ipso iunie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Jun 2021

Proiectul Miliarde de agave, o strategie nouă în lupta cu schimbările climatice

În iunie 2015, aproximativ 60 de persoane din 21 de națiuni, reprezentând comunități agricole și științifice, instituții de învățământ, factori de decizie politică și ONG-uri s-au reunit în Costa Rica pentru a elabora un plan pentru o mișcare internațională unită în jurul unui obiectiv comun: inversarea încălzirii globale și stoparea foametei mondiale prin facilitarea și accelerarea tranziției globale către agricultura regenerativă și gestionarea terenurilor. În ianuarie 2017, Regeneration International, entitatea care a inițiat această mișcare, a obținut statutul de organizație non-profit. Miliarde de Agave este unul dintre proiectele sale, iar scopul lui este de a planta un miliard de agave la nivel global care vor avea capacitatea de a extrage și a stoca un miliard de tone de CO2. Campania va fi finanțată prin donații și investiții publice și private.

Un sistem cu multiple avantaje

Un grup-pionier de fermieri mexicani au hotărât să transforme peisajul în care își desfășoară activitatea și să își îmbunătățească mijloacele de trai. Au făcut asta prin adoptarea sistemului revoluționar propus de organizația Regeneration International. Concret, acest sistem presupune plantarea densă, 1.600-2.500 pe hectar, a unei specii de agave și a unor copaci din specia mesquite recunoscuți pentru capacitatea lor de a fixa azotul. Scopul proiectului Miliarde de Agave se bazează pe o strategie de regenerare a ecosistemelor, care a fost recent adoptată de mai multe ferme mexicane inovatoare aflate în regiunea deșertului din Guanajuato. Această strategie presupune două direcții de acțiune, și anume cultivarea plantelor de agave în combinație cu specii de copaci care au capacitatea de fixare a azotului și pășunatul rotativ al animalelor. Rezultatul este un sistem care funcționează bine chiar și pe terenurile degradate, semi-aride și în cadrul căruia se obține multă biomasă și furaje hrănitoare. Sistemul adoptat de fermierii mexicani produce cantități mari de frunze de agave și rădăcini – până la o tonă de biomasă pe parcursul a 8-10 ani de viață a plantei. Acest sistem agroforestier reduce presiunea supraexploatării terenurilor fragile și îmbunătățește sănătatea solului și capacitatea lui de a reține apa, în timp ce extrage și stochează cantități masive de CO2.

Pot extrage și depozita deasupra solului 30-60 tone de CO2 pe an

Plantele de agave și copacii care fixează azotul, dens intercalați, au capacitatea de a extrage și sechestra cantități masive de CO2 atmosferic. De asemenea, produc mai multă biomasă supraterană și subterană și furaje pentru animale în mod continuu, de la an la an, mai mult decât oricare altă specie de plante care crește în deșert sau semi-deșert. Numai agavele pot extrage și depozita deasupra solului echivalentul a 30-60 tone de CO2 pe an. Acest sistem este ideal pentru regiunile cu climă aridă și caldă pentru că agavele și copacii lor însoțitori nu necesită irigare și nu sunt afectate de creșterea temperaturilor globale și a secetei. Agavele sunt plante care prosperă chiar și pe terenuri uscate și degradate, nepotrivite pentru alt tip de culturi. Acest lucru este posibil datorită metabolismului lor acid crassulacean care le permite să extragă umezeala din aer și să o stocheze pe timpul nopții în frunzele lor groase. În timpul zilei deschiderea din frunzele lor (stomatele) se închide, reducând drastic evaporarea.

Frunzele pot fi transformate în nutreț

Începând cu al treilea an de la plantarea agavelor și pentru următorii 5-7 ani, fermierii le taie frunzele, le toacă mărunt și le pun la fermentat în recipiente închise timp de 30 de zile. Suplimentar, frunzele de agave mărunțite pot fi combinate cu un procent de 20% de păstăi de leguminoase și ramuri. Astfel produsul final va avea un nivel mai ridicat de proteine. Deși frunzele de agave masive sunt pline de saponine și lectine pe care sistemul digestiv al animalelor nu le poate digera, prin acest proces ele se transformă într-un furaj extraordinar de hrănitor. Practic, prin prelucrarea acestei materii prime și transformarea ei în siloz și prin capacitatea lor de refacere a terenurilor degradate, agavele pot face diferența dintre supraviețuire și sărăcie pentru milioane de mici fermieri și păstori din lume. În anul 7 plantația de copaci din specia mesquite și agave arată deja ca o pădure destul de densă. În anul 8 și 10 de la plantare, tulpina care cântărește între 100-200 de kilograme este recoltată și folosită pentru a produce un lichior distilat numit mescal. Între timp, plăntuțele de agavă răsărite în jurul plantelor-mamă sunt transplantate pentru a garanta creșterea continuă a biomasei și stocarea carbonului.

