ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 16 Sep 2021

În ultimele luni, alți trei pădurari au fost agresați de hoții de lemne!

FEDERAȚIA SILVA TRAGE UN NOU SEMNAL DE ALARMĂ!

AȘA NU SE MAI POATE!

În ultimele luni, alți trei pădurari au fost agresați de hoții de lemne!

Din păcate, odată cu venirea iernii, presiunea asupra pădurilor s-a intensificat, iar trei silvicultori, pădurari în cadrul direcțiilor silvice Vâlcea, Sălaj și Argeș au căzut victime ale infractorilor surprinși în timp ce tăiau ilegal sau sustrăgeau material lemnos din fondul forestier national.

Aceste cazuri vin să completeze tabloul sumbru al agresiunilor îndreptate împotriva personalului silvic, în urma cărora, în ultimii ani, apărând pădurea, 6 pădurari au fost omorâți de hoții de lemn,  iar peste 700 de silvicultori au fost atacați de infractori, suferind agresiuni și vătămări corporale grave, amenințări cu moartea, precum și distrugerea unor bunuri (autovehicule, locuințe, anexe gospodărești, sedii administrative, etc).

Pe fondul intensificării agresiunilor asupra personalului silvic, care au culminat cu cele două cazuri de pădurari uciși în anul 2019 în timp ce îndeplineau serviciul de pază a pădurilor (13 septembrie 2019 - pădurarul Gorcioaia Răducu - Direcția Silvică Iași și 16 octombrie 2019 - pădurarul Pop Liviu Pavel - Direcția Silvică Maramureș),  în anul 2019 Parlamentul României a modificat OUG nr. 59/2000 Statutul personalului silvic, iar prin noul act normativ a fost creată baza legală pentru redarea demnității profesiei de silvicultor, pentru întărirea autorității silvicultorilor în exercitarea atribuțiilor de serviciu, pentru asigurarea dotărilor necesare desfășurării activităților de teren, pentru asigurarea unor condiții decente de muncă, de salarizare și de pensionare a personalului silvic, dar, din păcate, Legea nr. 234/2019 care a completat și modificat Statutul personalului silvic, nu este nici în prezent pe deplin respectată și aplicată.

Federatia Sindicatelor Silva a solicitat oficial, în data de 11.02.2021,  sprijinul și intervenția conducerii Ministerului Mediului Mediului Apelor si Pădurilor  și a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva pentru ca în anul 2021 să fie asigurate cu prioritate fondurile necesare pentru dotarea personalului silvic de teren cu uniformă de serviciu, armament de serviciu, dispozitive de apărare, mijloace de comunicație și de transport, pentru plata contribuțiilor sociale în cazul locurilor de muncă încadrate în condiții speciale, precum și plata drepturilor salariale conform Contractului Colectiv de Muncă și a Statutului personalului silvic.

Pentru descurajarea actelor de agresiune asupra silvicultorilor, a fost solicitată intervenția conducerii ministerului în vederea modificării și completării Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, prin includerea personalului silvic în categoriile prevăzute la art. 257 alin. 4, alături de polițiști și jandarmi, în cazul cărora faptele de amenințare, lovire și vătămare corporală comise asupra acestora se sancționează cu pedepse mai aspre.

Totodată, Federația Silva a solicitat intervenția Procurorului General al României pentru monitorizarea actelor de cercetare şi urmărire penală ce se efectuează în cazurile de agresiune îndreptată împotriva personalului silvic şi dispunerea de măsuri în scopul efectuării cu celeritate a cercetărilor pentru identificarea, anchetarea și pedepsirea autorilor agresiunilor îndreptate împotriva personalului silvic.

Federația Sindicatelor Silva va susține în continuare, prin toate mijloacele legale, aplicarea prevederilor Statutului personalului silvic, modificat și completat prin Legea nr. 234/2019 și a Contractului Colectiv de Muncă, inclusiv prin organizarea, dacă va fi cazul, a unor acțiuni de protest.

