Ministerul Apelor și Pădurilor, împreună cu Consultantul selectat – Asocierea dintre Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului – ICPA București și Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București – USAMV București a lansat spre consultare publică proiectele noului Cod de Bune Practici Agricole și cel al Programului de Acțiune pentru Protecția Apelor Împotriva Poluării cu Nitrați din Surse Agricole.

Acest proiect a fost întocmit după ce la începutul acestui an au avut loc mai multe dezbateri și discuții asupra vechilor documente, aflate în vigoare. În dorința de a afla direct de la cei care îl aplică în practică, respectiv de la fermieri, gospodari, autorități publice locale, Ministerul Apelor și Pădurilor, prin intermediul Consultantului, a organizat o serie de consultări asupra punctelor vulnerabile ale CBPA, precum și asupra eventualelor disfuncționalități pe care le implică. Numeroși au fost cei care și-au exprimat propunerile, simpli fermieri sau organizații puternice din agricultură, precum Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) şi Smithfield Romania SRL.

În paralel au avut loc și întâlniri cu asociații reprezentative ale fermierilor precum LAPAR,  Asociația Producătorilor de Porumb din România ori Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România. De asemenea, conducerea Academiei de Știinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Sişeşti“ și-a spus părerea asupra documentelor.

După toate aceste discuții, consultantul a analizat aspectele pe care interlocutorii le-au adus în discuție și a trecut la actualizarea și modificarea Codului de Bune Practici Agricole și a Programului de Acțiune pentru Protecția Apelor Împotriva Poluării cu Nitrați din Surse Agricole pentru a le face mai funcționale, mai eficiente și mai ușor de transpus în practică.

În acest moment, modificările au fost finalizate, iar documentele, în noua lor formă, au fost puse în dezbatere publică. Documentele pot fi consultate pe site-ul www.nitrati.ro sau https://apanoastra.ro/.   Persoanele interesate (fermieri sau reprezentanți ai organizațiilor de fermieri, institute de cercetare, organizații nonguvernamentale etc.) pot trimite observații și propuneri la adresele de email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. și Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., până la data de 31 octombrie 2019.

Noi limitări pentru azot și zonarea perioadelor de interdicție

Una dintre cele mai importante schimbări se referă la perioada de aplicare a îngrășămintelor. După ce au fost luate în calcul riscurile de percolare și scurgere, corelate cu perioada din timpul anului în care temperatura medie a aerului este mai scăzută de 5°C (perioadă în care procesele fiziologice din plante sunt stopate sau foarte încetinite), s-a observat că perioada de interdicție stabilită de actualul CBPA, respectiv 1 noiembrie – 15 martie pentru îngrășămintele organice solide pe terenurile arabile și pe pășuni, 1 noiembrie – 1 martie pentru îngrășămintele organice lichide și cele minerale la culturile de toamnă și 1 octombrie – 15 martie la alte culturi și pe pășuni, trebuie adaptată modificărilor climatice. În consecință, se propune împărțirea țării în trei zone climatice și, pentru fiecare dintre ele, instituirea unei perioade de interdicție comune pentru toate categoriile de culturi. Astfel, în zona I, cea mai caldă, perioada de interdicție propusă este de 120 de zile și este cuprinsă între 15 noiembrie și 15 martie. În zona II crește la 135 de zile, între 10 noiembrie și 25 martie, iar în zona III la 156 de zile, de la 25 octombrie la 30 martie. O altă noutate este aceea că pe terenurile arabile semănate cu culturi de toamnă se pot aplica îngrășăminte minerale și în perioada de interdicție, în limita a maximum 50 kg N substanţă activă/ha, în funcţie de dezvoltarea fiziologică a plantelor, dar cu condiţia ca terenul să nu fie saturat cu apă, îngheţat sau cu strat de zăpadă.

O altă modificare importantă se referă și la cantitățile maxime de azot care pot fi aplicate fără întocmirea unor studii agrichimice. Dacă în ceea ce privește azotul provenit din îngrășăminte organice maximul rămâne la 170 kg s.a./ha/an, în schimb la cel provenit din îngrășăminte minerale acesta este redus la 130 kg azot/ha/an.

Se schimbă și condițiile de depozitare a gunoiului de grajd

Fermierii care se ocupă de zootehnie trebuie să mai știe că depozitarea și procesarea gunoiului de grajd din fermele cu un număr de animale de până la 100 unități vită mare (UVM) se poate face în depozite individuale sau în platforme comunale. Pentru fermele cu peste 100 UVM depozitarea și procesarea gunoiului de grajd se face în conformitate cu cerințele Acordului de Mediu sau, dacă ferma intră sub incidența Directivei Emisiilor industriale – IED 2010/75, și cu cerințele Acordului Integrat de Mediu necesar pentru funcționarea exploatației agricole.

În tabel prezentăm coeficienții de echivalare a numărului de animale în UVM:

În ceea ce privește construcția platformei de depozitare, pentru exploatațiile cu mai puțin de 8 UVM cerințele minime pentru impermeabilizarea bazei locului de depozitare sunt  sol tasat, acoperit cu o folie de polietilenă de densitate mare. Pentru exploatațiile având între 8 şi 40 UVM pardoseala trebuie realizată din beton, cărămidă tencuită cu ciment sau alte materiale similare care să asigure impermeabilitatea.

De la mai mult de 40 UVM/ fermă, orice fermă trebuie să dispună de platformă betonată pentru compostarea gunoiului de grajd, cu bazin de retenție pentru fracția lichidă ori lagună betonată sau cu membrană impermeabilă sau orice altă variantă constructivă durabilă prin care să se asigure impermeabilizarea suprafeței peste care se depozitează gunoiul de grajd (exclus însă a se depozita direct pe sol sau pe folii de plastic/ polietilena de densitate mare).

