de la uşă la uşă. Mai exact, la fiecare poartă, în ziua de colectare a deşeurilor menajere, gospodarii pun pachetele sau sacii cu gunoaiele selectate pentru fiecare sortiment.

Comuna suceveană Cornu Luncii a intrat în rândul comunităţilor civilizate şi din perspectiva protejării mediului şi a reciclării deșeurilor reutilizabile. Acest lucru se întâmplă în urma aplicării directivelor europene de mediu şi a Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor republicată.

„Stăm relativ bine la nivel european, iar faţă de alte localităţi din România stăm foarte bine. Avem un serviciu propriu de salubritate cu şapte angajaţi în cadrul primăriei, avem două maşini, din care una cu colectare selectivă, iar valorificarea deşeurilor de hârtie, plastic, sticlă, metal contribuie la scăderea costurilor serviciului de salubrizare. Anul trecut am avut 25% din cantitatea de deşeuri colectată selectiv, iar anul acesta vom avea peste 35%. Am cumpărat două cântare, fiecare maşină are cântar şi la fiecare persoană cântărim gunoiul. Din 10 kilograme, cantitatea de 3,5 kilograme trebuie să fie deşeuri reciclabile şi lucrurile sunt foarte bine puse la punct. Sperăm ca, după o perioadă, lumea să se obişnuiască şi să nu mai cântărim la fiecare poartă când ridicăm gunoiul. La solicitarea primarilor am obţinut de la Ministerul Mediului ca tot gunoiul din judeţ să fie colectat din poartă în poartă. Soluţia iniţială cu platforme în fiecare sat nu este viabilă. În sate mari, cum este în Cornu Luncii, trebuia să meargă omul cu roaba şi peste 4 km ca să aducă gunoiul în centru. Colectatul din poartă în poartă elimină mirosurile neplăcute, rozătoarele şi nimeni de la ţară nu doreşte să aibă un spaţiu de depozitare a gunoiului în preajmă“, ne-a spus ing. Gheorghe Fron,  primarul comunei Cornu Luncii. 

Sortarea gunoiului pe categorii duce la scăderea costurilor de salubritate

Pentru ca o treime din deşeurile menajere produse în comuna de pe malurile Moldovei să fie colectate selectiv, primarul şi personalul primăriei au mers din casă în casă pentru a explica populaţiei cum trebuie să selecteze deşeurile. Sortarea gunoiului pe categorii duce la scăderea costurilor de salubritate, care în prezent sunt de 650.000 lei anual. Deşeurile menajere şi cele reciclabile sunt ridicate o dată pe săptămână de la poarta fiecărei gospo­dării. Locuitorii comunei au primit 3.000 de europubele achiziţionate printr-un proiect şi primesc permanent saci menajeri reciclabili în care să pună deşeurile selectate.

„Pentru hârtie, sticlă, plastic ne mai trebuie 9 miliarde de lei vechi pentru a achiziţiona pubele în culorile specifice. Nu le putem achiziţiona pe toate într-un an, de aceea le-am dat oamenilor saci şi treptat în fiecare sat fiecare locuinţă va avea recipiente pentru colectare selectivă. Pentru că sunt nemulţumit cum se face colectarea selectivă, mergem mai întâi noi, conducerea comunei, din poartă în poartă, și le dăm sacii pe un an de zile, pe culori“, ne-a precizat primarul Gheorghe Fron.

Pentru că mai sunt probleme cu salubritatea unor zone vulnerabile prin apariţia unor mici depozite de gunoi făcute de cetăţenii certaţi cu normele de convieţuire, deja se lucrează la implementarea unui sistem cu camere de supraveghere în toate satele.

„Avem camere pe drumurile europene şi judeţene, sunt de mare ajutor pentru poliţişti, este ceva normal. Acum punem camere la intersecţii, vedem cine duce gunoiul în altă parte, putem aplica sancţiuni şi îi putem obliga să ridice gunoiul depozitat unde nu trebuie“, ne-a asigurat primarul Fron.

Iluminatul public modernizat, economii la buget

Pe lângă banii economisiţi în urma colectării selective a deşeurilor, în această comună se economisesc bani şi din iluminatul public. În urma lucrărilor de modernizare a iluminatului public, comuna Cornu Luncii este mai bine iluminată ca un oraş. Întâi s-a intervenit pe arterele principale, iar acum se acţionează pe uliţe, satele Păiseni, Sasca Mare, Sasca Nouă, Şinca, Cornu Luncii şi Băișeşti având deja finalizate lucrările de reabilitare. În viitor urmează Brăieşti, Dumbrava, Sasca Mică, astfel încât la fiecare stâlp să fie iluminat public.

