reclama youtube lumeasatuluitv
update 25 Jan 2020

Colectarea selectivă a deşeurilor aduce venituri la bugetul comunei Cornu Luncii

În comuna Cornu Luncii a fost introdus un sistem de colectare selectivă a deşeurilor după metoda „door to door“, de la uşă la uşă. Mai exact, la fiecare poartă, în ziua de colectare a deşeurilor menajere, gospodarii pun pachetele sau sacii cu gunoaiele selectate pentru fiecare sortiment.

Comuna suceveană Cornu Luncii a intrat în rândul comunităţilor civilizate şi din perspectiva protejării mediului şi a reciclării deșeurilor reutilizabile. Acest lucru se întâmplă în urma aplicării directivelor europene de mediu şi a Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor republicată.

„Stăm relativ bine la nivel european, iar faţă de alte localităţi din România stăm foarte bine. Avem un serviciu propriu de salubritate cu şapte angajaţi în cadrul primăriei, avem două maşini, din care una cu colectare selectivă, iar valorificarea deşeurilor de hârtie, plastic, sticlă, metal contribuie la scăderea costurilor serviciului de salubrizare. Anul trecut am avut 25% din cantitatea de deşeuri colectată selectiv, iar anul acesta vom avea peste 35%. Am cumpărat două cântare, fiecare maşină are cântar şi la fiecare persoană cântărim gunoiul. Din 10 kilograme, cantitatea de 3,5 kilograme trebuie să fie deşeuri reciclabile şi lucrurile sunt foarte bine puse la punct. Sperăm ca, după o perioadă, lumea să se obişnuiască şi să nu mai cântărim la fiecare poartă când ridicăm gunoiul. La solicitarea primarilor am obţinut de la Ministerul Mediului ca tot gunoiul din judeţ să fie colectat din poartă în poartă. Soluţia iniţială cu platforme în fiecare sat nu este viabilă. În sate mari, cum este în Cornu Luncii, trebuia să meargă omul cu roaba şi peste 4 km ca să aducă gunoiul în centru. Colectatul din poartă în poartă elimină mirosurile neplăcute, rozătoarele şi nimeni de la ţară nu doreşte să aibă un spaţiu de depozitare a gunoiului în preajmă“, ne-a spus ing. Gheorghe Fron,  primarul comunei Cornu Luncii. 

Sortarea gunoiului pe categorii duce la scăderea costurilor de salubritate

Pentru ca o treime din deşeurile menajere produse în comuna de pe malurile Moldovei să fie colectate selectiv, primarul şi personalul primăriei au mers din casă în casă pentru a explica populaţiei cum trebuie să selecteze deşeurile. Sortarea gunoiului pe categorii duce la scăderea costurilor de salubritate, care în prezent sunt de 650.000 lei anual. Deşeurile menajere şi cele reciclabile sunt ridicate o dată pe săptămână de la poarta fiecărei gospo­dării. Locuitorii comunei au primit 3.000 de europubele achiziţionate printr-un proiect şi primesc permanent saci menajeri reciclabili în care să pună deşeurile selectate.

„Pentru hârtie, sticlă, plastic ne mai trebuie 9 miliarde de lei vechi pentru a achiziţiona pubele în culorile specifice. Nu le putem achiziţiona pe toate într-un an, de aceea le-am dat oamenilor saci şi treptat în fiecare sat fiecare locuinţă va avea recipiente pentru colectare selectivă. Pentru că sunt nemulţumit cum se face colectarea selectivă, mergem mai întâi noi, conducerea comunei, din poartă în poartă, și le dăm sacii pe un an de zile, pe culori“, ne-a precizat primarul Gheorghe Fron.

Pentru că mai sunt probleme cu salubritatea unor zone vulnerabile prin apariţia unor mici depozite de gunoi făcute de cetăţenii certaţi cu normele de convieţuire, deja se lucrează la implementarea unui sistem cu camere de supraveghere în toate satele.