Prin excepție, pentru gospodarii care dețin până la cinci UVM, gunoiul poate fi depozitat și în câmp, dar nu pentru mai mult de 180 de zile și în afara perioadelor de interdicție a aplicării îngrășămintelor.

O altă nouă propunere este aceea că, în vederea ţinerii sub control a epizootiilor şi a posibilităţii de monitorizare a contaminării solului şi sistemului acvatic cu substanţe farmaceutice de uz veterinar, folosirea de îngrăşăminte organice se poate realiza doar în limita a 50 km faţă de locul de producere a acestora. Face excepție gunoiului de grajd provenit din ferme neafectate de epizootie și cel care fie provine din agricultura ecologică, fie se poate dovedi că nu conține substanțe farmaceutice de uz veterinar peste limite admise.

• • Toți cei interesați pot să își exprime părerea despre noile prevederi ale CBPA până la

31 octombrie. Mai amintim și că nerespectarea prevederilor Codului conduce la penalizarea prin diminuarea sau chiar neplata subvențiilor APIA și AFIR.

An de an, în fiecare primăvară, inundațiile continuă să rămână una dintre principalele amenințări în mai multe zone din România. Anul acesta, cel puțin până acum, am avut liniște în ceea ce privește această chestiune, chiar dacă vremea a fost mai năbădăioasă în unele zone. De această liniște a profitat și conducerea Ministerului Apelor și Pădurilor împreună cu managerii Regiei Naționale „Apele Române“ pentru a continua o serie de lucrări hidrotehnice și a începe unele noi.

Peste 33 milioane de euro pentru stăvilirea Dunării în Ialomița

O mare parte dintre zonele amenințate de inundații se regăsesc de-a lungul Dunării, pe raza județelor Ialomița și Călărași. Pe această porțiune revărsările fluviului, atunci când se petrec, sunt devastatoare. Suprafețe însemnate de culturi agricole sunt acoperite de apele Dunării. De altfel, în mod tradițional, oamenii au învățat, încă din vechime, să-și adapteze calendarul agricol la cel al inundațiilor. Cu toate acestea, mai ales în ultimul deceniu, uneori lucrurile se petrec împotriva oricăror previziuni. Și atunci fermierii nu mai au altceva de făcut decât să fluiere a pagubă...

Tocmai pentru a reduce numărul unor astfel de situații au fost începute mai multe lucrări menite a împiedica inundarea unor zone și revărsările Dunării. Alte proiecte mari vor fi demarate, promite Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor, încă din vara aceasta.

La începutul lunii mai, într-o vizită a unei delegații conduse de ministru la Slobozia, au fost prezentate principalele proiecte care se vor desfășura în domeniu pe raza județelor Ialomița și Călărași.

Cel mai amplu dintre acestea este „Punerea în siguranță a liniei de apărare de la Dunăre pe sectorul identificat cu risc tehnologic semnificativ“. Investiția va fi finanțată prin Programul Operațional „Investiții Mari“ și va fi realizată în cele două judeţe, respectiv Ialomița și Călăraşi. Valoarea totală estimată a proiectului este de 48,2 milioane de euro (cu TVA), din care 33,2 milioane de euro aferente județului Ialomița.

În acest județ sunt vizate două aspecte prioritare. Primul dintre ele constă în punerea în siguranță a digului de pe malul drept al fluviului Dunărea, pe brațul Borcea, pe raza localității Stelnica. Aici lucrările propuse constau în reabilitarea digului existent la Bentu, stabilizarea malurilor și îndepărtarea șenalului navigabil, pe o lungime de un kilometru.

Pe lângă acestea se dorește și realizarea unei linii de apărare la limita intravilanului și încastrarea acesteia în digul existent printr-un alt dig, cu o lungime de 800 de metri.

Peste 6 km de dig la Fetești și o subtraversare la Borcea

Un al doilea obiectiv prioritar este efectuarea unor lucrări de apărare împotriva inundațiilor în municipiul Fetești. Pentru apărarea localităţii Feteşti, respectiv a cartierului Buliga, este propusă realizarea a 6,700 km de diguri de apărare, continuate cu un parapet din beton lung de circa 600 m. Pentru evacuarea apelor din incintă, în zonele canalelor de irigații existente, vor fi efectuate mai multe subtraversări.

Și pentru că a venit vorba de subtraversări, în județul vecin, Călărași, în localitatea Borcea, va fi realizată o subtraversare de dimensiuni însemnate a digului existent. Conform afirmațiilor directorului Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița (ABA), Marilena Stoian, investiția este în valoare de 428.000 de lei. Banii provin din surse proprii ANAR. Lucrarea are rolul de a pune în siguranță peste 100 de gospodării care au mai fost inundate în anii anteriori. Asupra acestora planează un potențial risc de inundare în urma unor acumulări însemnate de apă pluvială, pe un islaz situat la marginea localității. Lucrările vor începe și vor fi finalizate în acest an.

În județul Călărași, în cadrul programului „Punerea în siguranță a liniei de apărare de la Dunăre pe sectorul identificat cu risc tehnologic semnificativ“, se va realiza lucrarea de protecție a malului drept, pe braţul Borcea, în zona kilometrului 48-49+500, pe raza comunei Borcea (zona Baital). Pe acest sector sunt necesare lucrări de apărări de mal pe o lungime de circa 1,8 km. Valoarea estimată pentru realizarea acestor lucrări este de peste 15 milioane de euro.