„Întreaga lucrare este realizată prin forţe proprii. Deşi am extins iluminatul electric pe toate uliţele, am dublat numărul corpurilor de iluminat și, în urma lucrărilor de modernizare, plătim mai puţin la energia electrică faţă de acum şapte ani, când se plăteau două miliarde de lei anual pentru iluminat public. Anul trecut, după lucrările efectuate şi prelungirea reţelei cu 18 km, am plătit cu 380 milioane de lei mai puţin. Din aceste economii am luat lămpi moderne cu led, care consumă de 5 ori mai puţin şi dau lumină de 10 ori mai mult. Tot ce este nou şi modern e scump, reabilitarea întregului sistem a costat peste 10 miliarde de lei, dar în urma calculelor făcute costurile sunt mult mai mici, investiţia fiind amortizată în mai puţin de patru ani“, consideră primarul Gheorghe Fron.

Apă potabilă la robinete şi gaz metan în comună, din economii la salubritate şi energie

Prin reducerea costurilor de salubritate şi a celor cu iluminatul public, de şapte ani la Cornu Luncii nu s-au mărit impozitele şi taxele, iar la agenţii economici coeficientul de impozitare a fost redus de la 1,5 la 0,8. Făcând economii şi cu bani de la bugetul local, cei 7.782 de locuitori ai comunei vor avea cât mai repede apă potabilă la robinete şi o parte de gaz metan. Până în prezent s-au realizat aducţiune nouă de apă potabilă şi canalizare pentru satele Brăieşti, Băişeşti, Cornu Luncii, Sasca Nouă.

„Sperăm anul acesta, cel târziu la începutul anului viitor, să terminăm de conectat toate locuinţele şi să dăm drumul la staţia de epurare. Pe PNDL 2 avem un proiect de 90 de miliarde de lei vechi pentru alimentare cu apă potabilă în satele de munte Sasca Mare şi Păiseni şi la anul sperăm să începem reţeaua de gaz metan. Asta înseamnă civilizaţie. Acum este greu să faci rost de lemne, sunt scumpe, nu se găsesc. Conducta magistrală de gaze naturale trece prin grădinile noastre şi este păcat să nu avem gaz la aragaz sau la sobă“, ne-a spus primarul Gheorghe Fron.

Silviu BUCULEI

Utilizarea excesivă a produselor chimice pe întregul lanţ trofic - agricultură, zootehnie, industrie alimentară – a avut, în multe cazuri, urmări din cele mai nedorite și a generat dezechilibre majore. Aceste aspecte au determinat orientarea cercetărilor către elaborarea unor produse „prietenoase“ cu natura ca întreg – sol, aer, apă, plante, animale, oameni.

Valorificarea deșeurilor

Mergând pe ideea obţinerii unor produse BIO prin utilizarea deşeurilor din alte domenii ale industriei (zerul din industria laptelui, melasa din industria zahărului), specialiştii de la Romvac au creat, în ultimii ani, mai multe produse naturale pe bază de culturi bacteriene benefice şi proteine bioactive din zer, cu rol probiotic, imunomudulator, bioconservant sau biofertilizator.

Romvac și noua serie de produse bio

BIOENTEROM este un supliment alimentar probiotic pentru stabilizarea florei intestinale care conţine germeni vii de Enterococcus faecium tulpina NCIMB 11181.

BIOLACTOROM este un supliment alimentar probiotic pentru stabilizarea florei intestinale care conţine germeni vii de Lactobacillus plantarum tulpina NCIMB 11974.

Ambele tulpini provin din colecţia britanică şi sunt agreate de Uniunea Europeană.

Produsele se administrează în primele zile de viaţă la toate speciile de păsări, mamifere şi peşti de acvacultură în scopul colonizării tubului digestiv cu o microfloră benefică, care blochează receptorii celulari ai epiteliului intestinal, împiedicând astfel fixarea germenilor patogeni (E. coli, Salmonella, Pseudomonas, Clostridium etc.). Recomandăm administrarea probioticelor şi în cazul apariţiei tulburărilor digestive (enterite diareice) de orice natură, singure sau asociate cu antibioterapie.