FEDERAȚIA SINDICATELOR DIN SILVICULTURĂ ”SILVA”

Program național pentru eficientizarea energetică a 400 de școli din România

La jumătatea lunii decembrie 2020, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat „Programul privind creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice cu destinație de unități de învățământ“, program finanțat prin Fondul de Mediu, cu o valoare de 384 de milioane de lei. De acest program ar putea beneficia 400 de școli și de grădinițe din România. Banii vor fi alocați primăriilor, pe bază de cereri de finanțare și proiecte, în limita a 90% din valoarea investițiilor, însă sumele sunt diferite, respectiv 1.500.000 de lei pentru localitățile cu până la 5.000 de locuitori și 3.000.000 de lei pentru cele cu mai mult de 5.000 de locuitori. Solicitanții eligibili sunt UAT-urile organizate la nivel de comună, oraș sau municipiu, inclusiv sectoarele municipiului București. Activitățile concrete pentru o clădire în care funcționează o școală sau o grădiniță presupun: lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii, a sistemului de încălzire și a sistemului de furnizare a apei calde de consum, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și/sau termice pentru consum propriu, lucrări de instalare, reabilitare, modernizare a sistemelor de climatizare și/sau ventilare mecanică pentru asigurarea calității aerului interior, de reabilitare / modernizare a instalațiilor de iluminat în clădiri, instalarea de sisteme de management energetic integrat pentru clădiri etc. Inițiatorii programului care, evident, are și o componentă de protecție a mediului, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin scăderea consumului anual de energie primară, spun că un astfel de proiect va produce o scădere a facturii la energie cu 45-65%. Pentru a beneficia de finanțare, e nevoie să fie îndeplinite mai multe criterii:

  • primăria solicitantă trebuie să nu aibă datorii la plata taxelor, impozitelor și amenzilor către bugetul de stat, bugetul Fondului pentru mediu și să asigure contribuția proprie necesară implementării proiectului;
  • școala/grădinița (clădirea) nu a mai beneficiat de finanțare publică în ultimii 5 ani, înainte de data depunerii cererii de finanțare și nu beneficiază de fonduri publice din alte surse de finanțare pentru aceleași lucrări;
  • clădirea/ansamblul de clădiri nu se încadrează în clasa I de risc seismic (risc ridicat de prăbușire) sau în clasa II de risc seismic (sub efectul cutremurului se înregistrează degradări structurale majore);
  • clădirea a fost construite înainte de anul 2000;
  • solicitantul deține un plan de acțiune privind energia durabilă, o strategie de reducere a emisiilor de CO2 sau o strategie locală/județeană în domeniul energiei.

La lansarea programului, ministrul de atunci al Mediului, Mircea Fechet, declara: „Eficiența energetică a școlilor sau grădinițelor are dublu avantaj: pe de-o parte, se reduce consumul de energie și scad costurile cu utilitățile; pe de altă parte, sănătatea profesorilor și a elevilor este mult mai în siguranță datorită calității aerului din interior. Nu mai punem la socoteală că, din cele peste 7.000 de unități de învățământ din țară, peste 25% au ca principală sursă de încălzire soba pe lemne. Acest fapt creează o mare presiune pe păduri. Mi-aș dori ca în maximum 3 ani să nu mai avem în România școli sau grădinițe care să fie încălzite cu sobe pe lemn.“

Maria BOGDAN

  • Publicat în Mediu

MMAP anunță realizarea altor 7 noi platforme de gunoi

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) pregătește procedura privind licitația pentru atribuirea lucrărilor de construcții pentru încă 7 noi platforme pentru gunoiul de grajd și pentru o stație de compostare. Comunele beneficiare sunt: Mica, Luna, Dăbâca, Recea Cristur – județul Cluj, Drăgușeni – județul Iași, Valea Nucarilor – județul Tulcea, Timișești – județul Neamț. Stația de compostare va fi construită în comuna Jegălia, județul Călărași.

Până în prezent, în cadrul Finanțării Adiționale a Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“ (CIPN), au fost lansate 59 de investiții, la care se adaugă acestea 8, alte 20 urmând a fi lansate în perioada următoare. Finanțarea este asigurată de Guvernul României, dintr-un împrumut de la Banca Mondială. Beneficiarii investițiilor sunt exclusiv UAT-uri selectate în cadrul unui program competitiv de finanțare. Eforturile investiționale sunt suportate în proporție de aproximativ 95% de către MMAP, contribuția locală a beneficiarilor de 5% constând în contravaloarea proiectării platformelor. După finalizare, acestea sunt transferate către UAT-uri, urmând să fie exploatate sub monitorizarea MMAP.

Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“, parte a demersurilor de implementare a  Directivei Nitrați, a început inițial în 2008. Până în 2017 au fost realizate 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Pentru perioada 2017-2022 a fost semnată o finanțare adițională, în valoarea de 36,32 de milioane de euro. Secretarul de stat Leonard Achiriloaei a declarat: „Extinderea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd este o prioritate pentru România deoarece proasta gospodărire a acestuia este o amenințare permanentă la adresa resursei de apă potabilă. Poluarea cu nitrații din surse agricole îi afectează, în primul rând, pe cei care poluează. La ora actuală, mare parte din locuitorii comunelor românești încă folosesc pentru băut și gătit apa din fântână, prima afectată de acest tip de poluare. Sperăm ca bunele practici de gospodărire a gunoiului de grajd să devină cât mai curând obiceiuri printre crescătorii de animale.“

Maria Bogdan

  • Publicat în Mediu

Dezbatere cu cântec la Academie... despre limitele ariilor naturale protejate din România

În conformitate cu specificațiile tehnice ale Directivei INSPIRE, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, a participat la începutul lunii septembrie a.c. la dezbaterea publică cu privire la proiectul de Hotărâre a Guvernului privind actualizarea Listei consolidate a ariilor naturale protejate din România și a Planului de amenajare a teritoriului național secțiunea a III-a – zone protejate, zone naturale organizată de MMAP în sala „Ioan Heliade Rădulescu“ a Academiei Române. Din partea forului academic, la eveniment a participat președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, și academicianul Nicolae Panin.

„Astăzi facem un nou pas către un obiectiv pe care mi l-am asumat la preluarea mandatului, chiar în timpul audierilor din Parlament: Aprobarea, prin Hotărâre de Guvern, a limitelor ariilor naturale protejate din România, în conformitate cu specificațiile tehnice ale Directivei INSPIRE. Cu ce ne ajută acest demers? În primul rând, așa cum am mai spus, creștem suprafața zonelor de protecție din România, în conformitate cu solicitările Comisiei Europene. În același timp, noile limite ne ajută foarte mult și la nivel intern, pentru că prin cunoașterea exactă a suprafețelor ariilor le vom putea proteja mult mai bine“, a declarat ministrul Costel Alexe.

Reamintim că în luna martie a acestui an au fost publicate, pe site-ul MMAP, limitele ariilor protejate în format INSPIRE și a fost demarată procedura de promovare a Hotărârii de Guvern.

S-a afirmat că aprobarea noilor limite va aduce următoarele beneficii protecției naturii din România:

Suprafața desfășurată a ariilor naturale protejate din România va crește cu 65.000 de hectare. Procentual, creșterea este de la 23% la 26% pentru zonele de protecție din suprafața totală a României;

Cresc suprafețele rezervațiilor și monumentelor naturale ale României cu 37.000 ha.

Totodată, noile limite duc la creșterea cu 26.287 ha a suprafețelor desfășurate ale parcurilor naturale din România și cu 1.713 ha a suprafețelor parcurilor naționale din țară.

La data de 4 martie 2020 s-a postat anunțul pentru consultarea publică a proiectului de HG privind limitele ariilor naturale protejate, cu documentele aferente. S-au primit 58 de solicitări cu observații în cele 10 zile pentru primirea observațiilor publicului, inclusiv solicitare pentru dezbaterea publică pentru acest proiect. În 25 martie 2020 s-a postat anunțul privitor la amânarea organizării dezbaterii publice în contextul situației de urgență instituită prin decretul Președintelui României, iar la data de 24 august 2020 s-a postat anunțul privitor la organizarea dezbaterii publice la Academia Română.

în intervalul cuprins între cele 10 zile pentru consultarea publicului și anunțul de la 24 august 2020 pentru dezbaterea propriu-zisă s-au primit 70 de solicitări care au cuprins observații și comentarii pentru proiectul de HG. Acestea au fost supuse analizei grupului de lucru special constituit pentru analizarea și soluționarea observațiilor primite.

Zona centru, cele mai multe sesizări

Din punct de vedere statistic, cele mai multe sesizări au vizat regiunea de Centru, respectiv județul Brașov, urmată de regiunea de Nord-Est, iar cele mai puține s-au înregistrat la regiunea Sud Muntenia. Au fost și observații care au vizat întregul teritoriu al României, venite din partea unor organizații neguvernamentale.

Între acestea ar fi de remarcat cele ale Fundației Snagov, condusă de Constantin Turmac, care a depus observații – în termenul primei dezbateri publice de 10 zile – referitoare la Rezervația de la Snagov.

Separat de sesizările „depuse în termen“, Turmac a solicitat să fie luat în considerare faptul că „omisiunea“ Rezervației Snagov (1147,7 ha) a fost făcută de autorități.

„Care (tot ele) trebuie sa rezolve problema pe care au creat-o. Adică cum? Statul greșește, bate în Piața Victoriei (10.08) cetățenii și ANANP îl acuză ONG-urile de fel de fel de nereguli și acum o întreagă țară (și autoritățile) depind doar de ONG-uri pentru a repara greșeala făcută de stat/funcționari? Pe altă parte, chiar cei care au vorbit la acest eveniment cunosc extrem de bine situația de la Snagov (la care au și contribuit)“, afirma Constantin Turmac.

Problema Snagov

Turmac mai precizează faptul că Ministerul Mediului a primit documentația de extindere a ariilor protejate de la Snagov la 2020,8 ha (de fapt, întreaga Rezervație de 1447,7 ha înființată în 1952 prin hcm 894 = pădurile riverane lacului Snagov cu lacul dintre malurile împădurite, la care se Adaugă luciul lacului Snagov).

Menționăm că la Snagov există 311 specii protejate, amenințate și rare. Un set de studii științifice a fost recepționat de Ministerul Mediului in noiembrie 2014. Apoi, în 03.11.2016, la Muzeul Antipa, în cadrul evenimentului Biodiversitatea zonei Snagov, 16 cercetători au prezentat argumentele pentru conservare pentru fiecare din cele 11 specialități de care ocupau.

„Punctul de vedere al președintelui Comisiei Monumentelor Naturii din Academia Română (dr. Dan Munteanu) a fost în 03.11.2016 nu doar de urgentă protejare a rezervației de la Snagov, dar și de extindere, așa cum Academia Română a emis și aviz (pentru 2020,8 ha)“, explica președintele Fundației Snagov.

Paradoxul situației este că Ministerul Mediului a convocat această dezbatere la Academia Română care a creat și administrat Rezervația Naturală Snagov de 1147,7 ha (HCM 894/1952). Aceasta a fost „uitată“ de autoritățile statului (sens în care și Ministerul Mediului a spus în scris că va cerceta). Dar ministerul a recunoscut în scris în 07.01.2020 că există legal Rezervația Snagov, chiar dacă nu e inclusă în Legea 5/2000. De fapt, ministerul Mediului a și făcut dezbaterea publică necesară și corecției în perioada mai 2000 – martie 2020.

Deși Fundația Snagov a făcut peste 10 demersuri oficiale legate de limite la Snagov (inclusiv INSPIRE), nu au existat finalități concrete sub conducerea ultimilor 5 miniștri ai mediului.

Deci la Snagov în prezent se menține o omisiune ilegală a rezervației corelată cu întârzierea prelucrării documentației de extindere la 2080,2 ha. În numele Fundației Snagov și pentru rezervația Snagov (o lipsă/diferență de 930 ha de pădure riverană lacului Snagov) Turmac a solicitat în zadar să intre în dezbaterea publică online.

George Scripcariu

  • Publicat în Mediu

Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor pregătește reducerea poluării cu nitrați

Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor (MMAP) are în vedere planificarea începerii lucrărilor pentru 11 noi platforme pentru gunoiul de grajd și pentru o stație de compostare, pe lângă cele 117 investiții finalizate în perioada 2002 – 2020 și cele 27 actualmente în construcție.

Localitățile care vor beneficia de aceste tranșe de finanțare sunt în număr de 12, și anume: Parva - județul Bistrița Năsăud, Unguraș - județul Cluj, Colibași - județul Giurgiu, Șotânga - județul Dâmbovița, Valea Mărului - județul Galați, Vetrișoaia - județul Vaslui, Saraiu - județul Constanța, Tîrgușor - județul Constanța, Dobrosloveni - județul Olt, Vadu Pașii - județul Buzău, Gogoșari - județul Giurgiu, pentru platforme și Prisăcani - județul Iași, pentru stația de compostare. Astfel, MMAP, prin proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” (CIPN), a început, în data de 17 septembrie 2020, procedura privind licitația pentru atribuirea lucrărilor de construcții care continuă dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a gunoiului de grajd.