„Avem camere pe drumurile europene şi judeţene, sunt de mare ajutor pentru poliţişti, este ceva normal. Acum punem camere la intersecţii, vedem cine duce gunoiul în altă parte, putem aplica sancţiuni şi îi putem obliga să ridice gunoiul depozitat unde nu trebuie“, ne-a asigurat primarul Fron.

comLunca 6

Iluminatul public modernizat, economii la buget

Pe lângă banii economisiţi în urma colectării selective a deşeurilor, în această comună se economisesc bani şi din iluminatul public. În urma lucrărilor de modernizare a iluminatului public, comuna Cornu Luncii este mai bine iluminată ca un oraş. Întâi s-a intervenit pe arterele principale, iar acum se acţionează pe uliţe, satele Păiseni, Sasca Mare, Sasca Nouă, Şinca, Cornu Luncii şi Băișeşti având deja finalizate lucrările de reabilitare. În viitor urmează Brăieşti, Dumbrava, Sasca Mică, astfel încât la fiecare stâlp să fie iluminat public.

„Întreaga lucrare este realizată prin forţe proprii. Deşi am extins iluminatul electric pe toate uliţele, am dublat numărul corpurilor de iluminat și, în urma lucrărilor de modernizare, plătim mai puţin la energia electrică faţă de acum şapte ani, când se plăteau două miliarde de lei anual pentru iluminat public. Anul trecut, după lucrările efectuate şi prelungirea reţelei cu 18 km, am plătit cu 380 milioane de lei mai puţin. Din aceste economii am luat lămpi moderne cu led, care consumă de 5 ori mai puţin şi dau lumină de 10 ori mai mult. Tot ce este nou şi modern e scump, reabilitarea întregului sistem a costat peste 10 miliarde de lei, dar în urma calculelor făcute costurile sunt mult mai mici, investiţia fiind amortizată în mai puţin de patru ani“, consideră primarul Gheorghe Fron.

Apă potabilă la robinete şi gaz metan în comună, din economii la salubritate şi energie

Prin reducerea costurilor de salubritate şi a celor cu iluminatul public, de şapte ani la Cornu Luncii nu s-au mărit impozitele şi taxele, iar la agenţii economici coeficientul de impozitare a fost redus de la 1,5 la 0,8. Făcând economii şi cu bani de la bugetul local, cei 7.782 de locuitori ai comunei vor avea cât mai repede apă potabilă la robinete şi o parte de gaz metan. Până în prezent s-au realizat aducţiune nouă de apă potabilă şi canalizare pentru satele Brăieşti, Băişeşti, Cornu Luncii, Sasca Nouă.

„Sperăm anul acesta, cel târziu la începutul anului viitor, să terminăm de conectat toate locuinţele şi să dăm drumul la staţia de epurare. Pe PNDL 2 avem un proiect de 90 de miliarde de lei vechi pentru alimentare cu apă potabilă în satele de munte Sasca Mare şi Păiseni şi la anul sperăm să începem reţeaua de gaz metan. Asta înseamnă civilizaţie. Acum este greu să faci rost de lemne, sunt scumpe, nu se găsesc. Conducta magistrală de gaze naturale trece prin grădinile noastre şi este păcat să nu avem gaz la aragaz sau la sobă“, ne-a spus primarul Gheorghe Fron.

Silviu BUCULEI

  • Publicat în Mediu

Trei funcții și o inimă mare

Preotul Gabriel Puiu Florea, parohul bisericii „Sf. Dumitru“ din satul Cornu Luncii, a avut o iniţiativă cu totul ieşită din comun în urmă cu cinci ani, după ce în toamna anului 2012 un incendiu a distrus complet şase gospodării. Părintele Florea şi-a vândut tractorul şi cu ajutorul unor preoţi din Franţa a cumpărat o autospecială pentru stingerea incendiilor. În mai puţin de trei ani, preotul împreună cu alți voluntari au intervenit pentru stingerea a peste 160 de incendii.

Preot, pompier şi şofer

Ceea ce multe administraţii publice locale nu reuşesc în asigurarea primei intervenţii în situaţii de urgenţă la nivelul localităţii, în comuna suceveană Cornu Luncii a reuşit părintele Florea Gabriel Puiu. Acesta este coordonatorul unei echipe de pompieri voluntari şi conducătorul autospecialei de intervenţie. Are o colaborare foarte bună cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina“ al judeţului Suceava și intervine nu doar în localitate, unde îşi are sediul, ci şi la incendii de vegetaţie sau locuinţe din alte zone.

Pentru implicarea în intervenţiile de stingere a incendiilor nu doar în comunitatea pe care o păstoreşte, ci şi în comunele din jur, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina“ Suceava, general de brigadă Ioan Burlui, i-a oferit preotului paroh Puiu Florea „Diploma de recunoştinţă“ a ISU.