BIOROMSIL este un auxiliar tehnologic pentru însilozarea plantelor furajere. Produsul este un amestec în părţi egale de culturi bacteriene conţinând germeni vii de Enterococcus faecium şi Lactobacillus plantarum. Se utilizează pentru însilozarea plantelor furajere atât pentru cele cu conţinut mare de zaharuri (porumb, graminee), cât şi pentru cele cu conţinut mare de azot (leguminoase).

Folosirea sa asigură obţinerea unui siloz de bună calitate, cu calităţi organoleptice crescute, ce îi îmbunătățesc palabilitatea şi digestibilitatea. Utilizarea produsului duce la scăderea rapidă a pH-ului silozului prin intensificarea fermentaţiei acidolactice, inhibând dezvoltarea florei de putrefacţie și a mucegaiurilor şi stopând fermentaţia butirică care alterează silozul. Este un produs biologic natural, apatogen şi atoxigen pentru animale, nu poluează mediul, nu are efecte adverse asupra lanţului trofic şi ingestia sa asigură prezența florei probiotice în intestin pe tot timpul administrării.

ROMIMUNOACTIV S este supliment alimentar imunomodulator. Produsul este o soluţie concentrată (de minimum 4 ori mai mult decât în colostru) de proteine bioactive din zer, cu acţiune antimicrobiană şi imunomodulatoare (IgG, IgM, IgA, α-lactalbumină, β-lactoglobulină, lactoferină, lizozim, limfokine etc.). Produsul se administrează cu predilecţie în primele 48 de ore de la fătare, pe cale orală, diluat în lapte, cu scopul creşterii imunităţii pasive la nou-născuții tuturor speciilor mamifere.

În cazul apariţiei enteritelor de orice natură, datorită acțiunii sale antimicrobiene marcante faţă de germenii patogeni (E. coli, Salmonella, Pseudomonas, Clostridium etc.) poate fi utilizat ca un veritabil antibiotic natural pe toată perioada de creştere.

Dr. Ionuț Cristian ULUITU, Romvac Company SA

Nevoia de a proteja mediul înconjurător este imperioasă. Omenirea a ajuns să producă atât de multe deșeuri încât Planeta Albastră ar putea fi sufocată. Gândiți-vă că doar la nivelul Uniunii Europene valoarea medie a deșeurilor generate, spun statisticile din 2012, a fost echivalentă cu aproape cinci tone pe cap de locuitor. Este nevoie de soluții pentru a recicla aceste deșeuri. În perioada 2014-2017 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA a derulat proiectul intitulat „Instalație pentru reciclarea deșeurilor prin impulsuri electrice de înaltă tensiune“ cu o valoare de 1.250.000 lei. Practic, este vorba despre realizarea unei instalații (pentru care a fost depusă cerere de brevet de invenție) care, prin impulsuri de înaltă tensiune de 200-300 Kv (voltaj la care se ajunge în cca 300 nanosecunde), să separe selectiv componente din diverse conglomerate, iar astfel zgura rezultată în urma arderii gunoiului menajer și deșeurile electrice să fie reciclate. Dr. ing. Mihaiu Badic ne-a vorbit despre acest proiect.

În lume o singură firmă produce o astfel de instalație

Realizarea unei astfel de instalații în România este o reușită extraordinară, dacă ne gândim la faptul că, în momentul de față, la nivel mondial există o singură firmă care produce o instalație cu o tehnologie similară. Plus că astfel se pot lua măsuri concrete cu impact direct în domeniul protecției mediului.

„Ceea ce a stat la baza demarării proiectului a fost faptul că pe plan mondial se caută în permanență soluții, metode, tehnologii cu implicații benefice în ecologie și protecția mediului. Instalația se bazează pe un fenomen descoperit în urmă cu circa două decenii de oamenii de știință ruși de la Academia din Tomsk. Este vorba despre fragmentarea selectivă a conglomeratelor cu ajutorul impulsurilor electrice repetitive de înaltă tensiune. Ideea a fost preluată de oamenii de știință germani și apoi a fost trecută în zona comercială prin intermediul firmei Selfrag din Elveția. Instalația la care ne referim este complementară cu alte procedee, dar ceea ce se realizează inovativ prin această metodă nu se poate realiza prin alte mijloace“, spune dr. ing. Badic.