(D.Z)

  • Publicat în Mediu

ONG-urile acuză: Parlamentul se pune cu securea pe pădurile virgine

Senatul României a adoptat, pe 21 februarie 2018, un act normativ pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006. Deși la prima vedere documentul pare inofensiv, ba chiar ar contribui la dezvoltarea comunităților locale, el a suscitat o vie dezbatere în rândul activiștilor pentru protecția mediului. Subiectul central de la care a plecat controversa se referă la pădurile virgine și ariile protejate. Actul normativ votat de senatori ar da voie să fie scoase din fondul forestier național suprafețe incluse în rezervații naturale și pădurile naturale (virgine), chestiune pe care militanții pentru protecția naturii o găsesc inacceptabilă. Ei susțin că, la adăpostul acestei inițiative, s-ar afla de fapt unele interese obscure. Camera Deputaților este for decizional în acest caz.

Pe 24 octombrie 2017, mai mulți parlamentari au depus la Senat un proiect de lege privind modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006. Documentul a parcurs etapele procedurii legislative (avize de la Consiliul Consultativ, Guvernul României, comisiile de specialitate, dezbatere în comisii și plen, vot) într-un timp record, astfel că, la nici patru luni, Senatul a adoptat actul normativ, sub forma Legii nr. 52/2018. Aceasta modifică, așa cum spuneam, Legea nr. 51/2006, dar va impune, pe viitor, pentru a putea fi aplicată, schimbări și în cazul Legii nr. 46/2008, republicată a Codului silvic, eventual și a documentelor care se referă la ariile protejate. Documentul a primit acordul tuturor formațiunilor politice, mai puțin Uniunea Salvați România. Parlamentarii USR susțin că este de netolerat ca legiuitorul să ofere un fel de libertate pentru distrugerea pădurilor virgine din România, un bun de patrimoniu de o valoare extraordinară. Acest punct de vedere a fost însușit și argumentat ulterior de organizațiile non-guvernamentale pentru protecția și conservarea mediului.

Legiuitorii cred că-n calea utilităților publice stau ariile naturale protejate

Cum s-a ajuns totuși, de la o simplă utilitate publică, la riscul de a interveni în ariile naturale strict protejate? Totul a plecat de la nevoia, spun inițiatorii, de dezvoltare a localităților prin crearea infrastructurii de utilități publice (apă, canalizare, iluminat public, drumuri) sau pentru întreținerea acestora, dacă facilitățile primare există. Ei bine, în calea acestei cerințe stăteau fix ariile naturale protejate sau pădurile virgine și cvasivirgine. Adică, mai pe românește, primăriile nu puteau duce sistemul de alimentare cu apă, canalizare sau energie electrică într-o localitate fiindcă legea nu permitea trecerea lui, trecere însoțită de scoaterea suprafeței afectate de lucrări din fondul forestier național, prin arii naturale cu regim strict de protecție. Și-atunci legiuitorul a venit cu un amendament motivat de „sănătatea oamenilor“ care spulberă această interdicție (alineat 15): „scoaterea definitivă și ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier național necesare (...) sistemelor de utilități publice (...) este permisă inclusiv pentru suprafețele cuprinse în zona de protecție strictă, zona de protecție integrală și zona de conservare durabilă a ariilor naturale protejate, rezervații naturale, precum și pentru suprafețele incluse în Catalogul național al pădurilor virgine sau cvasivirgine din România ori care împlinesc criteriile pentru a fi incluse în catalog“. Terenurile vor fi apoi cedate gratuit proprietarului utilității publice dezvoltate, fără ca acesta să plătească ori să ofere teren la schimb.

paduri harta paduri potential virgine

Ce acuzații aduc ONG-urile

Organizațiile pentru ocrotirea naturii și parlamentarii USR spun că, dincolo de trebuința ime­diată o comunităților locale, s-ar afla interese de altă natură (gen case sau baze turistice ale unor proprietari, fie ei politicieni sau nu, care n-ar avea acces la anumite servicii). Cu alte cuvinte, legea ar fi doar un paravan la adăpostul căruia se ascund cu totul și cu totul alte interese. Contestatarii își susțin acuzațiile cu următoarele argumente:

– în ceea ce privește pădurile virgine, este o aberație să se creadă că ar fi vorba despre binele oamenilor pentru simplul motiv că, în aceste arii protejate dispuse în zone greu accesibile, nu prea există sate;

– dacă există, este greu de crezut că statul ar dori să investească sute de milioane de euro pentru două-trei gospodării situate în vârf de munte. Dacă ar fi avut această intenție, ar fi făcut-o până acum, de exemplu, cu celelalte 284.434 de case fără curent electric și care nu se află în rezervații naturale și nici în păduri cvasivirgine;

– dacă statul chiar este preocupat de comunități, ar putea să grăbească racordarea la apă a celor 3 orașe și 1.672 de comune care nu dispun de apă în sistem centralizat. Sau să se îngrijească de cele 7 orașe și 2.310 de comune care nu au sistem de canalizare etc. Și puține dintre aceste localități s-ar afla dispuse în inima rezervațiilor naturale!