Preotul a găsit rezolvarea unei probleme a administraţiei locale

„În 2012 au ars în sat cinci gospodării. L-am rugat pe primarul din acea vreme să cumpere o maşină de pompieri, dar mi-a spus că nu are bani nici măcar pentru ceva la mâna a doua. Atunci am spus: Dacă autorităţile nu pot, le voi dovedi că eu voi putea. Aveam un tractor, l-am vândut şi cu ajutorul lui Dumnezeu şi al altor fraţi preoţi ortodocşi din Franţa, care au participat la o licitaţie şi au licitat pentru mine, am reuşit să cumpăr maşina cu 2.500 de euro. Au rămas toţi surprinşi când au văzut că maşina s-a cumpărat cu atât de puţini bani.

Când am adus-o mi-am dorit să car apă pentru oamenii care îşi construiesc case, să aducem apă pentru animale, să udăm florile din comună şi să nu avem nevoie de ea pentru necazuri. Prezenţa autospecialei la incendii se face simţită chiar şi când nu reuşim să stingem noi incendiul. Fiind în apropierea incendiului, de cele mai multe ori ajungem primii şi până la sosirea pompierilor militari, cu care avem o colaborare extraordinară, am localizat incendiul, am limitat extinderea, am putut salva oameni, animale şi bunuri. Intervenţia imediată este esenţială pentru a limita pagubele şi a salva vieţi“, explică părintele Gabriel Puiu.

Dotări din sponsorizări

preot IMG 9227

Ajutat de săteni şi de (ISU) Suceava preotul a dotat maşina cu toate cele necesare unei intervenţii.

„Aveam nevoie de aparat de respirat pentru intervenţiile când este fum. M-a costat 53 de milioane. L-am cumpărat cu ajutorul unor băieţi tineri, care au mers cu mine la incendii, au văzut situaţiile şi mână de la mână am strâns banii. Un alt tânăr din echipă a spus că vrea să îşi cumpere o motopompă ca a mea, dar nu are bani. Atunci am dat comandă de o motopompă nouă, de capacitate mai mare şi pe aia veche i-am dat-o lui. Toate maşinile sunt dotate cu furtune, scule, sisteme de acţionare, tot ce trebuie“, ne-a asigurat părintele Florea.

Ilie Boca, al doilea voluntar cu maşină de pompieri din comună

Exemplul preotului Gabriel Florea din Cornu Luncii a fost urmat şi de un localnic din satul Brăieşti, aceeaşi comună, Ilie Boca, de 43 de ani, mecanic auto, gospodar la casa lui, cu nevastă şi doi copii. Când avea 10 ani, casa părinţilor lui Ilie a luat foc, iar la începutul lui 2016 un incendiu devastator a distrus gospodăria unei familii de bătrâni din Brăieşti. Incendiul a fost de mari proporții și ameninţa casele din jur. Ştiind ce înseamnă suferinţa, ce înseamnă să te trezeşti într-o zi că nu mai ai nimic, nici pe ce pune capul, nici ce îmbrăca, nici acoperiş deasupra capului, Ilie Boca a vândut autoturismul familiei, a mai luat cu împrumut o sumă de bani de la fratele lui şi a cumpărat o maşină de pompieri care a costat aproape 7.000 de euro.

Pompierii voluntari, nişte oameni extraordinari şi foarte bine pregătiţi

Preotul Florea ne-a spus că, fără câţiva băieţi buni, cu dragoste şi frică de Dumnezeu, nişte voluntari extraordinari şi foarte bine pregătiţi, nu ar face faţă situaţiilor dificile.