Componente și principiu de funcționare

Componentele instalației experimentale din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA sunt surse de înaltă tensiune – generatorul de impulsuri repetitive și vasul tehnologic în care se realizează procesul de reciclare. Potrivit dlui Badic, principiul de funcționare nu este chiar o noutate. „Se cunoștea de mult timp că impulsurile electrice de înaltă tensiune pot fragmenta obiectele solide, inclusiv conglomeratele, ca urmare a energiei mari dezvoltate, respectiv a canalelor de plasmă care se produc în masa materialului. Savanții ruși au descoperit că, atunci când forma impulsului și nivelul lui de tensiune ating anumite valori foarte greu de obținut în practică, fragmentarea respectivă se produce preponderent pe suprafețele de separare dintre diversele componente ale conglomeratului, căpătând astfel caracterul de fragmentare selectivă“ – spune dl Badic.

 Din punct de vedere tehnic, valorile la care se produce fenomenul de fragmentare selectivă sunt tensiune mai mare de 90 kV, frecvență de repetiție a impulsurilor 1-10 Hz și timpul de creștere a impulsului mai mic de 300 nanosecunde (adică mai mic decât o milionime de secundă).

Se pot recicla două tipuri de deșeuri

Proiectul desfășurat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA a demonstrat că instalația concepută are aplicații în multe domenii, nu numai în ecologie și că în principal se pot recicla două tipuri de deșeuri. Este vorba despre zgura rezultată în urma arderii gunoiului menajer care conține uneori metale feroase și neferoase și deșeurile electrice/electronice, cum ar fi plăcile de circuit imprimat dezafectate. Potrivit dlui Badic, în momentul de față instalațiile de acest fel nu au încă o productivitate mare, în sensul că un decimetru cub de material se poate recicla în circa 30 secunde.

„Instalația realizată de noi în cadrul proiectului există la nivel experimental de laborator, urmând să fie îmbunătățită. Nu putem estima cu exactitate costul instalației, valoarea proiectului se referă numai la costurile de cercetare. Putem aprecia că valoarea instalației de mică putere poate fi în jur de 50.000 euro.“

GALERIE FOTO

Laura ZMARANDA

„Dar din dar se face rai“ este o vorbă des întâlnită în cultura poporului român, dar despre adevărata ei valoare înțelegi abia când vezi cum lucrurile mici pot avea un impact semnificativ în comunitățile care au nevoie de ajutor.

Este început de septembrie și pe geamul mașinii, la orele timpurii ale dimineții, zărim agitație mare în curțile oamenilor și pe străduțele înguste care duc spre șosea. Este lunea începutului noului an școlar!

Porniți dis-de-dimineață, destinația noastră este satul Pietroșani din județul Teleorman, un sat tipic de câmpie, unde ocupația predominantă a locuitorilor este agricultura. Acolo, la școala din sat, doamna învățătoare Nițu este foarte dedicată educației copiilor de agricultori. Dumneaei este și cea care, cunoscând bine Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide al AIPROM – SCAPA, a răspuns pozitiv inițiativei AIPROM de a identifica nevoile imediate ale comunității și de a ne ajuta să aducem înapoi în zonă banii proveniți din reciclarea ambalajelor de pesticide colectate de la fermieri. Așa a apărut ideea dotării școlii și a grădiniței din comună cu panouri solare care să alimenteze cu apă caldă unitățile de învățământ, cu banii proveniți din reciclarea ambalajelor, printr-o campanie de responsabilitate socială a Asociației Industriei de Protecția Plantelor inițiatoarea Programului SCAPA.

Este forfotă mare în așteptarea deschiderii noului an școlar. Prichindei cu ghiozdane care mai de care atârnând greu în spate pășesc cu nerăbdare în curtea școlii, așteptând cu sufletul la gură ceremonia. Cei mai emoționați sunt bobocii de clasa I, pe care îi recunoaștem imediat după timiditatea cu care pășesc, ținându-și mamele de mână și așteptând s-o cunoască pe cea care urmează să-i îndrume în primii ani de școală. Satul românesc încă păstrează tradiția deschiderii anului școlar, astfel încât preotul satului este cel care deschide ceremonia. Prezent este și polițistul responsabil cu ordinea publică pe raza comunei, care le adresează micuților câteva cuvinte despre circulația pe drumurile publice și atenția de care trebuie să dea dovadă.

Pentru că apreciază proiectul AIPROM, doamna director a adresat cuvinte de mulțumire fermierilor responsabili, fără de care Programul „SCAPA de ambalaje!“ nu ar funcționa corect. Tripla clătire, colectarea selectivă pe tipuri de materiale (bidoane de plastic separate de capace, canistre de metal sau ambalaje secundare de hârtie și carton) și predarea lor la centrele de colectare SCAPA sunt criterii pe care fermierii din județul Teleorman le respectă și le aplică după fiecare campanie de tratamente fitosanitare.