La Cluj, aeroportul mută Someșul

Dar nu numai prevenirea inundațiilor pe Dunăre constituie una dintre preocupările importante ale celor care trebuie să țină în frâu apele României. În celălalt capăt al țării, la Cluj, o altă investiție importantă este în plină desfășurare. Lucrările de extindere a aeroportului ce deservește orașul implică și prelungirea pistei, astfel încât să fie utilizabilă și de către aeronavele de mari dimensiuni, care deservesc cursele la mare distanță. Acest proiect presupune și devierea cursului natural al râului Someșul Mic.

Valoarea totală actualizată a acestui obiectiv este de 174 milioane de lei. Lucrările au început în anul 2012, iar termenul de punere în funcțiune este 2022. Proiectul cuprinde mai multe faze, fiecare dintre ele reprezentând, în sine, o lucrare destul de însemnată. Astfel, un prim pas este regularizarea albiei râului pe o lungime de 35,35 km. Urmează apoi îndiguirea incintei aeroportului, care implică construirea unui dig de aproape opt kilometri. Malurile Someșului Mic vor fi consolidate pe o lungime de 17,94 km, iar cele ale afluenților săi pe 14,80 km.

Pentru anul 2019 au fost alocate acestei investiții trei milioane de lei de la bugetul de stat. În județ mai sunt în desfășurare și alte lucrări ale ANAR. Printre cele mai importante se află reprofilarea albiei Valea Salcă în amonte de municipiul Dej, cu o valoare totală actualizată de 4,17 milioane lei, și care va fi finalizată în acest an. Scopul acestei lucrări este de a apăra de inundații 1.054 de locuitori din localitățile Dej și Jichiș, 40 de gospodării, 60 ha de teren și trei podețe.

Tot anul acesta va fi finalizată și amenajarea Văii Olpret în zona municipiului Dej. Suma alocată acestei lucrări în anul 2019, din fonduri proprii ANAR, este de 4,08 milioane lei, din totalul de 10,93 milioane lei, cât este valoarea totală actualizată a investiției. Proiectul a cuprins amenajarea a 27 km albie, consolidarea a 3,4 km de maluri și construirea a 15 praguri.

Amenajarea Văii Mărgăuța este un alt obiectiv ce se va finaliza anul acesta. Pentru realizarea acestui deziderat au fost alocați de la Bugetul de Stat ultimii 1,25 milioane de lei din totalul de 17,87 milioane lei, cât reprezintă valoarea actualizată a proiectului. Lucrarea a cuprins recalibrarea a 5,5 km de albie, consolidări de mal pe o lungime de 6,8 km, zece poduri și 27 praguri de beton.

În sfârșit, o altă investiție de o mare amploare este amenajare Văii Călata. Aceasta cuprinde două lacuri de acumulare, una de 1,03 milioane metri cubi la Călățele și alta mai mare, de 2,739 milioane metri cubi, la Călata. Peste 36 km din albia râului va fi reamenajată, 14,5 km de mal vor fi consolidate și se va construi un zid de sprijin lung de peste 20 km. Valoarea totală a lucrărilor este de aproape 92,5 milioane de lei. Obiectivul va fi finalizat în anul 2020.

Alexandru GRIGORIEV

În data de 17 aprilie, la Buzău, a avut loc cea de-a doua dintre reuniunile de lucru zonale organizate de Ministerul Apelor și Pădurilor, prin Unitatea de Management a Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“ (UMP - CIPN). La eveniment au participat Adriana Petcu, secretar de stat și Petre Emanoil Neagu, președintele Consiliului Județean Buzău.

Evenimentul s-a desfășurat la sediul Consiliului Județean Buzău și a reunit reprezentanți ai primăriilor din zona rurală a județelor Buzău și Vrancea, alături de specialiști din cadrul Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), Agenția de Protecția Mediului, Garda de Mediu, Sistemul de gospodărire a Apelor, precum și alte instituții de resort județene.

Help-desk: transfer rapid, comod și eficient de cunoștințe

Specialiștii UMP – CIPN au prezentat un set de reguli simple care, odată aplicate, ajută fermierii să respecte regulile în vigoare, astfel încât să se conformeze normelor de eco-condiționalitate și să își poată păstra integral subvențiile APIA de care beneficiază. O atenție specială a fost acordată modului de transmitere a exemplelor de bune practici în domeniu și a colaborării dintre fermieri și specialiști. Unul dintre noile instrumente puse la îndemână este help-desk-ul creat în cadrul programului, care permite un transfer rapid, comod și eficient de cunoștințe către cei interesați, ne precizează Ion Mețiu. „Proiectul cu titlul “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“ este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017, și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022, iar în această fază a proiectului vor fi finanțate peste 90 de comunități locale“, a precizat Ion Mețiu, coordonator Instituțional UMP.

Reuniunea a făcut parte dintr-o amplă serie de dezbateri organizate în cadrul campaniei naționale de conștientizare „Apăr apa!“ în perioada 2019 - 2021 și are ca scop facilitarea schimbului de informații dintre autoritățile de la nivel național și local, specialiști, reprezentanți ai diferitelor instituții implicate în implementarea, monitorizarea și controlul aplicării Directivei Nitrați. Seria întâlnirilor va continua în luna iunie în zona de centru-vest a țării.

Beatrice Alexandra MODIGA

În martie, la Iași, a avut loc prima dintre reuniunile de lucru zonale organizate de Ministerul Apelor și Pădurilor, prin Unitatea de Management a Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“ (UMP – CIPN). Evenimentul s-a desfășurat la sediul Direcției pentru Agricultură Județeană Iași (DAJ) și a reunit reprezentanți ai primăriilor din zona rurală a județelor Iași și Neamț, alături de specialiști din cadrul instituțiilor de resort județene. Printre temele discutate s-au numărat: beneficiile pentru fermieri și autorități locale în gestionarea unui sistem public de colectare și management al gunoiului de grajd, importanța transferului de cunoștințe între fermieri în cadrul rețelei naționale lansate de MAP și evitarea sancțiunilor la plățile APIA și AFIR prin respectarea măsurilor legale.

Conștientizarea problemelor...

Reuniunea face parte dintr-o amplă serie de dezbateri organizate în cadrul campaniei naționale de conștientizare „Apăr apa“, componentă a proiectului CIPN, în perioada 2019 - 2021 și are ca scop facilitarea schimbului de informații dintre autoritățile de la nivel național și local, specialiști, reprezentanți ai diferitelor instituții implicate în implementarea, monitorizarea și controlul aplicării Directivei Nitrați și fermieri ori membri ai comunităților locale.

Campania „Apăr apa!“ se adresează, în principal, fermierilor mici care, fie din lipsă de informare, fie din lipsă de mijloace, nu respectă condițiile minimale pentru protecția apelor împotriva poluării cu nutrienți. Acest proiect vizează reducerea poluării apei și a solului cu nutrienți (în special azot și fosfor) proveniți din activitatea agricolă și se desfășoară în 86 de localități, zone vulnerabile la poluarea cu nitrați, din 34 de județe ale României. „Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“ este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice. Proiectul CIPN este în a doua fază, cea de finanțare adițională. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017 și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a proiectului vor fi finanțate peste 90 de comunități locale“, a precizat Ion Mețiu, coordonator instituțional UMP „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“.

Know-how pentru fermieri

Mihai Constantinescu, specialist pentru agricultură în cadrul Unității de Management a Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“ (CIPN), ne spune că este un proiect sub umbrela „Ministerului Apelor și Pădurilor“, finanțat printr-un împrumut al Băncii Mondiale, pe o durată de trei ani, până în anul 2022, în valoare de 50 milioane de euro, iar la această sumă s-au adăugat 5,5 milioane USD nerambursabili, din fonduri ale Facilității Globale de Mediu și alte câteva milioane de lei, confinanțare din partea beneficiarilor, doar cu scopul de a veni în sprijinul fermierilor. „Am venit la Iași să facem o conștientizare, care vine pe câteva paliere, ce se leagă de sănătate, protecția mediului și de obligațiile pe care fermierii le au. Soluțiile sunt multiple! Avem deja contractată o campanie de promovare, prin intermediul căreia suntem și aici. Această campanie are mai multe domenii de intervenție, dar va exista și o caravană, care va vizita în jur de 1.000 de comune, unde se va discuta direct cu fer­mierii. Pe lângă acestea mai există înființată o rețea de transfer de cunoștințe către fermieri, în cadrul căreia se lucrează cu organizațiile de fermieri și sperăm ca informația să ajungă până la nivel de gospodărie.

Tot în cadrul acestei rețele avem ca parteneri și Asociația Comunelor din România“, a precizat Mihai Constantinescu, specialist în agricultură UMP INPCP.

Platforme de colectare și depozitare a gunoiului de grajd

Ștefan Nicolau, specialist tehnic senior monitorizare și evaluare UMP INPCP, a prezentat  beneficiile pentru fermieri și autoritățile locale în gestionarea unui sistem public de colectare a gunoiului de grajd. Acesta a vorbit totodată de realizarea, operarea și asigurarea sustenabilității unei investiții în platforma comunală pentru gunoiul de grajd și sistemul de colectare aferent vs. obligațiile micilor fermieri de a se conforma cerințelor legate de depozitarea conformă a gunoiului de grajd. „Scopul prezenței noastre în această regiune este de a continua o campanie de informare și conștientizare, atât a populației cât și a instituțiilor, privind măsurile de reducere a poluării cu nutrienți, din activitatea agricolă. Soluții în acest sens sunt multe, dar ca de obicei orice soluție de protejare a mediului implică diverse costuri legate de timpul suplimentar, o preocupare mai deosebită, un oarecare consum de materiale simple, dar care conduc la rezultate bune“, adaugă Ștefan Nicolau.

Până acum, nouă localități

Nicolau mai specifică faptul că se dorește tot mai mult obținerea de platforme de colectare și depozitare a gunoiului de grajd pentru fermierii mici, prin intermediul unităților administrativ-teritoriale. „Un mic crescător de animale, indiferent dacă crește o vacă, două sau alte câteva animale pe lângă casă, în mod normal, ca să respecte condițiile de mediu, trebuie să aibă niște facilități de depozitare a gunoiului de grajd, care să răspundă integral la cerințele de impermeabilitate și de stocare, pentru o perioadă de timp suficientă, când acest gunoi nu poate fi aplicat pe terenurile agricole, fie din cauza stării de vegetație a terenului agricol, fie a condițiilor de climă, mă refer la îngheț și precipitații abundente. Sigur că investițiile acestea la micii fermierii sunt dificil de realizat și gestionat, pentru că, atunci când crești animale în intravilan uneori nici nu ai loc în curte unde să amplasezi o asemenea facilitate, indiferent dacă este mică, de exemplu de 6 mp. Atunci noi ne-am orientat către unitățile administrativ-teritoriale, care pot, prin intermediul unui sistem centralizat, să asigure diverse facilități care răspund condițiilor de mediu privind colectarea, depozitarea și prelucrarea gunoiului de grajd, astfel încât să fie transformat într-un material utilizabil ca fertilizator organic, protejând totodată mediul“, specifică Ștefan Nicolau.

Nouă localități din județul Iași au reușit să obțină proiectul pe baza unei competiții. „În prima tranșă de proiecte care au fost aprobate exisă un număr de cinci localități din județul Iași care, adunate la cele nouă, la care s-au făcut investiții anterioare, se ridică la 14 numărul acestora; anul acesta vor fi finalizate investițiile“, încheie Ștefan Nicolau, Specialist Tehnic Senior Monitorizare și Evaluare UMP INPCP.

Platformă de 2.000 de tone

Un caz fericit, unde există deja o platformă de acest fel, este și în localitatea Gherăești, județul Neamț. Bereșoaie Pavel, primarul comunei, ne spune că a depus proiect și pentru cea de-a doua platformă deoarece, din fericire, în localitate sunt foarte mulți crescători de animale care trebuie sprijiniți și, totodată informați cu privire la astfel de măsuri. „Reuniunea de astăzi este benefică, lăudabilă aș putea spune, deoarece toată lumea trebuie să înțeleagă că trebuie să facem eforturi cu toții pentru a lăsa celor care vin din urmă o țară curată, o apă bună de băut, cum am primit și noi la rândul nostru de la strămoșii noștri. La noi în localitate este un caz fericit și mă bucur că avem foarte mulți crescători de animale! Cu toate că eu sunt la primul mandat ca primar, când am preluat mandatul era deja implementată o astfel de platformă funcțională, pe care o gestionăm în continuare. Totodată, am făcut eforturi și am depus proiect pentru cea de-a doua platformă, având în vedere că cea existentă este insuficientă, din păcate. Putem spune că avem cea mai utilizată platformă, cu o capacitatea de 2.000 de tone, care a costat undeva la 20 de miliarde lei vechi, iar aici intră platforma în sine, clădirea, dar și utilajele (tractor, încărcător Weidemann, remorcă pentru transport, mașină pentru împrăștiat gunoiul de grajd și vidanjă)“, a încheiat Bereșoaie Pavel. Următoarea întâlnire zonală din cadrul proiectului va avea loc la Buzău în cursul lunii aprilie, și va reuni factorii locali din județele Vrancea și Buzău.

Beatrice Alexandra MODIGA

Marți, 5 februarie 2019, Daniel BOTĂNIOIU, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat la workshop-ul “Water and Agriculture - Investment Needs”, eveniment organizat de către Comisia Europeană și Ministerul Apelor și Pădurilor. Manifestarea a ajuns la cea de-a doua ediție   dintr-o serie de trei workshop-uri regionale organizate la nivelul Uniunii Europene, în perioada 2018-2019 de către Grupul de Coordonare al Comisiei Europene privind “Apa și Agricultura”.

Inițiativa a urmărit sporirea gradului de conștientizare cu privire la importanța unei abordări trans-sectoriale privind gestionarea acestor două domenii vitale pentru populație, dar și crearea unor noi modalități de integrare a cercetării și inovării cu analiza nevoilor de investiții și a experiențelor privind buna guvernanță, pentru a îmbunătăți gestionarea apei în sectorul agricol.

“Cu peste 60% consum mondial, agricultura este sectorul economic cu cel mai mare consum de apă. De la începutul secolului XX, suprafața de teren cultivată în general, dar și cea irigată, în special, a crescut pentru a face față creșterii populației și a nevoilor alimentare. Consumul mondial de apă al agriculturii a crescut de șase ori până în 1975. Irigațiile, fie cele utilizate de civilizațiile egiptene și mesopotamiene, sau până în zilele noastre, beneficiază de tehnici noi. Prin tehnicile standard de irigare, între 30% și 60% din apa utilizată se evaporă, ea neajungând să fie încorporată în plantă. Apa potabilă este cel mai important ”aliment”, iată de ce trebuie să avem un “respect profund” față de aceasta, să ne gândim că milioanele de oameni ai planetei nu se pot bucura de această resursă inestimabilă, pe care noi o risipim”, a declarat Daniel BOTĂNIOIU, secretar de stat la Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Workshop-ul “Water and Agriculture - Investment Needs” urmărește utilizarea resurselor financiare inovatoare și asigurarea fondurilor pentru a crea noi sinergii pozitive pentru apă și agricultură.

Totodată, factorii de decizie se axează pe necesitatea investițiilor în sectorul agricol și asocierea dintre instrumentele de planificare a mediului și proiectarea mecanismelor de finanțare relevante în cadrul PAC – Politica Agricolă Comună, inclusiv a unei soluții inovatoare pentru pilonii I și II, în cadrul propus.

Sursa: madr.ro

Ministerul Apelor și Pădurilor a publicat ediția 2018 a Catalogului național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România. Până în luna octombrie erau înscrise în această categorie 21.091,52 ha, din care 5.898,92 ha păduri virgine și 15.192,6 ha păduri cvasivirgine. La noul catalog se lucrează din anul 2012, o primă ediție – să-i zicem interimară – fiind publicată în 2016. Nici baza de date de acum nu este definitivă, dat fiind faptul că în continuare sunt depuse solicitări de avizare și încadrare a unor suprafețe în această categorie protejată prin lege. În afară de cele peste 21.000 de hectare încadrate, România mai are 17.000 ha de pădure neincluse încă în catalog, dar care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, 4.000 ha avizate în amenajamentele silvice, dar necuprinse în catalog, și 23.000 ha în diferite faze de avizare la autoritățile din teritoriu. Cei mai mulți codri neatinși sau rar atinși de mâna omului (în fine, în ultima vremea au intrat prin anumite zone drujbele, dar asta e o altă poveste) sunt în parcurile naționale Semenic-Cheile, Retezat, Grădiștea Muncelui – Cioclovina, Cindrel, Apuseni, Defileul Jiului, Buila – Vânturarița, Cozia, Piatra Craiului, Bucegi, Cheile Nerei – Beușnița, Domogled – Valea Cernei, Munții Maramureșului și Munții Rodnei.

Pădurile virgine (cele care s-au format și dezvoltat exclusiv sub acțiunea factorilor naturali și în care procesele ecosistemice în dinamica lor se produc fără nicio influență antropică directă sau indirectă) se regăsesc în 7 județe: Bihor: Pădurea Aleu și Galbena; Caraș-Severin: Olteana, Gâsca, Petroasa, Șes, Valea Craiului,  Valea Mare, Valea Morii; Maramureș: Corha, Preluci, Paulic, Gura Socolou, Gropșoara, Răoaia și Ciormolina, Izvorul Negru, Izvorul Alb, Văratec, Pr. Ulmului, Cisma Mare, Cisma Mică, Pițigoi, Prisăcele, Petreasa, Poetaua, Sălătrucoasa; Suceava: Hlibochi, Stujinoasa, Mieluşoaia, Ciribuc, Pr. Calului, Fața Gardului-Răchitiș, Curmătura Tihului; Hunedoara: Valea Buții; Sibiu: Joagăre-Dobrei, Arpașu Mare, Arpășel, Tr. Mare; Mehedinți: Obrejeru.

Pădurile cvasivirgine (pădurea din trecut care, între timp, a suferit modificări antropice observabile, nesemnificative asupra structurii, stațiunii și proceselor ecosistemice) dominate se regăsesc în: Bacău: pădurile Dobrele – Fata Moartă și Păcura; Bihor: Boceasa, Iadolina, Valea Iadului; Caraș-Severin: Og. Ursului, Manioasa, Izv. Mehadicii, Halisag, Boii Mici, Covașa Mică, Covașa Mare, Nerganița, Varcipolea, Străneac, Pârgu Mare, Culmea Varniței – Dealul Negrii; Hunedoara: Meleia, Valea Mică, Lacurel, Tabla, Scheiu, Gaieru; Prahova: Glodeasa; Sibiu: Contu, Rindibou, Piatra Craiului, Sebeșu de Jos, Pleașa de Sebeș; Suceava: Curmătura Tihului și Fața Gardului-Răchitiș; Brașov: Ciucaș, Doftana, Bărc, Culmea Banciului, Stânișoara, Pr. Calului, Belia Mare, Pr. Laptelui, Pr. Gongu, Culmea Izvorului, Pr. Strâmbișoara; Argeș: Valea Vâja, Valea Oboarelor, Valea lui Coman, Valea Marginea Domnească, Mușeteica; Dâmbovița: Negrița; Mehedinți: Vârful lui Stan; Maramureș: Frasinului, Dosul Gutinului, Mingheț, Oușoru Mare, Izv. Șurii, Izv. Halaurilor, Izv. Zimbrului, Izv. Negru, Izv. Alb, Paltinului, Văratec, Prisăcele, Fundu Roii, Câmpul Măriuchii; Neamț: Dobreanu; Gorj: Cerna, Ivanu, Mocirliu, Olănelu, Olanul, Rădoteasa, Scurtu, Valea Cărbunelui; Vâlcea: Fața Bună, Valea Curpănului; Covasna: Pr. Șoimului.

• Păduri în Patrimoniul Mondial UNESCO: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei (Caraș-Severin), Masivul Cozia, Lotrișor (Vâlcea), Codrul secular Șinca (Brașov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groșii Țibleșului și Strâmbu Băiuț (Maramureș).

Maria BOGDAN

Administrația Națională Apele Române se pregătește pentru ploile de toamnă. Pentru că aproape în fiecare an, de ceva vreme încoace, toamna, dar mai ales primăvara s-au produs inundații repetate în anumite zone, conducerea ANAR, împreună cu Ministerul Apelor și Pădurilor, a demarat lucrări de reparații și consolidare pe mai multe sectoare de cursuri de apă.

Mare parte dintre aceste lucrări ar fi trebuit deja făcute de ceva vreme, dar nu au existat fondurile necesare. Pe de altă parte, o altă lucrare la fel de necesară este și curățirea albiilor unor râuri. Cu ocazia Zilei Curățeniei, mii de voluntari din toată țara au venit în sprijinul celor de la ANAR, reușind adunarea unei cantități impresionante de gunoaie. Dar să le luăm pe rând!

Reparații și modernizări în Bihor

La începutul lunii septembrie, mai exact pe 6 și 7, Directorul general al Administrației Naționale „Apele Române“ (ANAR), Victor Sandu, directorul general adjunct al ANAR, Dorel-Marcel Dume, alături de reprezentanți ai Administrației Bazinale de Apă (ABA) Crișuri și ai Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Bihor, l-au însoțit pe ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, într-o vizită de lucru în județul Bihor. În timpul vizitei s-a inspectat șantierul în care se lucrează la amenajarea malului stâng al râului Crișul Repede, în zona centrală a municipiului Oradea.

După aceea a urmat o vizită la Barajul Leșu (comuna Bulz), unde au fost inspectate lucrările hidrotehnice aflate în plină desfășurare la acest baraj. În continuare, delegația s-a deplasat la Meziad (comuna Remetea) pentru inspectarea zonei în care se efectuează lucrările de regularizare a Văii Meziadului. În aceeași zi, spre seară, înalții responsabili au constatat la fața locului și zona în care se efectuează lucrările de regularizare a Văii Nimăiești, la Beiuș.

În dimineața următoare, la sediul Prefecturii Bihor, au fost analizate datele culese din teren. Concluzia a fost că lucrările vor fi încheiate la timp și conform proiectelor aprobate.

Amenajări de albie în Teleorman

În acest an, malurile pârâului Valea Copacilor, afluent de dreapta al râului Teleorman, au fost erodate din cauza viiturilor puternice. Din această cauză, în zona orașului Costești mai multe clădiri din apropierea cursului de apă au fost puse în pericol, iar cimitirul localității Costești risca să se prăbușească în albia pârâului. S-a impus astfel realizarea unor lucrări de protecție a malurilor în regim de urgență.

Administrația Națională „Apele Române“, prin Administrația Bazinală de Apă Argeș – Vedea (ABA), a propus aprobarea lucrării de amenajare a albiei pârâului Valea Copacilor în zona localității Costești, amonte de confluența cu râul Teleorman. Obiectivul de investiții a fost aprobat prin HG 582/2018, cu o valoare de 700.000 lei cu TVA.

A fost întocmit proiectul tehnic, s-a semnat contractul de lucrări construcții și montaj, iar la data de 10 septembrie a.c. ABA Argeș – Vedea a predat amplasamentul constructorului pentru începerea lucrărilor în vederea realizării obiectivului de investiții.

Până la acest moment a fost curățat amplasamentul de vegetație, deșeuri și arborii purtați de ape și se lucrează la excavarea pământului din albie, confecționarea și montarea saltelelor, precum și a cutiilor de gabioane.

În continuare, lucrările ce urmează a fi efectuate constau în recalibrarea albiei pe o lungime de 1.000 de metri (prin realizarea unei secțiuni  trapezoidale cu lățimea la bază de 3 metri, defrișarea copacilor din albie, decolmatarea depozitelor de aluviuni), consolidarea ambelor maluri cu ziduri de gabioane (150 + 150 metri de ziduri de gabioane, filtru de geotextil, umplutură din material local, placare cu beton) și 2 praguri de fund îngropate.

Dacă lucrurile se vor desfășura conform graficului de execuție, termenul de finalizare a lucrărilor este luna octombrie 2018.

Curățenie în toată țara

Salariați ai Administrației Naționale „Apele Române“ (ANAR), prin Administrațiile Bazinale de Apă (ABA) și Sistemele de Gospodărire a Apelor (SGA), au organizat și au participat pe 15 septembrie la o amplă operațiune de strângere a deșeurilor aflate în albiile și luciurile de apă administrate de ANAR. Lor li s-au alăturat și 2.219 voluntari proveniți din alte domenii de activitate.

La acțiune au fost folosite și utilaje pentru ridicarea și transportul deșeurilor colectate și sortate.

Echipele au intervenit în următoarele zone:

• râul Nicolina (municipiul Iași);
• râul Delea (județul Vaslui);
• râul Valea Seacă (municipiul Bârlad);
• malul lacului Brațeș (județul Galați);
• acumulările Mileanca, Cal Alb, Iezer, Drăgășani, Curtești și Negreni (județul Botoșani);
• râul Șușița;
• râul Jiu, la Bucovat, Podari și Breasta;
• râul Amaradia (pod Ișalnița);
• malul stâng al râului Bistrița, în zona podului Șerbănești (Lacul de Agrement Bacău);
• lacul Poiana Uzului;
• râul Mureș, la Toplița și Gheorghieni;
• râul Belerna;
• râul Târnava Mare, la Odorheiul Secuiesc și Acumularea Zețea;
• râul Târnava Mică, la Praid;
• râul Arieș, la Câmpia Turzii și Turda;
• râul Mureș, la Turda;
• râul Mureș (Acumularea Cinciș și Orăștie);
• râul Mureș, la Arad și Lipova;
• pârâul Trotuș, la Săvârșin;
• râul Galbena, la Hațeg;
• pârâul Hința amonte zonă Ștrand;
• pârâul Pesceana, zona Valea Caselor și Momotești;
• pârâul Luncăvicioara, pod DN lângă Stația Hidro;
• pârâul Lotus amonte confluență Olt.

Deșeurile, după ce au fost sortate (plastic, sticlă, metal, lemn etc.), au fost depozitate în locuri special amenajate.

Voluntarii au folosit 6.124 de saci menajeri și 3.271 de perechi de mănuși de protecție. Totodată, au fost utilizate 64 de utilaje pentru colectarea și transportul deșeurilor colectate. Separat, angajații ANAR au strâns 3.636 de saci de gunoi și 85 de tone de deșeuri, acestea din urmă fiind transportate cu basculante.

Alexandru GRIGORIEV

Indiferent cât de aproape sau de departe de pădure se situează locuințele lor, pentru cel puțin o treime dintre români codrul reprezintă un subiect de primă importanță pentru că aproximativ patru milioane de gospodării folosesc drept sursă de încălzire lemnul de foc. Teoretic, un consum decent ar fi de aproximativ cinci metri cubi pe an, conform standardelor europene. Standarde care pentru majoritatea celor care se încălzesc cu lemne rămân doar un vis îndepărtat, din mai multe motive. Primul, și cel mai important, este că nu își pot permite să plătească atâta lemn. Celălalt motiv este că pădurile României nu pot da o asemenea cantitate de combustibil.

Standarde europene doar în vis

„Printr-o exploatare rațională, putem obține aproximativ 18 milioane metri cubi de lemn, în fiecare an“, spunea recent dl Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor. „Din această cantitate jumătate este lemn de lucru, iar cealaltă jumătate lemn de foc“, mai arăta domnia sa. Așadar, acel standard european nu ar putea fi atins nici măcar pe jumătate.

Pe de altă parte, chiar și în aceste condiții nici măcar ceea ce ar trebui exploatat nu se folosește în totalitate. „Neexploatarea aceasta nu face bine nimănui, nici măcar pădurii“, a atras atenția ministrul Deneș. Într-adevăr, de cele mai multe ori subexploatarea se traduce prin neefectuarea la timp a lucrărilor de curățare, întreținere și întinerire. În timp, efectele sunt dezastruoase. Aceasta contrar a ceea ce unele organizații ecologiste vehiculează în spațiul public.

Pentru cititorii revistei noastre – care sunt, în mare parte, cunoscători într-ale agriculturii – e suficient să spunem că pădurea este o grădină la o scară mai mare. Ca atare, are nevoie de îngrijire pentru o dezvoltare armonioasă. În lipsa acesteia, devine un fel de pârloagă, la scară mare. Desigur că și aceasta are rolul ei ecologic, dar numai într-o proporție rezonabilă. Altfel, așa cum spunea ministrul Apelor și Pădurilor, „pădurea este o resursă strategică, pe care nu ne permitem să nu o exploatăm“. Până la urmă, ce gospodar înțelept își lasă pășunea sau livada să se sălbăticească?

Însă modul de exploatare a pădurilor, naște vii controverse. Dincolo de cele legate de principii, reale sau imaginare, legate de mediu, sunt unele, mai puțin expuse cu sinceritate, pornind de la aspectele economice. Și, de fapt, acestea sunt cele care primează, căci banii fac Pământul să se învârtă. În acest caz este vorba despre o avere uriașă, căci nu degeaba i se spune pădurii „aurul verde“!

Romsilva nu e totul

Vorbind despre dimensiunile acestei laturi economice, trebuie să spunem de la început că doar în depozitele și rampele RNP Romsilva, la jumătatea acestui an, se aflau aproximativ 500.000 m.c. lemn de foc rămas nevândut. Asta deși pe piață este criză de lemn de foc. Pe de altă parte, există riscul ca încă două milioane de metri cubi să rămână neexploatate pentru că nu este posibil accesul în zonele de exploatare. Pentru că una este să te duci cu calul în pădure și să tai trei copaci și alta este să faci o exploatare industrială, ce presupune drumuri de acces și fronturi de exploatare. Or, trebuie să o spunem, de câțiva ani încoace Romsilva nu a mai avut aprobate fonduri pentru investiții decât în limita a câteva procente din profit. Asta cu toate că a înregistrat un profit frumușel. Dar probabil că Guvernul a gândit o altă destinație pentru acești bani... Și, așa cum atrăgea atenția unul dintre membrii echipei manageriale a RNP, în asemenea condiții se poate doar supraviețui pe termen scurt. Pe termen mediu și lung încep să apară probleme!

Dar Romsilva nu administrează decât 3,14 milioane ha de pădure proprietate publică a statului, adică ceva mai puțin de jumătate din totalul pădurilor românești, și încă un milion de hectare de pădure proprietate privată sau a administrațiilor locale. În total, cam două treimi din păduri. Restul se află în diferite forme de administrare, o parte dintre ele reunite sub egida Asociației Administratorilor de Păduri Ocoale de Regim din România.

Însă ceea ce este cel mai grav, este că un milion de hectare de pădure nu au niciun fel de administrator. Acestea sunt cele mai expuse tăierilor ilegale, bolilor și abuzurilor. Și, ca și cum toate acestea nu ar fi de ajuns, multe dintre aceste păduri incluse în ultima categorie nu au încă niciun proprietar cert. Fie se află în litigiu, fie proprietarul nu este încă identificat cu certitudine, oricât ar părea de paradoxal.

Legat de aceste situații vom aminti că Juriștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au reușit, în ultimii doi ani și jumătate, să mențină sau să reintroducă în proprietatea publică a statului, în urma proceselor, 230.514,25 ha de pădure. Cel mai cunoscut caz este cel de anul trecut, când 166.813 hectare de păduri revendicate de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei au rămas în proprietatea statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Un alt caz, cel mai recent, este cel în care Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Instituția Prefectului județului Mureș au câștigat, definitiv și irevocabil, procesul cu urmașii baronului Daniel Banffy, menținând astfel în proprietatea statului 9.323,8 ha de pădure din județul Mureș, pe raza comunelor Stânceni, Răstolița și Lunca Bradului.

Modificări doar pentru operatorii economici

În cursul lunii iunie, Codul Silvic a fost modificat pentru a nu știu câta oară în ultimii ani. Principala modificare a fost făcută la articolul 59, aliniatul 5, care suna astfel: „Lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor, tăierile de igienă, precum și tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafețe compacte de maximum 3 ha, executate în fondul forestier proprietate publică a statului, se realizează de către administratorii prevăzuți de lege, prin exploatare în regie proprie, cu forțe proprii sau prin prestări servicii cu operatori economici atestați pentru lucrări de exploatare forestieră.“ Acestei prevederi i s-a adăugat posibilitatea exploatării lemnului „la picior“ (adică direct din pădure) de către agenții economici.

Despre fondul problemei, nicio vorbă. După cum se vede, s-a rezolvat doar problema accesului unor agenți economici la lemnul pe picior. Ce se întâmplă însă cu pădurile neaflate în proprietatea publică a statului, despre protecția suplimentară a personalului silvic (împotriva căruia atacurile se înmulțesc exponențial), despre garantarea unui preț maxim al lemnului de foc, nicio vorbă. Sau cum spunea nemuritorul Caragiale, „să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimic!“

Din acest motiv Federația Sindicatelor din Silvicultură „Silva“ a pichetat în cursul lunii iulie Parlamentul. Una dintre principalele revendicări este elaborarea de legi coerente și aplicabile, conforme cu realitățile și necesitățile sectorului silvic. Altfel, rămânem în domeniul vorbăriei de paradă!

Alexandru GRIGORIEV