Cheltuielile de finanțate sunt suportate de Guvernul României. Sumele provin dintr-un împrumut de la Banca Mondială. România are peste 3 milioane de ferme mici (sub 5 ha), majoritatea practicând  agricultură de subzistență. Mici fermieri, fie din lipsă de informare, fie din lipsă de mijloace, nu respectă condițiile minimale pentru gospodărirea corespunzătoare a gunoiului de grajd. De cele mai multe ori acesta este depozitat pe pământ, iar scurgerile ajung direct în prima pânză de apă freatică și, de acolo, în fântânile oamenilor. În acest context, gospodărirea gunoiului de grajd la nivel de comună s-a dovedit cea mai eficientă soluție pentru combaterea poluării cu nitrați, având în vedere specificul României. Investițiile finanțate de MMAP oferă autorităților locale beneficiare, pe lângă platforma propriu-zisă, și un set de utilaje destinat colectării, manevrării, compostării și împrăștierii gunoiului de grajd: un tractor, două remorci, un încărcător frontal, o mașină de împrăștiat compostul și o cisternă vidanjă. Practic, UATurile sunt însărcinate cu implementarea  unui serviciu public pentru managementul dejecțiilor provenite de la animalele din gospodării și din fermele mici. Stația de compostare de la Prisăcani este destinată accelerării procesului de transformare a gunoiului de grajd în compost (mraniță), fiind utilizat ulterior ca îngrășământ organic de bună calitate. Se obțin astfel, atât beneficiile de mediu, cât și posibilitatea ca fermierii și gospodarii care au încheiate contracte cu platforma și fac dovada predării gunoiului de grajd să fie considerați de către APIA și AFIR conformi din punctul de vedere a capacităților de stocare, ceea ce le aduce scutrea de investiții proprii în platforme individuale. „Nevoia clară a reducerii poluării apelor cu nutrienți din surse agricole și necesitatea alinierii țării noastre la prevederile Directivei Nitrați sunt motivele pentru care proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” este, în acest moment, la faza de finanțare adițională. Având o fază pilot între 2002-2007 și o primă etapă la nivel național între 2008-2017, Proiectul va continua să aibă intervenții până în 2022, în zona finanțării de investiții, a întăririi capacității instituționale și a informării și instruirii fermierilor”, a declarat Costel Alexe, ministrul mediului, apelor și pădurilor.

Volumul de gunoi de grajd care poate fi procesat anual prin aceste investiții este de cca. 28.500 mc, ceea ce înseamnă o cantitate de aproximativ 21.370 tone. Beneficiarii investițiilor făcute în cadrul proiectului sunt exclusiv UAT-uri, care au fost selectate în cadrul unui program competitiv de finanțare.

Eforturile investiționale sunt suportate în proporție de aprox. 95% de către MMAP, contribuția locală a beneficiarilor de aprox. 5% constând în contravaloarea proiectării platformelor. După finalizare, investițiile sunt transferate către UAT, urmând să fie exploatate de către acestea și monitorizate de către MMAP. Bugetul de investiții pentru perioada 2017-2022 este de 36,32 milioane de euro.

Proiectul ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Proiectul, început în 2008 și încheiat în 2017, a finanțat 86 de platforme de management de gunoi de grajd, iar acum se află în a doua fază, cea de finanțare adițională, alocată pentru cinci ani, până

în martie 2022 și va finanța peste 80 de comunități locale.

Anca Lăpușneanu

  • Publicat în Mediu

Precizări ANSVSA referitoare la recoltarea midiilor din Marea Neagră

Ca urmare a apariției în spațiul public a unor informații cu privire la interzicerea recoltării de midii din Marea Neagră, ANSVSA face următoarele precizări:

Clasificarea zonelor de unde se recoltează midiile, în vederea comercializării, se face la solicitarea părților interesate, reprezentate de Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură, asociații de pescari, companii pescărești etc.

Prima solicitare din partea Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, a fost transmisă către ANSVSA în luna iulie 2019. Urmarea acestei solicitări, ANSVSA a întocmit un Proiect de acord de colaborare, atât cu această instituție, cât și cu  Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Administrația Națională Apele Române și Ministerul Educației și Cercetării, acord necesar în vederea elaborării unui studiu sanitar, care stă la baza clasificării zonelor de recoltare a midiilor.

Demersurile întreprinse de ANSVSA către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Administrația Națională Apele Române și Ministerul Educației și Cercetării pentru a se pronunța asupra acestui acord, până în prezent nu au primit un răspuns oficial.

Implicarea celorlalte autorități este esențială, deoarece acestea au competența să  comunice zonele delimitate de unde se va realiza recoltarea moluștelor, sursele de poluare și impactul pe care îl au sursele de poluare. În conformitate cu cerințele legislative, recoltarea moluștelor bivalve vii este permisă doar din zone a căror situare şi limite sunt fixe, clasificate în clasele A, B, sau C, clase ce indică nivelul de contaminare fecală.

ANSVSA, autoritatea competentă pentru clasificarea zonelor de recoltare a moluștelor bivalve vii, după primirea tuturor datelor necesare, va proceda la clasificarea respectivelor zone.

Sursa: ansvsa.ro

Abonează-te la acest feed RSS