Și uite așa, anul școlar debutează cu această nevoie îndeplinită, aceea de a asigura sursa de apă caldă în interiorul celor două unități de învățământ alăturate.

Costurile achiziționării panourilor solare și a montării acestora au fost suportate de AIPROM și de distribuitorul Agro Pest Seed, care este totodată centru de colectare SCAPA în județul Teleorman, cel care a și propus acest proiect, răspunzând afirmativ inițiativei AIPROM de a ajuta comunitățile în care rata colectării este mare, iar fermierii conștientizează beneficiile predării ambalajelor către Programul SCAPA: protejarea mediului, asigurarea unei surse de venit care se transformă în investiții locale și intrarea în posesia unor acte doveditoare care atestă predarea ambalajelor goale de pesticide și deci îndeplinirea cerințelor legale de predare a ambalajelor.

Prin programul SCAPA continuăm încurajarea colectării ambalajelor de pesticide și valorificarea lor prin reciclare, noi programe de susținere a comunităților prin proiecte de responsabilitate socială ale AIPROM se vor desfășura în această toamnă. Vom continua cu montarea altui panou solar la o școală din județul Brăila, dotarea cu calculatoare și video­proiector a unei şcoli din județul Mureș alături de distribuitorul și centrul de colectare SCAPA Dafcochim Mureș și avem în vedere și alte proiecte pe care vi le vom anunța în anul 2017.

„AJUTĂ SCAPA SĂ TE AJUTE“ va fi în continuare sloganul inițiativelor Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM, desfășurate cu ajutorul partenerilor locali: producători, distribuitori și autorități locale, care cred în beneficiile aduse de Programul SCAPA, susținând proiectele AIPROM.

Mai multe informații despre proiectele derulate de AIPROM pe www.aiprom.ro

GALERIE FOTO

Revista Lumea Satului nr. 20, 16-31 octombrie 2016 – pag. 48-49

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) a finalizat procesul de colectare şi neutralizare a deșeurilor de produse de protecție a plantelor existente la nivelul oficiilor fitosanitare județene, la nivelul Laboratorului Național Fitosanitar, precum și în cadrul laboratoarelor regionale.

În acest sens ANF a încheiat un contract de prestări servicii, conform legislatiei in vigoare, pentru colectarea și neutralizarea deșeurilor chimice rezultate în urma efectuării analizelor de laborator pentru determinarea calității produselor de protecție a plantelor. Operațiunea a debutat în luna aprilie 2016 și s-a finalizat în luna septembrie 2016 iar valoarea contractului s-a ridicat la suma de 132.776 lei.

Deșeurile colectate și neutralizate erau compuse din soluții reziduuale (1.652 litri), reactivi chimici expirați (5086 litri), pesticide (2.400 litri și 3.087 kg) și ambalaje (1596 bucați). De-a lungul timpului, acestea au fost păstrate în magazii și fose speciale, fără a prezenta vreun risc asupra populației sau mediului.

ANF supraveghează ca această operațiune de colectare și neutralizare a deșeurilor de pesticide să se desfășoare la intervale regulate de timp , astfel încât populația și mediul să fie protejate iar agricultura să poată beneficia de cele mai recente progrese în domeniul ştiinţei.

Comisia Europeană a trimis un aviz motivat României prin care îi cere să elaboreze planuri de prevenire a generării de deșeuri și de gestionare a deșeurilor în conformitate cu obiectivele legislației UE privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) și ale economiei circulare, informează un comunicat de presă al executivului comunitar.

Potrivit CE, România a avut un plan de gestionare a deșeurilor pentru perioada 2003-2013, dar acesta nu a fost revizuit, prelungit sau înlocuit pentru perioada următoare. De asemenea, România a rămas în urma în ceea ce privește prevenirea generării de deșeuri: încă din decembrie 2013, ar fi trebuit adoptate planuri privind reducerea deșeurilor generate la sursă prin tehnici ameliorate de fabricație sau prin eforturi de stimulare a cererii de produse mai ecologice, cu mai puține ambalaje. Prin urmare, Comisia trimite un aviz motivat. "Dacă România nu ia măsuri în termen de două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE cu privire la aceasta cauză", avertizează executivul comunitar.

Bruxelles-ul precizează că planurile de gestionare a deșeurilor și de prevenire a generării de deșeuri au drept scop reducerea impactului deșeurilor asupra sănătății umane și asupra mediului, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor în întreaga UE. De asemenea, aceste planuri constituie o condiție prealabila pentru utilizarea fondurilor UE.

AGERPRES

O echipă de cercetători din Constanţa a brevetat un compozit din deşeuri sută la sută ecologic.

Sunt coşmarul turiştilor vara şi al constănţenilor tot timpul anului. Le spunem generic deşeuri, dar ele ar putea fi adevărate comori pentru pământul dobrogean. Este vorba despre alge şi despre nămolul de la staţiile de epurare a apei. Cu ajutorul unei instalaţii nu foarte costisitoare şi cu sprijinul mai multor cercetători din Constanţa, ele ar putea fi transformate în fertilizator pentru agricultură, dar şi pentru grădinile şi parcurile din oraş ori plantele de apartament.

Ideea valorizării acestor deşeuri aparţine Asociaţiei pentru protejarea Omului şi mediului înconjurător pentru o dezvoltare durabilă în lume, pe scurt, ECOM. Această organizaţie a reuşit chiar să breveteze sistemul, care deocamdată nu a fost recunoscut decât de norvegieni. Statul român îl ignoră, chiar a spus că nu îl interesează aşa ceva, astfel încât singura şansă ca să poată fi pus în aplicare este tot o finanţare externă.
De altfel, echipa de cercetători constănţeni a fost deja recompensată cu două medalii la începutul lunii noiembrie, la Salonul Internaţional Idei, Invenţii Noi Produse - IENA de la Nurenberg, Germania.

"Am pornit de la ideea să rezolvăm o problemă a comunităţii, care poluează, atât prin prezenţă, cât şi prin miros. Şi am zis să le transformăm în fertilizator. Cercetarea a fost finanţată de fonduri de la Norway Grand, am văzut că este bun, l-am brevetat. Urma faza pilot, ce să facem, bani nu mai erau, vroiam să ducem totul până la capăt, pentru ca să nu rămână cercetarea pe nişte hârtii şi în câteva ghivece. Aşa am găsit un fermier din Agigea care ne-a pus la dispoziţie terenul pe care am experimentat fertilizatorul brevetat de noi", ne-a povestit Maria Năstac, preşedintele ECOM.

30 la sută în plus, la hectar

Aşa se face că, folosind nămolul adus de RAJA şi algele adunate de pe plaje de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, a fost produs fertilizator pentru 80 de hectare pe care a fost însămânţat grâu.

"Rezultatele au fost mult peste aşteptări. Pe terenul fertilizat de noi s-au recoltat 3.600 de kg de grâu la hectar, în condiţii de secetă, cum a fost vara aceasta, iar pe celelalte hectare ale fermierului, unde au fost folosiţi fertilizatori chimici, au strâns doar 2.500 de kg la hectar. Astfel, s-a produs o însănătoşire a pământului, o recoltă sporită, iar grâul a fost mult mai viguros", ne-a mai spus Maria Năstac.

De unde bani?

Aşadar biocompozitul brevetat de echipa constănţeană funcţionează şi ar putea fi folosit la scară largă, atâta vreme cât materia primă, adică deşeurile de alge şi nămol există din belşug, la malul mării.

Anual se strâng cel puţin 30.000 de tone de alge, iar nămolul este produs din abundenţă de staţiile de epurare din judeţ. Mai mult decât atât, prin contracte cu ECOM, RAJA şi ABADL sunt de acord să le transporte, gratuit, la locul de prelucrare. Mai rămâne de rezolvat doar problema construirii sistemului în sine, a unei fabrici care să-l producă. 'Deocamdată nu avem finanţare pentru aşa ceva. După ce au auzit despre fertilizatorul nostru, cei de la Ambasada Finlandei ne-au sunat şi ne-au spus că vor să ne cumpere toată producţia. La fel şi cei din Norvegia. Dar care producţie? Ne-am adresat Ministerului Agriculturii din România pentru a-i informa asupra brevetului nostru, dar ni s-a spus că nu-i interesează.

Aşa că singura şansă este tot finanţarea externă. Vom aplica pentru un proiect tot în Norvegia. Ei ne oferă bani nerambursabili, pe concurs de proiecte. Poate avem şansa şi câştigăm. Dacă finanţarea va fi mai mare, vom face o fabrică mai mare, dacă va fi mai mică, va fi doar o făbricuţă. Noi nu vindem drepturile de autor, nu vrem să ne îmbogăţim pe noi şi pe nimeni, vrem doar să aplicăm principiile noastre şi să însănătoşim pământul din Dobrogea", a mai explicat preşedintele ECOM.

Sursa: Cuget Liber