„Gândiţi-vă că la ora două noaptea primeşti apelul de incendiu, dar nu poţi să pleci singur. Noi nu mergem numai la incendii sau inundaţii la Cornu Luncii, mergem şi la Găineşti, Capul Câmpului, Baia, Horodniceni, Corlata, localităţi apropiate de noi, dar mai îndepărtate de unităţile pompierilor militari. Când aud alarma, băiatul cel mic, ginerele, vecinii, toţi sar să ne ajute. Pe drum, din mers, încetinim maşina, îi luăm pe toţi din echipă şi mergem. La fiecare incendiu avem cel puţin cinci oameni pe o autospecială. Avem două autospeciale şi cu 10 oameni putem spune că ne facem treaba bine. De multe ori voluntarii nu au locuri în maşină, sunt mai mulţi tineri pregătiţi care vor să meargă să dea o mână de ajutor. A ars biserica din Suha, eram la distanţă şi, când au văzut băieţii din maşină amploarea focului, au început să plângă ca nişte copii. Ne-am dat seama că, fiind o construcţie realizată numai din lemn, cuprinsă în totalitate de flăcări, cu o alarmare destul de târzie, va fi aproape imposibil de stins focul. Când se întâmplă un necaz mai multă dragoste apare între oameni, oamenii se unesc, altfel românul nostru este delăsător. Creştinilor mei le spun: «Unde este păstorul trebuie să fie şi ei». Şi atunci se întâmplă lucruri frumoase“, consideră preotul Gabriel Florea.

Scurtcircuitele şi coşurile necurăţate, principalele cauze ale incendiilor

Vara, cele mai frecvente incendii sunt cele de vegetaţie, urmate de cele produse la bucătăriile de vară, majoritatea producându-se ziua. Iarna, fiind coşuri de fum necurăţate sau instalaţii electrice supraîncărcate, multe incendii sunt noaptea.

„Acum au apărut tot felul de cabluri electrice, fabricate în ţări din afara Uniunii Europene, de o calitate extraordinar de proastă. Sunt pentru instalaţii la care pui un bec, dar nu poţi să pui un consumator mai mare că se topesc şi aşa iau foc casele. Oamenii, din economie, iau ceva mai ieftin şi dezastrul este foarte mare. Am văzut Campania de conştientizare a pompierilor de la posturile de televiziune, este o campanie foarte bună, dar trebuie mai mult. Primarul, preotul, învăţătorul trebuie să îi facă pe oameni să conştientizeze pericolul. Când eram copil se auzea de un incendiu foarte rar pentru că erau instalaţii electrice de calitate bună. Astăzi, oamenii nu au mai refăcut instalaţiile cu conductor de aluminiu realizate în urmă cu 50 - 60 de ani, au făcut instalaţii noi, legând cuprul cu aluminiu fără să gândească că oxidul de cupru cu oxidul de aluminiu iau foc. Înainte, în fiecare vară se curăţa coşul de fum. Acum sunt mulţi care spun că mai merge încă un an. Şi se produce dezastrul de la o scânteie care aprinde funinginea. Foarte multe incendii sunt din neglijenţa oamenilor şi a instalaţiilor electrice“, a conchis părintele Florea.

O maşină de pompieri şi un hidrant pot salva vieţi şi bunuri

Pentru alimentarea cu apă a maşinii preotul a făcut în grădina gospodăriei un iaz. Văzând că numărul de incendii în comună creşte, primarul comunei, Gheorghe Fron, şi-a dat seama cât de importantă este o instalaţie de hidranţi şi în aproape toate satele comunei i-a amplasat. În alte comune din judeţ pompierii sunt nevoiţi să facă naveta pentru a alimenta maşinile din iazuri sau râuri, pierzându-se timpi esenţiali pentru stingerea incendiilor.

„Am fost prin Ardeal, prin Oltenia, prin Dobrogea, sunt sate foarte retrase în care, dacă ar fi o maşină de pompieri sau o reţea de hidranţi, oamenii aceia ar fi salvaţi la incendii. Am trecut pe stradă, ardea casa, nu am putut face nimic. Până au venit pompierii de la 40-50 kilometri totul era scrum. Plângeai şi vedeai cât eşti de neputincios.“

Ajutorul părintelui nu se limitează doar la intervenţiile din timpul incendiului. Împreună cu fiul său, Alex, care se apropie de majorat şi care pregăteşte maşina şi mijloacele de stingere pentru intervenţie şi în timpul stingerii unui incendiu răspunde de comenzile de pe maşină, şi cu ajutorul voluntarilor începe munca pentru a îndepărta efectele dezastruoase ale focului şi a elibera terenul unde este cazul.

„Sunt situaţii când casele nu mai pot fi locuite şi, până când se vor muta oamenii în casele noi, avem obligaţia morală de a-i ajuta“, a mai spus preotul Gabriel Florea.

Silviu Buculei

  • Publicat în Social
Abonează-te la acest feed RSS