De la apă și iluminat, la pârtii de schi sau baze turistice

De unde până unde s-a ajuns la ideea că „utilitate publică“ poate însemna și altceva, de exemplu pârtie de schi sau loc de agrement? Simplu: Legea nr. 51/2006 stabilește, la articolul 1, alineat 2, ce utilități sunt asigurate de către serviciile comunitare de utilități publice. Iar acestea sunt: alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate și pluviale, producția, transportul și distribuția agentului termic, salubrizarea, transportul public local, iluminatul public și „administrarea domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale, precum și altele asemenea (litera g)“. Această din urmă sintagmă, așa cum se găsește definită în alt act normativ, respectiv, OUG 71/2002 (art.3), vorbește clar că „utilitate publică“ înseamnă, prin asimilare, o mulțime de alte lucruri, nu doar alimentare cu apă sau energie electrică: „amenajarea și întreținerea zonelor verzi, a parcurilor și grădinilor publice, a terenurilor de sport, a locurilor de agrement și a terenurilor de joacă pentru copii (litera b); amenajarea, întreținerea și exploatarea lacurilor, a ștrandurilor și a bazelor de odihnă și tratament (litera c); înființarea, organizarea și exploatarea terenurilor de sport, a patinoarelor, pârtiilor și instalațiilor de schi și transport pe cablu, a campingurilor (litera l)“. Dacă la acestea mai adăugăm și ce prevede Legea nr. 46/2008 a Codului Silvic, la articolul 37 („pot fi scoase definitiv din fondul forestier național terenurile necesare realizării sau extinderii următoarelor categorii de obiective: b) structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, obiective sociale, sportive și medicale; c) locuințe sau case de vacanță, numai în fondul forestier proprietate privată“), avem o oglindă foarte clară despre tot ceea ce poate să însemne o nevinovată schimbare de lege.

România este citată în literatura de specialitate cu 280.000 ha de păduri naturale și seculare. În noul Catalog al pădurilor virgine și extravirgine au fost înscrise, până acum, 10.565 ha, dar potențialul este mult mai mare, păduri virgine fiind identificate în Brașov – 49.601 ha, Caraș Severin – 39.513 ha și Argeș – 38.918 ha. Cea mai mare densitate se află în situl Natura 2000 Făgăraș.

Maria Bogdan

ONG-urile de mediu cer retrimiterea la Comisia de agricultură a proiectului care modifică şi completează Codul Silvic

Coaliţia pentru Mediu din România solicită Camerei Deputaţilor să retrimită la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice proiectul de act normativ care modifică şi completează Codul Silvic, pe motiv că propunerile aduse de acesta încalcă chiar principiile ce stau la baza gospodăririi pădurilor.

Coaliţia pentru Mediu din România sesizează, vineri, asupra proiectului ce modifică şi completează Legea nr. 46/2008 (Codul Silvic), afirmând că proiectul înregistrat cu PLx. 573/31.10.2011 propune modificări ale Codului Silvic care încalcă chiar principiile ce stau la baza gospodăririi pădurilor.

"Modificările aduse Codului Silvic de Raportul Comun al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic ar permite exploatarea într-un singur an a posibilităţii de producţie de lemn pe 10 ani, includerea pădurilor în intravilan (lucru care ar însemna, practic, afectarea integrităţii fondului forestier). Mai mult, prin modificările aduse de acest Raport Comun se propune conservarea a 3,8% din pădurile noastre (cele virgine) restul de 96,2%, fiind supuse unor tratamente intensive de exploatare", afirmă Coaliţia.

Un alt element important, afirmă Coaliţia pentru Mediu, este acela că proiectul de modificare a Codului Silvic atinge jumătate din articolele acestei legi. În acest context, discuţiile trebuie purtate nu pe modificarea actului normativ curent, ci pe conturarea unui nou act normativ, cu o dezbatere publică pe măsură.

"Având în vedere situaţia clară constatată în teren, vă solicităm imperios să votaţi trimiterea acestui proiect înapoi la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Astfel va putea fi adoptată o soluţie cu adevărat durabilă şi responsabilă pentru fondul forestier naţional şi pentru protejarea comunităţilor locale", mai spune Coaliţia, într-un comunicat remis vineri AGERPRES.

ONG-urile de mediu au iniţiat "Harta tăierilor de păduri din România prin care sunt iniţiate acţiuni de identificare şi sesizare a tăierilor de păduri către autorităţi în vederea identificării legalităţii acestora. În acest moment, sunt identificate 1.225 de puncte pe această hartă (doar pe baza imaginilor din satelit), iar vizitele în teren relevă că practica tăierii pădurilor, inclusiv în ariile protejate, este "sălbatică".

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS