Vă invităm să descoperiți informații interesante despre securitatea alimentară și rolul pesticidelor - medicamentelor - pentru plante, în episodul șapte al campaniei AIPROM - Cu responsabilitate, despre pesticide!

Alăturați-vă lui  Rémi Dei Tos, Membru  al AIPROM, și aflați de ce produsele de protecție a plantelor sunt esențiale pentru producerea de alimente sigure și accesibile pentru o populație în creștere. De asemenea,  veți descoperi cum pot contribui fermierii la evitarea crizelor alimentare viitoare.

Vizionare plăcută!

În data de 2 martie a anului curent, în cadrul Comitetului pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară a Parlamentului European  a fost prezentat proiectul de Raport asupra Regulamentului privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUR), elaborat de Europarlamentar Sarah Wiener.

Publicarea proiectului de raport în acest moment a fost o surpriză, inclusiv pentru raportorii alternativi ai PE implicați în acest dosar legislativ special. Nu există încă un calendar convenit cu privire la momentul în care raportul va fi votat în cadrul Comisiei ENVI iar Comisia AGRI refuză să discute până când Comisia nu publică rezultatele unui studiu de evaluare a impactului implementării Regulamentului în cauză.

În continuare, puteți vedea câteva puncte care sintetizează unele dintre propunerile cheie ale doamnei Wiener.

• Ținte de reducere obligatorii din punct de vedere juridic de cel puțin 50% pentru Ținta de reducere 1 (risc și utilizare) și 80% pentru Ținta de reducere 2 (utilizarea pesticidelor mai periculoase până în 2030);
• Excluderea zonelor sensibile la nitrați în definiția „Zone sensibile” și permiterea utilizării PPP-urilor autorizate în agricultura ecologică, mărind în același timp zonele-tampon de la 3 la 10m și stabilirea unor zone-tampon de 50m pentru „Zonele sensibile” utilizate de grupurile vulnerabile, precum şi pentru utilizarea pesticidelor mai periculoase;
• Revizuirea indicatorului de risc 1 (hazard risk indicator) HRI 1 astfel încât să se bazeze pe ratele medii de aplicare ponderate în funcție de pericol, în loc de datele de vânzări, modificând în același timp perioada de referință din 2015-2017 în 2018-2020;
• Stabilirea de fonduri de stat printr-un sistem fiscal bazat pe riscuri similar cu cel din Danemarca pentru a ajuta la acoperirea costurilor de implementare a regulamentului;
• Modificarea definiției IPM (ierarhie) pentru a se baza în primul rând pe control non-chimic;
• Interzicerea utilizării pesticidelor chimice pentru utilizatorii neprofesioniști.

În acest context, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) se alătură industriei europene de protecția plantelor și apreciază că promovarea inovării va accelera tranziția către sustenabilitate a agriculturii, contribuind la realizarea obiectivelor SUR.

Sectorul agricol european are nevoie de un cadru politic care să contureze un plan clar pentru a furniza tehnologii inovatoare pentru toate soluțiile disponibile și pentru a crește gradul de utilizare a instrumentelor digitale și de precizie.

Metodologia privind obiectivele de reducere a pesticidelor ar trebui să se bazeze în continuare pe gradul de utilizare și pe risc și să țină seama de mediile agricole specifice fiecărei țări, de realizările istorice și de diferitele puncte de plecare pentru fiecare Stat Membru.

Integrarea tehnologiilor digitale și de precizie în strategiile de combatere integrată a dăunătorilor (Integrated Pest Management - IPM) va determina o optimizare a utilizării pesticidelor, păstrând în același timp principiile IPM pentru a sprijini flexibilitatea fermierilor în identificare celor mai bune strategii de protecție a plantelor.

Credem că viitorul în agricultură trebuie să se bazeze pe promovarea soluțiilor digitale și de precizie.

Apreciem că Regulamentul privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUR) sprijină adoptarea de instrumente noi și inovatoare. Tehnologiile agricole digitale și de precizie pot contribui la atenuarea efectelor schimbărilor climatice și la reducerea utilizării generale și a riscului asociat utilizării pesticidelor în Europa. Astăzi, sunt tehnologii digitale care îi pot ajuta pe fermieri să anticipeze și să gestioneze eficient presiunea exercitată de dăunători și boli. Comisia Europeană recunoaște faptul că fermierii din Uniunea Europeană vor avea nevoie de investiții financiare semnificative. Prin urmare, SUR, ca și alte propuneri ale Comisiei Europene care decurg din strategia „De la fermă la consumator”, ar trebui să fie finanțate în mod corespunzător. Nu ar trebui să se aștepte nimeni ca agricultorii europeni și Statele Membre (SM) să suporte singuri povara administrativă și financiară rezultată din costurile de punere în aplicare a Regulamentului SUR.

Ca parte a tranziției digitale, sectorul nostru continuă să facă parte din proiecte care implică toate părțile interesate, pentru a oferi autorităților naționale de reglementare și de aplicare a legii, o mai mare transparență și încredere în ceea ce privește utilizarea pesticidelor și riscurile acestora. Utilizarea pe scară largă a instrumentelor digitale și de precizie în agricultură poate duce la optimizarea aplicării pesticidelor și a biopesticidelor. Prin urmare, este necesar să existe un cadru legislativ care să stimuleze pe deplin fermierii să includă aceste tehnologii în setul lor de instrumente și să includă aceste elemente în sistemul IPM. Pentru a realiza acest lucru, instrumentele de agricultură digitală și de precizie ar trebui integrate în principiile IPM, iar adoptarea acestora ar trebui promovată în mod activ prin intermediul SUR și al politicilor agricole comune.

Tehnologiile digitale nu reprezintă singura soluție care trebuie adăugată la setul de instrumente. De exemplu, noile tehnici genomice au potențialul de a contribui la tranziția către un sistem agroalimentar mai durabil și mai rezistent.

În ceea ce privește obiectivele de reducere a pesticidelor susținem că acestea trebui bine fundamentate și responsabil aplicate

Industria produselor de protecție a plantelor consideră că obiectivele propuse atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivelul Statelor Membre ar trebui să țină seama de realizările istorice, asigurând în același timp securitatea alimentară și viabilitatea sectorului agricol. Metodologia pentru calcularea obiectivelor ar trebui să se bazeze în continuare pe utilizare și pe risc și să includă o perioadă de referință care să ia în considerare eforturile depuse în acest sens. În cele din urmă, obiectivele de reducere trebuie, să țină seama de alți factori, precum: condițiile agronomice și de climă, presiunea exercitată de dăunători, nivelul de pesticide utilizate, de securitatea alimentară și de nevoile de siguranță alimentară.

Cele mai recente tendințe ale Comisiei Europene demonstrează că actuala Directivă privind utilizarea durabilă își atinge obiectivul principal de a reduce utilizarea și riscurile asociate cu utilizarea pesticidelor în Europa. Industria susține obiectivul CE de a colecta date suplimentare privind utilizarea pesticidelor, ceea ce poate duce la dezvoltarea unor indicatori suplimentari care să permită o reflectare mai exactă a progreselor înregistrate în vederea reducerii riscurilor asociate utilizării pesticidelor în UE.

Este esențial să asigurăm disponibilitatea și accesul fermierilor la soluții alternative eficiente și disponibile pe plan comercial, precum și la inovații de ultimă oră în domeniul protecției plantelor, cum ar fi instrumentele digitale și de precizie, biopesticidele. Dacă ne propunem ca fermierii din Uniunea Europeană să atingă obiectivele de reducere a pesticidelor SUR în cinci ani, este necesar ca termenele actuale de autorizare pentru aprobarea pesticidelor convenționale și a biopesticidelor să fie îmbunătățite în mod semnificativ. SUR nu ar trebui, pe de o parte, să restricționeze capacitatea fermierilor de a utiliza soluții vitale de protecție a culturilor, în timp ce un alt regulament (1107/2009) blochează introducerea de tehnologii noi și îmbunătățite care sunt necesare pentru înlocuirea celor existente.

Managementul integrat al dăunătorilor: Piatra de temelie a propunerii SUR

Industria de protecție a plantelor consideră că IPM trebuie să rămână piatra de temelie a viitorului regulament. CE subliniază, pe bună dreptate, faptul că o creștere a implementării și adoptării strategiilor IPM va fi vitală pentru atingerea obiectivelor SUR. Disponibilitatea unor instrumente adecvate de prognoză și monitorizare pentru fermieri, pentru a evalua și a ajuta la gestionarea bolilor și a dăunătorilor, ar trebui să fie integrată în continuare în IPM. Sistemele digitale de sprijinire a luării deciziilor pot ajuta fermierii în ceea ce privește previziunile, permițând astfel utilizarea produselor de protecție a plantelor la momentul și locul potrivit. Pornind de la această abordare din cadrul directivei existente, noul cadru ar trebui să promoveze abordări pragmatice și să evite sarcinile administrative sau luarea de decizii inutile și complicate pentru fermieri și SM.

Industria de protecție a plantelor salută recenta publicare a unei baze de date centralizate a UE care cuprinde aproximativ 1.300 de bune practici IPM existente, inclusiv aproape 300 de orientări specifice fiecărei culturi.  IPM nu este o soluție unică, potrivită tuturor fermierilor. Aceste strategii trebuie să fie flexibile și capabile să se adapteze la evoluția rapidă a condițiilor agronomice și de climă locale cu care se confruntă fermierii din întreaga Europă.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) doreşte sã ȋşi exprime poziţia cu privire la hotărârea Curtii Europene de Justiție (CEJ) pronunțatã vineri 19.01.2023 privind dacă Statele Membre ar trebui să poată acorda autorizații de urgență repetate în temeiul articolului 53 din Regulamentul 1107/2009.

Contextul acestei hotărâri a fost acordarea a șase autorizații de urgenţã de cãtre Belgia pentru utilizarea insecticidelor pe bază de tiametoxam și clothianidin pentru tratamentul, introducerea pe piață și utilizarea anumitor semințe în Belgia. La solicitarea Pesticide Action Network Europe (PAN Europe)  instanța belgiană s-a adresat CEJ pentru a obține clarificări cu privire la interpretarea Articolului 53.

CEJ a decis că Articolul 53 alineatul (1) din Regulamentul 1107/2009 nu permite Statelor Membre să autorizeze introducerea pe piață a produselor fitosanitare pentru tratarea semințelor sau introducerea pe piață și utilizarea semințelor tratate cu anumite produse, în cazul în care introducerea pe piață și utilizarea semințelor tratate cu aceste produse au fost interzise printr-un regulament de punere în aplicare.

În timp ce CEJ se asigură că dreptul european este interpretat și aplicat în fiecare stat membru, deciziile nu se aplica retroactiv, ele produc efecte in viitor. Experienţa recentã ne spune cã viitorul este imprevizibil şi ca urmare, vom analiza impactul acestei decizii dacã şi când ea va produce efecte şi in România. Pe lânga motivele de ordin juridic, ȋn cazul României avem de a face şi cu explicaţii foarte practice.  O parte din produsele destinate tratamentului la care s-a dat derogare in decembrie 2022 pentru campania agricola primãvarã 2023 sunt deja la staţiile de tratament sãmânţã şi distribuite pe piaţa cãtre utilizatori.

AIPROM are  convingerea ca fermierii trebuie sã dispunã de soluţ eficiente pentru a-şi proteja culturile şi sã aibã acces la autorizaţii temporare atunci când nu au altă opțiune, mai ales cã motivele acestor derogări sunt multiple şi independente de fermieri.  

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM)

Industria noastră poate contribui la reducerea utilizării pesticidelor și a riscurilor doar prin facilitarea accesului la inovare, oferind suficiente soluții pentru protejarea plantelor împotriva bolilor,  dăunătorilor și a buruienilor

Pentru ca obiectivele de reducere a emisiilor să fie realizabile și realiste, acestea ar trebui să fie practice, să se bazeze pe dovezi și să țină seama pe deplin de orice inițiative de reducere relevante. Stabilirea unor obiective arbitrare nu ia în calcul eforturile semnificative pe care Statele Membre le-au depus pentru a reduce utilizarea pesticidelor și a riscurilor aferente, precum și de diferitele condiții agronomice din România și din Europa.

„O astfel de abordare unitară pentru toți în ceea ce privește obiectivele de reducere a utilizării și riscurilor asociate pesticidelor nu este practică. Dacă dorim cu adevărat să transformăm sistemul, nu putem stabili obiective arbitrare care vor ajunge să îi îndepărteze chiar pe cei care produc zilnic alimente sănătoase și sustenabile pentru cetățenii europeni și nu numai. Credem cu tărie că reducerea impactului agriculturii nu înseamnă reducerea instrumentelor pe care fermierii le au la dispoziție. Este necesar să discutăm despre instrumentele necesare pentru o astfel de tranziție și, prin urmare, SUR trebuie să îmbrățișeze inovarea ca fiind principalul său facilitator. Diferitele reglementări nu ar trebui să funcționeze izolat dacă dorim să îndeplinim obiectivele Green Deal. Prin urmare, orice obiective sugerate ar trebui să garanteze existența unor alternative viabile și eficiente pe piață” -  a spus Directorul General al CropLife Europe, Olivier de Matos.

Soluțiile pentru agricultură digitală și de precizie, precum și biopesticidele trebuie să fie recunoscute ca fiind factorii care contribuie la implementarea Strategiei „De la Fermă la Consumator”. Adoptarea acestor instrumente trebuie să fie încurajată și sprijinită în mod explicit în noul Regulament privind utilizarea durabilă (SUR) sau prin alte instrumente complementare, pentru a permite fermierilor din România să contribuie cu succes la atingerea țintelor de reducere propuse.

„Industria noastră consideră că inovarea poate reprezenta răspunsul potrivit la provocările actuale cu care ne confruntăm. Ne menținem angajamentul de a oferi fermierilor instrumente inovatoare care să le permită să își protejeze culturile de boli, dăunători și buruieni” – a adăugat Olivier de Matos.

Această propunere reprezintă încă o oportunitate de a discuta și de a promova în mod deschis instrumentele și tehnologiile agricole inovatoare de care fermierii vor avea nevoie pentru a asigura o aprovizionare cu alimente sustenabilă și sigură. AIPROM împreună cu CropLife Europe dorește să se implice într-un dialog mai amplu și să contribuie la furnizarea de soluții pentru fermierii români și europeni.

Sursa: Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România-AIPROM

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) a organizat evenimentul „Fascinanta călătorie a cartofului, de la sămânță la farfurie!”, joi, 27 ianuarie. Evenimentul s-a desfășurat în format hibrid și a debutat cu introducerea făcută de către dl. Vasile Iosif, Președinte AIPROM. A fost prezentată pe scurt situația industriei de protecție a plantelor, precum și provocările pe care aceasta trebuie să le depășească în context european și național.

”Obiectivul global al acestor strategii (n.r. De la Fermă la Consumator și pentru Biodiversitate 2030) este reprezentat de regândirea întregului lanț de aprovizionare și construirea unui sistem alimentar durabil din punct de vedere ecologic, social și economic, care să acopere toate verigile unei economii circulare. Având în vedere aceste obiective cred că este timpul să ne întrebăm dacă: putem furniza produse alimentare într-un mod sustenabil pentru o populație în creștere? Putem menține profitabilitatea și viabilitatea fermelor din Uniunea Europeană? Poate fermierul roman și european să-și protejeze culturile agricole cu mai puține produse de uz fitosanitar atunci când există un număr în creștere de organisme de dăunare? Vor contribui cele doua strategii la crearea unei agriculturi europene mai rezilientă la crizele care vor urma, sau doar vom transfera problemele noastre către alte continente?” – a spus dl. Vasile Iosif, Președinte AIPROM.

În prima parte a evenimentului membrii Consiliul Director  au răspuns întrebărilor adresate de către Lucian Mîndruță, moderatorul evenimentului cu privire la activitatea, realizările AIPROM din anul 2021, precum și obiectivele de dezvoltare viitoare.

A doua parte a evenimentului a avut ca temă situația culturii de cartof în România, discuția fiind deschisă de o prezentare cu date statistice relevante și a continuat cu o dezbatere despre aportul fiecărui actor implicat în etapele călătoriei cartofului, de la sămânță la farfurie.

Dna. Paulina Gabor, Director Direcția Fitosanitară, a vorbit despre importanța colaborării autorităților cu industria de protecție a plantelor din România. „Colaborăm cu industria pentru că numai așa putem obține recolte sănătoase. Cultura cartofului este susceptibilă la atacul multor organisme de dăunare. Monitorizarea acestei culturi începe de la analiza solului până la produsul finit” – a punctat Director din cadrul Autorității Naționale Fitosanitare.

Dna. Elena Izadi, sefa Biroului de Protecția Plantelor și Carantina Fitosanitară, a punctat faptul că aceasta este o cultură importantă și din punct de vedere fitosanitar necesită o atenție deosebită, fiind atacată de numeroase organisme de dăunare. „O parte din aceste organisme sunt obișnuite așa cum este Gândacul de Colorado, iar alte sunt organisme dăunătoare de carantină – organisme destul de periculoase care produc pagube mari și sunt dificil de eradicat. O parte din aceste organisme de carantină sunt prezente și în România. Sunt organisme greu de combătut, însă cu sprijinul fermierilor și cu sprijinul ANF sperăm ca aceste organisme de carantină să fie eradicate și să obținem un cartof sănătos care să fie găsit atât în supermarket și care să circule liber în U.E”.

Gheorghe Boțoman, Membru Fondator FNCR, a vorbit despre problemele pe care le întâmpină fermierii în combaterea organismelor de dăunare din cultură. „Pentru anumite boli de carantină nu există metode de combatere, nici chimică, nici biologică, sunt doar măsuri preventive care pot fi luate la nivel de fermă. Pentru segmentul dăunători de sol, fermierii se confruntă cu probleme majore. Sunt foarte puține produse pentru dăunătorii de sol omologate în România. Pentru a combate nematozi cu chist este nevoie de o combatere integrată și de utilizare unor soiuri tolerante sau rezistente” – a subliniat Gheorghe Boțoman.

Un exemplu de bune practici în ceea ce privește colaborarea dintre fermieri și industria de procesare a cartofului este reprezentat de colaborarea dintre compania PepsiCo (producatoare de chipsuri) și Grup Șerban. Marius Dineș – AgroField Coordinator România PepsiCo a vorbit despre standardele pe care fermierii trebuie să le îndeplinească pentru a livra cartofi pentru chipsuri, dar și despre colaborarea de succes pe care compania a dezvoltat-o cu Grupul de firme Șerban Holding. „Avem standarde PepsiCo interne și ne aliniem certificării Global G.A.P. Ne propunem ca în 2-3 ani toți fermierii cu care colaborăm să fie certificați Global G.A.P. Cu mândrie pot să spun că aproape 100% din cartofii pe care îi procesăm provin din producția internă, de la fermierii din România”.

Despre certificarea Global G.A.P a vorbit specialistul Ionuț Nache, Director General INAQ Consulting. „Sunt specificații foarte clare, sunt criterii de audit, oamenii trebuie să fie calificați în acest sens. Echipamentele utilizate trebuie să fie calibrate. În ceea ce privește analizele, toate analizele solicitate sunt în baza caietului de sarcini și neapărat laboratorul unde se efectuează analizele trebuie să fie acreditate. Totul este extrem de atent monitorizat. Privim totul din perspectiva consumatorului și trebuie să ne asigurăm că totul este sigur pentru consum.”

Romulus Oprea, Președinte Federația Națională Cartoful a vorbit despre rentabilizarea producției de cartof în România și despre pașii pe care trebuie să îi parcurgă fermierii pentru a se asigura că producția obținută ajunge la consumator. „Avem nevoie de material de plantare corespunzător, fermieri specializați și trebuie să rezolvăm problema irigațiilor și a depozitelor. Prin asociere putem avea acces mai facil în supermarketuri. Deja găsim cartof românesc în supermarket. Suntem în direcția bună, însă avem nevoie de puțină rigoare, avem nevoie de date clare și reguli. Există 70 de boli și dăunători la cartof și, cu toate aceste neajunsuri suntem deja în supermarket și nu ne rămâne decât să fim plătiți la calitate egală cu prețuri egale” – a punctat Romulus Oprea.  

Punctul de vedere al distribuitorului a fost prezentat de către Alin Miheșan, Director Comercial ChemarkRom care a vorbit despre nevoia de consultanță a fermierilor, dar și despre importanța și rolul fitofarmaciilor la nivel local. „Deservim în jur de 22.000 de hectare în toate zonele agricole unde se cultivă cartof în România și avem 2 echipe dedicate. Fermierii care cultivă cartof sunt foarte bine informați, cunosc noutățile dar au o mare nevoie de soluții și alternative disponibile. Principala cerință pe care fermierii o au de la noi (de la distribuitori) este să fim disponibili pentru a valida o anumită tehnologie. Retragerea unor soluții de protecție a plantelor îi lasă pe fermierii expuși în față unor probleme pentru care nu există soluții care le pot înlocui” – a spus Alin Miheșan, Director Comercial ChemarkRom.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM, înființată încă din 2002, vine cu noi soluții și propuneri pentru fermieri în procedurile de utilizare a pesticidelor, pentru protecția plantelor. Obiectivul principal este utilizarea responsabilă a produselor pentru o protecție eficientă atât a mediului natural cât și a sănătății omului.

Strategiile propuse de aceștia sunt adaptate conform standardelor legislației UE și a celor naționale. Deși pesticidele și insecticidele sunt substanțe sigure care apără recoltele de dăunători, utilizarea acestora într-o măsură mai mare poate fi nocivă.

Campania de colectare a ambalajelor

Un proiect important gestionat de AIPROM este SCAPA – Sistemul de colectare a ambalajelor de pesticide, înființat în 2008. În programul SCAPA, membrii asociației din piața românească militează pentru alinierea la standardele naționale și europene de mediu, având o inițiativă comună în ceea ce privește standardizarea, care reprezintă un parteneriat strâns între organizațiile publice și cele private în scopul gestionării provocărilor actuale de mediu. Gestionarea corectă a ambalajelor poate minimiza riscurile şi face parte din „conceptul ciclului de viață“, așa cum este prezentat în Codul Internațional de Conduită în Distribuirea și Utilizarea Pesticidelor.

Acest proiect are ca scop colectarea, transportarea, valorificarea deșeurilor de ambalaje din plastic, metal și hârtie, provenite de la produsele pentru protecția plantelor. În acest mod, împiedică agricultorii și fermierii să adune deșeuri nocive. Ambalajele goale din plastic sau metal care nu sunt spălate și curățate în mod corespunzător pot polua mediul și pot reprezenta o potențială amenințare pentru întregul ecosistem.

Conform specialiștilor AIPROM, serviciile de colectare prin SCAPA sunt gratuite atât pentru fermieri cât și pentru distribuitorii produselor, cu respectarea strictă a condițiilor de preluare ale sistemului. Preluarea ambalajelor este realizată prin intermediul operatorul Ecorec Recycling, furnizorul serviciilor de inspecție, transport şi valorificare a ambalajelor, cu participarea importantă a companiilor distribuitoare selectate în calitate de Centre de Colectare.

Perioada de colectare

Programul de colectare se desfășoară în 2 etape, de la începutul lunii mai-iulie și octombrie-decembrie. De asemenea, fermierii care doresc să beneficieze de colectarea gratuită trebuie să țină cont de următoarele aspecte, ambalajele din plastic şi metal trebuie decontaminate prin procedura de triplă clătire, golite de conținut, uscate, curate, separate de capace, iar ambalajele de hârtie, saci sau cutii trebuie să fie curățate și compactate. Și, nu în cele din urmă, aceștia trebuie să țină cont că ambalajele preluate gratuit trebuie să fie produse de companiile care susțin financiar SCAPA, cum ar fi: ADAMA, SYNGENTA, NUFARM, ASCENZA și altele.

Ambalajele trebuie să aibă o dimensiune de 30 mc, iar, în cazul în care fermierii depășesc norma stabilită, printr-o solicitare și verificare în prealabil a deșeurilor, pot cere o solicitare în prealabil la 0800 800 211 sau la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Programul SCAPA nu doar că susține un mediu sănătos, dar este și un program comod pentru fermieri deoarece prin sistemul pilot „SCAPAmobil“ aceștia pot preda deșeurile de ambalaje direct de pe telefonul mobil către camionul SCAPA. Ciprian Gabor, manager de proiect, a precizat: „Programul SCAPA reprezintă un real sprijin pentru fermieri, distribuitori și ceilalți actori din piață. Reacția lor este una pozitivă și asta rezultă din modul în care aceștia interacționează zilnic cu noi. Rezultatele muncii sunt dovedite printr-o rată de predare și colectare a ambalajelor de pesticide de peste 60% și un procent de reciclare de 63%, care ne demonstrează că, de-a lungul timpului, fermierii au înțeles beneficiile acestui sistem de colectare matur. În următorii ani ne propunem să ajungem la o rată de colectare de 70% a deșeurilor provenite de la utilizarea produselor de protecția plantelor și în special al ambalajelor din plastic aflate la sfârșitul ciclului de viață.“

Procedura de triplă clătire

Conform experților CropLife International, clătirea ambalajelor de pesticide este mai mult decât necesară. Beneficiile acestei proceduri este în primul rând asigurarea fermierului că evită lucrul cu deșeuri periculoase. Prin urmare, acestea pot fi mânuite fără pericol și asigură un stimulent pentru participarea la schemele de colectare. Amintim că Bunele Practici Agricole susțin clătirea imediată a ambalajelor periculoase, pentru a evita orice risc.

În primul rând, ambalajele folosite de substanțe nocive trebuie întoarse cu capul în jos peste rezervorul de sprayere sau amestec, lăsând să se scurgă minimum 30 sec. După aceea, ambalajul se umple cu apă curată de 3-4 ori, se pune capacul și se agită aproximativ 30 sec, iar, apa de clătire se adaugă în rezervorul de pulverizare. La finalul procedurii, ambalajele trebuie clătite și găurite cu capacul scos într-un loc sigur.

Rezultate și performanțe

Scopul programului SCAPA este acela de a asigura utilitatea și în viitor a schemelor de colectare a deșeurilor de ambalaje provenite de la produsele de protecția plantelor. „Ne dorim să menținem un schimb permanent de informații și bune practici aplicate în România și în alte state europene, pentru a ne îmbunătăți performanțele în procesul de colectare și reciclare a ambalajelor. Ne dorim să avem alături de noi cât mai mulți fermieri, producători și distribuitori de produse de protecția plantelor și să reușim să colectăm cantități din ce în ce mai mari de ambalaje de pesticide. Energia care provine din deșeuri poate fi utilizată pentru obținerea de căldură sau electricitate, care ar putea înlocui energia produsă prin utilizarea cărbunelui sau a altor combustibili. Recuperarea deșeurilor pentru producția de energie ar putea să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Reciclarea poate contribui chiar mai mult la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a altor emisii. Atunci când materialele reciclate înlocuiesc materialele noi scade necesitatea extracției sau a producției de materiale noi“, a declarat Ciprian Gabor.

Liliana POSTICA

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM împreună cu specialiştii din domeniu, cu fermierii şi cu distribuitorii de input-uri pentru agricultură, au analizat situaţia produselor de protecție a plantelor pentru cele mai importante culturi, pentru boli şi dăunători specifici, evidenţiind golurile de protecţie şi încercând să estimeze pierderile de producţie înregistrate în absenţa acestor soluţii.

”Rezultatele acestui demers analitic vor fi puse la dispoziţia factorilor politici, a reprezentanţilor MADR, ANF şi a asociaţiilor profesionale de fermieri. Scopul proiectului este acela de a trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că protejarea culturilor de atacul bolilor și dăunătorilor a devenit din ce în ce mai dificilă în contextul reducerii numărului de soluții disponibile pe piața europeană. A interzice produsele de uz fitosanitar fără a pune absolut nimic în loc credem noi că nu este sănătos. Astăzi, mai avem aproximativ 30% - 40% din produsele de uz fitosanitar disponibile acum 15-20 de ani” – a declarat dl. Vasile IOSIF, Președinte AIPROM.

Fermierul român rămâne încet, dar sigur fără soluții viabile de protecția culturilor. România are organisme de dăunare specifice, extrem de agresive și care nu sunt prezente în alte state europene. ”Un exemplu în acest sens este Tanymecus Dilaticollis (Raţişoara Porumbului). În absența unei derogări pentru tratamentul la sămânță, fermierul român nu are niciun produs eficient omologat pentru combaterea acestui dăunător care pune în pericol cultura de porumb, o cultură extrem de importantă în România” – a explicat Președintele Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România.

AIPROM crede cu tărie ca inovaţia reprezintă o parte importantă a soluţiei pentru o agricultură durabilă şi produse sănătoase într-o societate care respectă mediul şi gestionează cu inteligenţă resursele.

”Împreună cu fermierii, ne-am asumat misiunea de a furniza hrană suficientă, de calitate și accesibilă pentru o populație în continuă evoluție. Putem realiza acest deziderat numai dacă suntem pregătiți să îmbrățișăm tehnologia și să permitem inovațiilor din agricultură să își exprime potențialul. Ne dorim ca factorii de decizie să țină cont de realitățile curente vizavi de inovare și să nu solicite industriei de protecția plantelor produse care ar putea fi disponibile în mod real în 20-30 ani de acum încolo. AIPROM crede că acesta este momentul potrivit pentru ca toţi factorii interesaţi să coopereze pentru a pune la dispoziţia autorităţilor responsabile argumente consistente care să servească intereselor agriculturii româneşti” – a concluzionat dl. Vasile IOSIF, Președinte AIPROM.

Dăunători în cultura de cereale                                                         

Culturile de cereale păioase ocupă astăzi cea mai mare suprafață cultivată a tării, aproximativ 2,6-2,7 milioane de hectare. Pentru a ajunge la maturitate cerealele păioase petrec aproximativ 10 luni în câmp și sunt expuse unui număr foarte mare de agenți patogeni: boli, buruieni și dăunători.

”Controlul chimic al acestor patogeni reprezintă cea mai eficientă armă în lupta integrată împotriva acestora, toate celelalte măsuri agrotehnice de control au rolul de a reduce atacul agenților patogeni fără a-i putea controla efectiv. Inițiativa de reducere a consumului de pesticide în culturile agricole pune fermierii în situația de a nu mai putea face față presiunilor mari ale atacurilor principalilor patogeni (gândac ghebos, viermi sârmă) și totodată creează condiții propice de dezvoltare pentru agenții patogeni secundari (afide, boli ale bazei tulpinii, boli ale spicului). Controlul parțial sau lipsa controlului acestor patogeni duce la bioacumulări îngrijorătoare în timp foarte scurt, producând atacuri fără precedent în culturile de cereale (ex: atacul masiv de afide, muște ale cerealelor și cicade din toamna lui 2019)” – a explicat Adrian Cosor, membru AIPROM.

Pe termen mediu și lung, fără posibilitatea de alternare a modurilor de acțiune ale soluțiilor chimice, inițiativa de reducere a consumului de pesticide va atrage după sine apariția mai rapidă a fenomenului de rezistență al patogenilor la acțiunea pesticidelor, lăsând astfel fermierii fără suficiente instrumente necesare în lupta împotriva dăunătorilor și a bolilor.

Dăunători în cultura de grâu

Retragerea tratamentului sămânță și ulterior aproape a tuturor insecticidelor sistemice va duce la o utilizare excesivă a produselor de contact, cunoscute sub denumirea generică de piretroizi.

”Timpul scurt de protecție și rezistență, pe care o vor căpăta de la utilizarea excesivă, va duce la un număr mare de aplicări. Astfel că într-un an cu presiune mare a dăunătorilor acest fapt se va răsfrânge într-un mod negativ asupra reziduurilor din recolte, existând riscul ca din cauza unui număr foarte mare de tratamente să fie depășite MRL-urile și recoltele respective să fie interzise pentru comercializare și consum, putându-se merge până la obligarea fermierului să își distrugă recolta, fiind improprie pentru orice fel de consum” – a explicat Vladimir Cojuhari, membru AIPROM.

Dăunători în cultura de porumb

Aproximativ două treimi din cantitatea de porumb produsă în întreaga lume este utilizată ca furaj. În unele ţări randamentul mediu la hectar atinge 10 t/ha, iar o mare parte a acestei cantităţi este recoltată în stare matură şi utilizată ca furaj.

”Atât porumbul boabe, cât şi porumbul însilozat reprezintă hrană cu cel mai ridicat conţinut caloric cu care pot fi hrănite animalele şi care conţine mai mult ulei decât grâul sau orzul, dar are un conţinut de proteine mai mic decât alte plante cerealiere. In România, porumbul face parte din alimentele tradiționale și de rezistență ale țăranului român, făcându-și loc până și pe mesele cele mai rafinate. Producția de porumb a României în 2019 a fost de 16,99 milioane de tone de boabe. Este o recoltă cu 9% mai mică decât cea raportată în 2018, în ciuda faptului că suprafața semănată cu porumb în 2019 a fost mai mare cu 240.000 de hectare. În 2018, producția de porumb raportată de România a fost de 18,66 milioane de tone”- a spus Daniel Stanciu, membru AIPROM.

Dăunători în cultura de floarea-soarelui

Floarea soarelui este o cultură de mare importanță economică și alimentară, însă până la momentul în care această plantă să ajungă să fie consumată, ea suportă atacul a numeroase specii de agenți fitopatogeni, dăunători și buruieni.

”Prin sămânță se transmit numeroase boli, în special putregaiul cenușiu, putregaiul alb, mana și altele. In faza de germinare/răsărire floarea soarelui poate fi atacată de viermii sârmă, gărgărița porumbului - Tanymecus dilaticollis și alți dăunători de sol” – susține Andreea Caimac, membru AIPROM.

Tanymecus dilaticollis repezintă un pericol deosebit, deoarece prin roaderea frunzelor cotiledonale în faza de răsărire, rămâne numai tija care se usucă. ” De asemenea, plantele pot fi retezate de la bază, producând mari pierderi de recoltă. De aceea tratamentul la sămânță reprezintă o verigă importantă în combaterea unora dintre cele mai păgubitoare boli și dăunători. Frunzele, tulpina și calatidiu sunt atacate de numeroși agenți patogeni precum Sclerotinia sclerotiorum, Botrytis cinereal, Phomopsis helianthin, Phoma macdonaldi, Alternaria spp.” – a adăugat Liviu Chira, membru AIPROM.

Dăunători în cultura de rapiță

Rapița este utilizată pentru producerea uleiului de calitate și a biodieselului. In același timp, rapița are multiple utilizări și în industrie precum și în producția de furaje pentru animale.

”Extinderea culturii de rapiță a fost însoțită de creșterea atacului dăunătorilor și o proliferare pe măsură a bolilor, care se constituie în reali factori limitativi ai cantității și calității producției. Siguranța producțiilor de semințe de rapiță este condiționată nemijlocit și de protecția culturilor împotriva atacurilor dăunătorilor” – a mai spus Liviu Chira, membru AIPROM.

Dăunători în cultura de legume

Utilizăm cu aproximativ 2/3 mai puține produse de protecția plantelor pe hectar comparativ cu țările din vestul Uniunii Europene, dar avem cu mult mai multe provocări de depășit (entomofauna dăunătoare locală atât ca varietate cât și ca agresivitate este mult peste ceea ce se întâlnește în țările concurente, mari producătoare de legume).

”Pe lângă retragerea multor soluții de protecție eficiente, legumicultorii înfrunta si o concurență foarte agresivă reprezentată de țările din UE puternic subvenționate și cu un sistem de producție performant, dar și concurența cu importurile provenite din țările aflate în afara UE și care nu au aceleași restricții, acestea putând utiliza produse mai eficiente, mai agresive, dar generatoare de profituri mai mari. Provocările venite din partea unor dăunători nu pot fi sustenabil depășite cu actualele soluții și mai ales cu viitoarele retrageri de produse. Dăunători ca Tuta absoluta (minierul tomatelor), Helicoverpa armigera (omida fructelor) sau Musculița albă de seră (care nu mai este de mult un dăunător specific spațiilor protejate) sunt deja dăunători cu rezistență la un număr mare de produse de protecție a plantelor. Aici apare cea mai mare nevoie de inovație generatoare de noi soluții” – susține Sorin Petrache, membru AIPROM.

Dăunători ai pomilor fructiferi

Una dintre cele mai mari investiții pe care cultivatorii de livezi trebuie să le facă este investiția în produsele de protecție, deoarece pe tot parcursul ciclului de vegetație numărul de tratamente poate varia pentru o livadă intensivă de la 14 la 20 și uneori chiar mai mult în cazul în care se înregistrează o presiune ridicată a bolilor și dăunătorilor.

”Având în vedere numărul mare de tratamente care se aplică în livezile super-intensive, există o necesitate clară de a alterna diferite clase de chimie, pentru a ține sub control principalele boli și dăunători, și pentru a preveni apariția formelor de rezistență la substanțele disponibile pe piață, acestea fiind din ce în ce mai limitate că număr. În plus față de provocările cu principalele boli și dăunători cunoscuți, pomicultorii se confruntă cu apariția unor noi dăunători (de ex. Dasineura Mali, Drosophilla Suzukii) pentru care nu există soluții omologate în acest moment și care pot afecta calitativ și cantitativ producțiile obținute în livezile din România” – a explicat Ana-Maria Pascariu, membru AIPROM.

Fermierii au nevoie de suficiente produse pentru protecția plantelor care să răspundă punctual problemelor din arealul României. Retragerea mai multor produse fitosanitare poate pune presiune pe cultivator care va avea dificultăți în a produce la standardele cerute de piață.

”In plus, limitarea acestor soluții poate determina utilizarea produselor rămase întru-un mod nesustenabil și implicit poate duce la apariția unor forme de rezistență a agenților patogeni și dăunători. In cazul pomilor fructiferi fenomenul de rezistență se manifestă pentru acarienii din familia Tetranychidae, Paduchele lânos (Eriosoma lanigerum), Paduchele din San Jose (Quadraspidiosus perniciosus), Viespea merelor (Hoplocampa testudinea), Viermele merelor (Cydia pomonella) Afide (Aphis spp), Musculița cu aripi pătate (Drosophilla Suzukii) și boli precum Focul bacterian (Erwinia amylovora) și Moniliozele. Pomicultorii au nevoie de ajutor pentru a depăși problemele cu care se confruntă: atât soluții inovatoare de protecția plantelor, cât și suport pentru a produce fructe care să răspundă cerințelor din ce în ce mai riguroase ale consumatorilor” – a mai spus Andrei Doru, membru AIPROM.

Alegerea unor produse de protecţia plantelor selective pentru fauna utilă şi aplicarea acestora în concentraţii corespunzătoare reprezintă un deziderat în strategia de management integrat, iar o plajă cât mai largă de produse de protecția plantelor ce au la bază substanțe active diferite, cu moduri de acțiune diferite și din clase chimice diferite pot contribui la îmbunătățirea managementului integrat la nivel de fermă.

Studiul complet realizat de AIPROM referitor la lipsa soluțiilor de protecția plantelor pentru anumite culturi, boli și dăunători poate fi consultat aici.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) are o nouă conducere. În data de 11 noiembrie, AIPROM a organizat Adunarea Generală a membrilor, prilej cu care au fost aleși membrii Consiliului Director pentru un mandat de 2 ani. În funcția de președinte a fost ales dl. Vasile Iosif, Country Leader- FMC România și Moldova. Dl. Vasile Iosif beneficiază de o vastă experiență profesională în domeniul protecției plantelor și a obținut al doilea mandat în funcția de președinte al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România.

“Aș vrea să mulțumesc tuturor membrilor Consiliului Director AIPROM pentru încrederea acordată. Au trecut deja 2 ani de când mă aflu la conducerea asociației și pot spune că a fost o perioadă extrem de interesantă și intensă pentru mine. Am lucrat împreună cu echipa AIPROM și cu membrii Consiliului Director și aș vrea să le mulțumesc tuturor pentru implicare. Împreună cu noua conducere a asociație ne vom asigura că dezideratele industriei de protecția plantelor sunt auzite și ne vom poziționa în continuare ca parteneri de dialog pentru autoritățile naționale și europene”, a declarat dl. Vasile Iosif – Președinte AIPROM.

Pentru funcțiile de Vicepreședinte 1 și  Vicepreședinte 2 ai AIPROM au fost aleși: dl. Boualem Saidi, Director Divizia Crop Science Bayer pentru România, Bulgaria și Republica Moldova și dl. Marijan Tomsic, Country Manager BASF România. În cadrul aceleiași întruniri a fost ales și reprezentantul membrilor plini în Consiliul Director în persoana dlui. Jean Ionescu – Corteva Country Leader România și Moldova și membrul plin supleant – dna. Andreea Manolescu Country Manager UPL România. Reprezentantul membrilor asociați în Consiliul Director este dna. Patricia Maria Ştirbu - Președinte Summit Agro România, iar membru asociat supleant este dl. Antonio Jose Teixeira de Sousa – Ascenza Country Manager pentru România, Bulgaria și Grecia.

În fermele din România, începutul de primăvară se caracterizează printr-un necesar ridicat de semințe și produse de protecție a plantelor. Distribuitorii de inputuri pentru agricultură și fermierii trebuie să fie precauți în această perioadă, atât în ceea ce privește comercializarea produselor de protecție a plantelor și semințelor suspecte a fi contrafăcute, cât și în ceea ce privește furturile din depozitele și din magaziile fermelor, a căror frecvență a crescut îngrijorător în acest interval de timp!

Direcția Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase (D.A.E.S.P) din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române împreună cu Autoritatea Națională Fitosanitară, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), Alianța Industriei Semințelor din România  (AISR) și Alianța pentru Agricultură și Cooperare (LAPAR, PROAGRO, APPR și UNCSV) derulează în comun o amplă campanie de informare și avertizare prin intermediul Oficiilor Fitosanitare Județene, Inspectoratelor de Poliție Județene, Direcțiilor Agricole Județene și centrelor județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, astfel încât fermierii să poată să recunoască mai ușor un produs contrafăcut și să poată lua o serie de măsuri pentru a-și securiza depozitele de pesticide și semințe. Găsiți toate aceste recomandări afișate la sediile instituțiilor implicate în campania de informare.

Vă recomandăm ca în cazul în care ați intrat în posesia unor produse sau semințe asupra cărora aveți suspiciuni că ar putea fi falsificate sau neconforme, să raportați imediat autorităților și reprezentanților companiilor producătoare.

• cumpărați produsele de protecția plantelor și semințe de la producătorii și distribuitorii autorizați;
• solicitați factura și bonul fiscal la orice achiziție;
• verificați dacă ambalajele sunt sigilate corespunzător;
• verificați ca produsele și semințele pe care le cumpărați să aibă etichetă în limba română;
• verificați pe site-ul MADR dacă respectiva firma de la care ați făcut achiziția este un operator economic autorizat. Pentru mai multe detalii puteți suna la Oficiul Fitosanitar din județul dumneavoastră.

Vă prezentăm o serie de măsuri minime pe care fermierii le pot lua pentru a-și securiza depozitul de pesticide și semințe:

• depozitați produsele de protecție a plantelor într-un spațiu securizat, bine luminat, cu acces permis numai personalului autorizat și instruit;
• afișați într-un loc vizibil numerelor de telefon pentru situații de urgență;
• efectuați periodic inventarierea produselor de protecție a plantelor din depozit sau din magazie;
• instruiți personalul cu privire la măsurile necesare ce trebuie implementate pentru a preveni furtul de produse de protecție a plantelor și semințe;
• reduceți la minim perioada de timp în care produsele de protecție a plantelor și semințele sunt depozitate în spațiul amenajat din fermă;
• blocați căile de acces sau intrările din apropierea depozitului de pesticide, pentru a evita sustragerile din depozit.

Produsele de protecție a plantelor și semințele lăsate nesupravegheate sau depozitate necorespunzător sunt ținte sigure pentru hoți. Furturile pot fi identificate prin inspecția atentă a locului unde sunt depozitate produsele chimice.

Asociațiile profesionale de fermieri și autoritățile competente se implică activ în monitorizarea și stoparea comerțului cu produse de protecție a plantelor contrafăcute și pentru evitarea furturilor din ferme prin campanii de informare adresate fermierilor. Acest set minim de reguli privind identificarea și combaterea contrafacerii și securizarea depozitelor de inputuri reprezintă modalitatea prin care Inspectoratul General al Poliției Române și Autoritatea Națională Fitosanitară, întreaga industrie de protecția plantelor din România, alături de asociațiile profesionale ale fermierilor, militează pentru depozitarea corespunzătoare a pesticidelor și semințelor și pentru protejarea fermierului român împotriva sustragerilor din fermă.

În curând, veți găsi aceste seturi de recomandări și reguli care vă vor ajuta dacă sunt aplicate corespunzător, afișate în cadrul Oficiilor Fitosanitare Județene din cadrul Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), Direcțiilor Agricole Județene (DAJ), a Oficiilor Județene ale Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură (APIA).

Campanie de informare realizată de Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM, Alianța Industriei Semințelor din România - AISR și Alianța pentru Agricultură și Cooperare (LAPAR, PRO AGRO, APPR și UNCSV) în parteneriat cu Autoritatea Națională Fitosanitară și Inspectoratul General al Poliției Române.

Industria de protecția plantelor dezvoltă constant proiecte de cercetare și inovare în baza cărora încearcă să obțină formule și substanțe active care să îi ajute pe fermieri să își protejeze culturile de atacul bolilor și dăunătorilor. În ultimii ani, în principal din cauza schimbărilor climatice, atacurile dăunătorilor și bolilor sunt mai agresive, iar soluțiile existente sunt restrânse sau greu accesibile. Astfel, fermierii rămân încet, dar sigur, fără soluții. În continuare, vă prezentăm un material emis pe adresa redacției de Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM).

Procedurile și cerințele actuale de autorizare și reautorizare a substanțelor active fitosanitare pun destul de multe piedici celor care doresc să aducă sau să mențină pe piață un produs pentru protecția culturilor. În egală măsură sunt substanțe active ce sunt interzise de către Comisia Europeană și asta duce la limitarea numărului de produse și soluții pe care fermierii le au la dispoziție pentru a lupta cu bolile și dăunătorii din cultură. De asemenea, având un număr limitat de soluții, acest aspect duce și la o creștere a rezistenței dăunătorilor la trata­mentele aplicate. Tratamentele au o eficiență mai scăzută, iar producțiile obținute sunt mai slabe cantitativ și calitativ. Costurile pentru înființarea și întreținerea culturilor sunt mai ridicate, iar profitabilitatea fermierilor este afectată.

România – 37 de derogări în 10 ani

Autorizațiile temporare sau „derogările“ reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziție statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecția plantelor în și pentru acele situații unde există un risc fitosanitar asupra culturilor. Acestea se acordă cu utilizare limitată și pentru o perioadă de timp strictă. Anual, țările aparținând spațiului comunitar depun astfel de notificări către Comisia Europeană pentru a putea beneficia de autorizarea necesară în vederea utilizării unei anumite substanțe active, în caz de necesitate.

Numărul de autorizații tem­porare solicitate de un stat membru poate varia. Astfel, există țări ce solicită derogări pentru una, două produse fitosanitare și altele ce depun mai mult de 10-20 de solicitări anual. Multe din aceste autorizații se repetă de la un an la altul tocmai pentru că nu există pe piață alter­native omologate, viabile din punct de vedere economic pentru comba­terea bolilor sau a dăunătorilor din cultură.

În intervalul 2008-2018, statele membre au depus un număr total de 2.731 de notificări pentru autorizații temporare. Cele mai multe derogări au fost acordate în Spania – 405. Autorizațiile acordate în cei 10 ani supuși analizei în Spania, Franța, Portugalia, Grecia și Germania reprezintă 49,87% din totalul dero­gărilor acordate în acest interval de timp. În același timp, România a acordat, în cei 10 ani analizați, un număr total de 37 de autorizații temporare, reprezentând 1,3% din totalul derogărilor acordate în Uniunea Europeană.

Derogările, trend în scădere

O statistică la nivel european, realizată de ECPA - Asociația Europeană de Protecție a Culturilor, indică un trend în scădere al numărului de derogări acordate la nivel european. Astfel că, dacă în 2015 au fost acordate 395 de autorizații temporare la nivel Uniunii Europene, în 2018 numărul acestora s-a redus la jumătate, acordându-se 193 de derogări.

Majoritatea autorizațiilor temporare sunt acordate pentru produse fitosanitare ce conțin substanțe active destinate utilizării pentru culturi de fructe și/sau legume, aceste produse agroalimentare fiind și cele mai expuse riscurilor atacului bolilor și dăunătorilor.

Statele membre notifică pentru aceste autorizații temporare pentru că, la nivel european, se înregistrează un număr tot mai mic de substanțe active aprobate din cauza modificărilor legislative aduse în conformitate cu Reg. 1107/2009. Un număr semnificativ de substanțe active și/sau utilizări nu au fost reînnoite sau nu au fost aprobate în mare parte din cauza noilor criterii de aprobare introduse în Regulamentul 1107/2009. Aproximativ 75% din substanțele active aprobate în 1991 nu mai sunt disponibile astăzi pe piață.

Două substanțe active noi autorizate în perioada iulie 2016 - septembrie 2018

Sistemul de aprobare al Uniunii Europene pentru substanțele active este unul dintre cele mai riguroase din întreaga lume. Intervalul de timp de la descoperirea moleculei (substanței active) în laborator și până la obținerea autorizației de comercializare este unul dintre cele mai mari din toate regiunile la nivel mondial. Noile soluții de protecția plantelor nu sunt autorizate în timp util, iar alternativele autorizate exis­tente dispar din cauza termenului îndelungat de reînnoire, ceea ce face ca apelarea prevederilor articolului 53 din Regulamentul 1107/2009 să fie esențială pentru asigurarea accesului la tehnologie în piață.

În intervalul iulie 2016 – sep­tembrie 2018 au fost autorizate numai două noi substanțe chimice active.

În absența unor soluții de protecție viabile economic pentru fermieri, bolile și presiunea dău­nătorilor determină nevoia statelor membre de a autoriza temporar o utilizare de urgență pentru anumite produse. Această nevoie a fost prevăzută la momentul adoptării Regulamentului 1107/2009 și este încă relevantă în prezent.

De ce avem nevoie de neonicotinoide?

Răspunsul este extrem de amplu și aduce implicații în mai multe domenii de activitate. Fără o dero­gare pentru aplicarea tratamentului insecticid la sămânța de porumb și floarea-soarelui cu neonicotinoide, suprafața ocupată de aceste culturi în România nu numai că s-ar reduce substanțial, dar și pro­ductivitatea ar înregistra valori mult mai mici decât în prezent.

• Impact asupra planului de tratament

Un studiu realizat de către Comisia Europeană a arătat faptul că, în absența tratamentelor la să­mânță, planurile de protecție împo­triva dăunătorilor sunt mai scumpe și afectează direct competitivitatea fermelor.

În Regatul Unit al Marii Britanii, după interzicerea neonico­tinoidelor, majoritatea fermierilor au fost nevoiți să aplice de 3 până la 4 ori mai multe tratamente (foliare) cu insecticide, ceea ce a condus la o creștere a costurilor.

În absența unei strategii eficiente, pe termen lung, precum și a diversității tratamentelor aplicate (în condi­țiile existenței unui număr mai mare de produse disponibile) împotriva dăunătorilor, poate crește rezis­tența acestora la tratamentul cu pesticide.

• Impact asupra mediului

Interzicerea neonicotinoidelor are efecte negative asupra biodi­versității și mediului înconjurãtor, prin creș­terea emisiilor de gaze de seră. Mai mult, tratamentul semințelor reprezintă o soluție tehnologică mai priete­noasă cu mediul, cantitatea de substanță activă aplicată pe unitatea de suprafațã fiind de aproximativ 50 de ori mai mică în comparație cu aplicarea foliară a pesticidelor în câmp deschis.

Din cauza restricției de utilizare a neonicotinoidelor, numărul tratamentelor aplicate culturilor este în creștere, ceea ce conduce la un consum mai mare de apă. Astfel că, la nivel global, consumul de apă va ajunge la 1.3 mld. m³, în timp ce la nivelul Uniunii Europene consu­mul va atinge 1.4 mil. m³.

Identificarea alternativelor la neonicotinoide rămâne o adevărată piatră de încercare pentru fermierii români.

La ora actuală, românii consumă aproximativ 700.000 de tone de tomate din producția internă, cărora li se mai adaugă încă aproximativ 80.000 – 90.000 de tone provenite din import. Un calcul simplu arată că fiecare dintre noi consumă, în medie, aproximativ 20 de kilograme de roșii pe an. Mult sub media UE, care este de 35 de kilograme...

Cultivarea tomatelor nu e simplă

În țara noastră tomatele se cultivă decât de aproximativ 150 de ani. Cu toate acestea, au intrat în cultura națională și sunt nelipsite de pe mesele noastre, fie că se regăsesc ca atare, în garnituri, salate sau ornamente, fie în compoziție, ca bulion sau sos. Ba chiar și în compoziția unor băuturi alcoolice sau a dulcețurilor ori pur și simplu ca băutură răcoritoare. Dar cultura tomatelor nu este deloc una simplă, ne spun specialiștii. 14 dăunători și 15 boli sunt specifice acestei plante. Ca atare, cultivarea lor cere, pe lângă multă muncă, și pricepere, dragoste, dar și mijloace tehnice și tehnologice. Dacă în ceea ce privește mecanizarea nu sunt necesare prea multe dotări, în schimb este necesară multă mână de lucru. Față de cultura mare, cultura tomatelor, ca și cele mai multe culturi legumicole, înseamnă răsădire, copilire, plivit și o sumedenie de alte operații. E drept că și beneficiile sunt mai mari, dar o parte dintre ele se duc pe cheltuielile de producție. Mai ales atunci când vine vorba despre a produce tomate în medii protejate, solarii sau sere. Cheltuielile pentru încălzire ajung adesea să crească atât de mult încât pun sub semnul îndoielii rentabilitatea culturii. Și aici intervine efectul produselor pentru protecția plantelor, care pot să facă diferența între o afacere bună și faliment.

Pe scurt, cam aceasta a fost lecția pe care AIPROM – Asociația Producătorilor de Produse pentru Protecția Plantelor din România a dorit să o predea fermierilor în cadrul evenimentului Fascinanta călătorie a roșiei de la sămânță în farfurie.

Doar 2% din populație produce hrana pentru restul!

Dincolo de pretextul invocat pentru a-și spune povestea, AIPROM, o organizație ambițioasă, cu țeluri precise, a prezentat o parte dintre realizările sale din acest an. Asociația, care îi reunește pe cei mai mari producători de substanțe pentru protecția plantelor, fie că este vorba despre erbicide, insecticide, fungicide sau alți compuși, este adânc implicată și în alte proiecte. Problemele cu care se confruntă agricultura românească, precum și cea a UE, sunt, de fapt, principalele direcții de lucru ale specialiștilor firmelor membre. „La ora actuală, aproximativ două procente din totalul populației sunt implicate în agricultură și trebuie să ofere hrană restului de 98%“, a evidențiat Vasile Iosif, președintele AIPROM. Pe de altă parte, domnia sa a subliniat și faptul că în ultimii zece ani peste jumătate din totalul substanțelor utilizate pentru protecția plantelor au fost restricționate în UE. „La ora actuală, un fermier turc poate folosi peste 1.000 de substanțe pentru protecția plantelor, față de unul din Uniunea Europeană, care are la dispoziție doar 456. Dintre acestea, 75 se află pe lista de înlocuire. UE elimină molecule, fără să pună nimic în loc. În același timp, factorii de presiune se înmulțesc și devin tot mai puternici. Așa se face că, uneori, și în unele locuri avem probleme foarte mari. De exemplu noi, în România, am putea să punem Tanimecus pe drapel“, a ilustrat în puține, dar semnificative cuvinte dl Iosif situația.

Dna Carmen Botez, directorul general al AIPROM, a accentuat, la rândul său, misiunea asociației: „Suntem aici să asigurăm nevoia de protecție a fiecărei plante, să-i oferim posibilitatea să se dezvolte astfel încât să ajungă la întregul ei potențial de producție!“.

Pe de altă parte, am aflat că în România se folosesc, în medie, doar 670 grame substanță activă pentru protecția plantelor/ha. În Ungaria se folosesc 1,25 kg, iar media europeană este de cca două kilograme. Așadar putem considera că avem o agricultură mult mai apropiată de cea bio față de majoritatea țărilor europene!

Am aflat și că o substanță nouă pentru protecția plantelor înseamnă, cu tot cu perioada de testare și aprobare, cam 11 ani de muncă. Costurile se ridică la peste 256 milioane de dolari. Auzind asemenea cifre, am regândit puțin poziția față de prețurile produselor de pe piață...

Responsabilitate socială, dincolo de profit

Pe lângă alte activități, AIPROM derulează și o serie de programe legate de responsabilitatea socială față de substanțele pe care membrii săi le produc. Unul dintre acestea, SCUT, este legat de combaterea utilizării produselor contrafăcute. Aceste produse s-au dovedit de-a lungul timpului a fi ineficiente în ceea ce privește destinația lor și, în schimb, mult mai nocive față de mediu și utilizatori.

Un alt program este TOPPS, care urmărește conștientizarea utilizatorilor de substanțe pentru protecția plantelor a efectelor acestora asupra mediului acvatic. În acest context, ei sunt instruiți asupra modului în care pot minimiza poluarea surselor de apă.

Un program de succes este SCAPA, în cadrul căruia se urmărește recuperarea ambalajelor în care sunt livrate produsele pentru protecția plantelor. Acestea sunt recuperate de la fermieri și transformate în saci pentru colectarea altor ambalaje. După cum ne-a spus Dorin Pop, unul dintre vicepreședinții asociației, anul acesta, până în luna octombrie, au fost recuperate 1.050 tone din cele aproximativ 2.000 de tone de ambalaje comercializate în 2019. Dintre ele, peste 65% au fost reciclate.

Revenind la aspectul general, putem trage concluzia că și acest eveniment organizat de AIPROM a fost la înălțimea seriozității și a prestigiului pe care, pe bună dreptate, atât organizația, cât și membrii săi, luați individual, și le-au dobândit.

Alexandru GRIGORIEV

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) au încheiat un Protocol de colaborare prin care cele două organizații profesionale vor forma un parteneriat activ pentru promovarea și susținerea obiectivelor comune în interesul fermierilor din România. Cele două organizații vor acționa împreună pentru promovarea asocierii fermierilor și realizarea activităților specifice agriculturii, cooperativelor agricole și industriei produselor de protecția plantelor derulate de fiecare dintre cei doi parteneri.

Începând din anul 2019 se vor deschide noi Centre de Colectare SCAPA în parteneriat cu cooperativele agricole membre ale UNCSV.

Programul Național SCAPA al AIPROM răspunde în cel mai eficient mod cerinţelor fermierilor/cooperativelor agricole care îşi propun să aplice bunele practici agricole şi să respecte reglementările de protecţie a mediului, in conformitate cu Hotărârea  Nr. 135/2019 din 12 martie 2019 pentru aprobarea Planului Naţional de Acţiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecţie a plantelor.

UNCSV încurajează cooperativele membre să desfășoare cât mai multe activități și servicii pentru membrii săi prin care să îi degreveze de anumite sarcini, eficientizeze activitatea și optimizeze costurile de producție.

Prin urmare, orice fermier membru al cooperativelor care au deschis un centru de colectare SCAPA, va putea preda gratuit cantitatea de ambalaje de Plastic / Metal / Hârtie pe care o deţine, cu respectarea Condiţiilor de Preluare.

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) a fost înființată în anul 2017 cu scopul de a reprezenta și apăra interesele cooperativelor agricole din sectorul vegetal în relațiile cu administrația publică, autoritățile statului, alte persoane fizice sau juridice, publice ori private, organisme naționale și internaționale și cu asociații internaționale echivalente,  pentru susținerea și promovarea principiilor cooperatiste, precum și de a asigura, prin cooperare, serviciile necesare menite să contribuie la dezvoltarea și modernizarea mijloacelor și metodelor de creștere a eficienței economice a membrilor și de specializare și concentrare a activității cooperativelor agricole ce activează în România.

U.N.C.S.V. a început cu 8 cooperative agricole, membri fondatori, cărora li s-au alăturat altele 14 în iunie și decembrie 2018, aflându-se în continuă creștere și consolidare.

Cooperativele agricole reunite în U.N.C.S.V. însumează peste 380 de persoane juridice și 60 persoane fizice. Membri afiliați în cooperativele agricole din uniune exploatează suprafețe între 7 ha și 3500 ha, iar cumulat ajung la 180.000 ha.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din Romania, AIPROM, a fost înființată în 2002 și reprezintă companiile care dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor. AIPROM reprezintă peste 85% din piața de produse de protecția plantelor din România. Dintre inițiativele susținute precizăm SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide care reprezinta un mecanism de colectare, transport şi valorificare a deşeurilor de ambalaje din plastic, metal şi hârtie provenite de la produsele de protecţia plantelor (PPP) importate sau produse în România. Începând cu anul 2008, campania de colectare a ambalajelor din Plastic / Metal / Hârtie provenite de la PPP se desfăşoară la nivel naţional sub sloganul "SCAPA de ambalaje!".

Sursa: uncsv.ro

„La ora actuală, aproximativ 2% dintre cei cca șapte miliarde de locuitori ai Planetei se ocupă de producerea hranei“, susține Vasile Iosif, președintele Asociației Industriei pentru Protecția Plantelor din România, AIPROM. Pe de altă parte, a mai arătat acesta, populația se află într-o creștere exponențială, fapt care înseamnă și o creștere a necesarului de hrană. După cum indică studiile, în continuare principala sursă de obținere a alimentelor este agricultura.

La pesticide, România folosește jumătate din media europeană

În acest cadru general, produsele pentru protecția plantelor au un rol foarte însemnat. Ele constituie un mijloc foarte important, aflat la îndemâna fermierilor, pentru a crește productivitatea. „În România cantitatea medie de pesticide folosită este de aproximativ 650 g substanță activă/ha, sub jumătate din media Uniunii Europene“, a mai subliniat Iosif.

Unul dintre principalele obiective ale AIPROM este utilizarea responsabilă a pesticidelor, atât în ceea ce privește cantitatea, cât și în privința modului de utilizare. În acest sens, în cei 17 ani de activitate a dezvoltat mai multe programe. Unele dintre ele au ca scop comunicarea cu toți cei implicați, începând de la fermieri și consumatori, incluzând și autoritățile, asupra implicațiilor pe care le are folosirea unor substanțe. „Până la urmă, și noi suntem consumatori și avem interesul să obținem niște alimente curate. Dar ceea ce susținem la AIPROM este adoptarea deciziilor pe o bază științifică și nu pe baza unor alte tipuri de argumente“, a arătat președintele asociației. Alte programe au ca scop educația în vederea utilizării doar a unor substanțe autorizate și de bună calitate. În ultimii ani, AIPROM a colaborat inclusiv cu Poliția Română în vederea eliminării de pe piață a unor produse contrafăcute.

Alt domeniu de activitate a fost acela al implementării unui sistem de bune practici în ceea ce privește manipularea și utilizarea pesticidelor. Mai multe programe au fost dedicate acestui obiectiv, urmărind fie educația referitoare la păstrare și/sau preparare, fie determinarea utilizatorilor de a folosi un echipament minim de protecție.

Programe pentru bune practici și recuperarea ambalajelor

Nici chestiunea ambalajelor pesticidelor nu a fost lăsată la voia întâmplării. La ora actuală s-a ajuns ca mai mult de jumătate din aceste ambalaje să fie colectate de la fermieri și reutilizate, prin intermediul programului SCAPA. Acest program a fost dezvoltat de-a lungul a zece ani și a costat mai mult de cinci milioane de euro.

Dar obiectivele membrilor AIPROM nu sunt numai de ordin financiar. „Unul dintre obiectivele noastre este și acela de a sprijini populația să producă eficient și să creăm un mediu favorabil“, a subliniat Dimitrios Drisis, membru al board-ului de conducere. Din acest motiv, asociația s-a implicat de-a lungul timpului în mai multe proiecte sociale, în comunități printre ai căror membri își desfășoară activitatea.

O altă direcție importantă de acțiune, pe lângă producția efectivă de pesticide, este și cea de a participa la formarea specialiștilor în domeniu, precum și a generării de rezultate pentru cunoașterea științifică din domeniu. În acest sens, a arătat Pascal Cassecuelle, vicepreședinte AIPROM, au existat numeroase colaborări cu institute de cercetare agricolă și cu ferme experimentale, dar și cu instituțiile de învățământ superior. Scopul a fost acela ca viitorii specialiști să cunoască în mod avizat atât efectul substanțelor, dar și modul de utilizare.

Într-o foarte scurtă formulare, acestea au fost o parte dintre chestiunile abordate în cadrul evenimentului organizat de AIPROM la întâlnirea de la Palatul Cotroceni. Însă, având în vedere complexitatea discuțiilor prezentate, vom reveni asupra subiectului în numărul viitor.

Alexandru GRIGORIEV

Asociația Industriei de Protecție a Plantelor din România - AIPROM a organizat evenimentul „100 de ani de agriCULTURĂ în România” cu ocazia Centenarului Marii Uniri.

Evenimentul a avut loc marți, 6 noiembrie, la Muzeul Cotroceni și a reunit reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, diplomați, experți români și europeni în agricultură, profesori universitari și jurnaliști.

Printre subiectele dezbătute au fost: hrana în percepția românilor în 2018 și modalitățile de adaptare ale fermierilor români la cerințele consumatorilor. De asemenea, participanții au luat parte la o dezbatere în care au fost punctate prioritățile AIPROM în ceea ce privește agricultura românească, au vizionat un film documentar realizat cu ocazia celebrării celor 100 de ani de agriCULTURĂ și au admirat o expoziție de pictură și fotografie, organizată cu sprijinul Muzeului Național de Agricultură din Slobozia.

Evenimentul a fost deschis de către gazda serii, Președintele AIPROM Vasile Iosif, care a punctat câteva elemente importante privind numeroase studii din producția agricolă la nivel global și a explicat importanța acesteia pentru o populație în continuă creștere: „Sunt o mulțime de oameni care trebuie hrăniți. Cum vom putea oferi alimente sigure și hrănitoare pentru acești oameni? Răspunsul: prin schimbări tehnologice, inovație și progres în toate sistemele agricole. (...) În plus apar noi organisme de dăunare și noi boli care exercită o presiune considerabilă și pentru fermieri devine din ce în ce mai greu sa obțină produse alimentare într-un mod sustenabil, durabil. AIPROM este o asociație foarte prezentă și implicată prin participarea tuturor membrilor și care alături de fermieri, distribuitori, cercetători și autorități ne dorim să construim o agricultură mai sigură și mai performantă pentru fiecare dintre noi. În încheiere acesta și-a arătat convingerea față de parteneriatul cu fermierii români în găsirea celor mai bune modalități de protejare a plantelor de agenții dăunători.

După discursul de deschidere, Carmen Botez, Director Executiv AIPROM și moderatorul acestui eveniment, a purtat publicul într-o scurtă incursiune în timp a istoriei protecției plantelor și le-a prezentat acestora un video de succint cu privire la proiectelor desfășurate de AIPROM în anul 2018.

În continuare, Alexandru Țachian - Secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a avut o scurtă intervenție privind importanța creării de soiuri și de hibrizi pentru economia unei culturi sănătoase și producții ridicate.
„România se confruntă în fiecare an cu probleme mari în ceea ce privește atacul dăunătorilor care infestează suprafețe mari de teren, care provoacă la culturi de porumb și floarea-soarelui pierderi semnificative. Neaplicarea unui tratament corespunzător la sămânță impune efectuarea de tratamente în perioada de vegetație, însă cu rezultate slabe.”

Evenimentul a continuat cu o dezbatere a membrilor consiliului de conducere AIPROM: Vasile Iosif – Președinte, Pascal Cassecuelle și Jean Ionescu - Vicepreședinți și Dimitrios Drisis - membru Consiliul Director, privind prioritățile AIPROM, implicarea acesteia în proiecte de responsabilitate socială, cât și asigurarea unei agriculturi sustenabile prin reducerea riscurilor produselor de protecție a plantelor.

A fost punctată necesitatea unei educații a consumatorilor cu privire la acest domeniu. Efectul produselor de protecție a plantelor a fost comparat cu efectul medicamentelor asupra oamenilor: „Am citit cu toții documentația medicamentelor acolo unde ni se indică doza și de asemenea, ni se pomenesc efectele secundare. Făcând această analogie între produsele de protecție a plantelor și medicamente, ne dăm seama că și la produsele de protecție a plantelor există anumite riscuri. AIPROM este preocupat de identificarea acestor riscuri în protecția plantelor”, a adăugat Carmen Botez.

Laurențiu Asimionesei, analist de piață Stratesys, a prezentat rezultatele studiului „Hrana în percepția românilor în 2018”. Au fost abordate anumite aspecte ale comportamentului de consum pe care aceștia îl au. Astfel, participanții s-au putut regăsi într-una din cele trei categorii de consumatori: indiferenți, normali sau preocupați, delimitare făcută pe baza preocupării față de calitatea alimentelor.

Un alt invitat special al serii, Lucian Buzdugan – Directorul General Agricost, a prezentat tehnici moderne de creștere a productivității și sustenabilității în agricultură, pe care el însuși le aplică în Insula Mare a Brăilei - IMB.

După eveniment, punctul culminant al serii a fost prezentarea filmului documentar „100 de ani de agriCULTURĂ în România. Îl puteți viziona accesând link-ul următor: https://www.facebook.com/aiprom/videos/204454033675882/.

100 de ani de agriCULTURĂ a fost organizat de AIPROM în parteneriat cu European Crop Protection Association – ECPA și Muzeul Național de Artă al României - M.N.A.

Despre AIPROM

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România - AIPROM a fost înființată în anul 2002 și reprezintă companiile care cercetează, inovează, dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor în România. AIPROM este membră a Asociației Europene de Protecția Culturilor - ECPA.

Pentru a afla mai multe despre AIPROM, vizitaṭi www.aiprom.ro

Despre ECPA

Asociația Europeană de Protecția Culturilor - ECPA reprezintă industria de protecție a culturilor în Europa și promovează dezvoltarea unei agriculturi moderne și în conformitate cu normele de siguranță alimentară.

ECPA încurajează folosirea produselor de protecție a plantelor prin respectarea legilor în vigoare și a practicilor pentru o agricultură sustenabilă.

Prin politica transparentă de promovare a utilizării responsabile a pesticidelor, ECPA asigură informarea corectă a consumatorilor, producătorilor și fermierilor.

Sub deviza Un mediu mai curat începe cu tine, Asociația de Protecție a Plantelor din România – AIPROM – a implementat în urmă cu 10 ani programul SCAPA – Sistemul de colectare a Ambalajelor de Pesticide. Rezultatele obținute sunt promițătoare, susțin atât membrii AIPROM, cât și fermierii care au răspuns afirmativ acestei provocări.

SCAPA preia ambalajele direct de la fermierii care utilizează produse de protecția plantelor achiziționate de la firmele membre AIPROM. Totuși, fermierii trebuie să fie atenți pentru a putea preda ambalaje conform cerințelor. Astfel, sunt preluate gratuit ambalajele de plastic și metal decontaminate prin tripla clătire, golite de conținut, uscate, curate și care au capacele separate.

„SCAPA este un program susținut de companiile producătore și distribuitoare de produse pentru protecția plantelor, evident, membre AIPROM. Rezultatele acestuia sunt promițătoare și într-un progres vizibil. Tot mai mulți fermieri s-au înscris în program și au înțeles obligativitatea triplei clătiri, de aceea suntem pe drumul cel bun. Pentru ca acest demers să fie mai util, iar fermierii să se înscrie în proiect, am lansat și o aplicație de rezervare a transportului, iar agricultorii o pot accesa atât de pe site, cât și de pe telefonul mobil“, a declarat Carmen Botez, director executiv AIPROM.

La evenimentul aniversar au participat membrii AIPROM care susțin acest proiect, iar domnul Vasile Iosif – director general FMC AGRO Operațional și vicepreședinte AIPROM – a punctat faptul că industria în care își desfășoară activitatea se implică tot mai mult în ceea ce privește acțiunile pentru protecția mediului înconjurător, iar programul SCAPA este cel mai bun exemplu. „Când lucrezi în domeniul protecției plantelor trebuie să fii responsabil și să te gândești la ambalaje ce rezultă după ce fermierii utilizează produsele pe care le pui la dispoziție. Industria și, implicit, membrii AIPROM se implică foarte mult în ceea ce privește protecția mediului, iar rezultatele programului SCAPA confirmă acest lucru. În acest moment, 60% dintre ambalajele goale din ferme sunt colectate și peste 50% din ce am colectat deja am reușit să reciclăm. Și întotdeauna când vorbim de reciclare în domeniul protecției plantelor trebuie să vorbim și de trasabilitate – adică responsabilitatea industriei de a se asigura că un plastic provenit de la un produs de protecția plantelor, care este în procesul de reciclare, nu ajunge într-un domeniu sensibil, cum ar fi biberoanele. Acesta poate fi folosit, cum am văzut și în cadrul evenimentului, pentru fabricarea lemnului compozit“, a punctat vicepreședintele AIPROM.

Pe lângă prezentarea rezultatelor obținute în acești 10 ani, dezbaterile cu privire la ceea ce înseamnă tripla clătire, evenimentul festiv a însemnat și premierea fermierilor și colaboratorilor care s-au implicat în acest proiect.

Unul dintre fermierii care au primit un trofeu aniversar este Ștefan Stănescu, un tânăr din județul Olt, care lucrează în același județ 3.400 ha. A preluat afacerea de familie de ceva vreme, iar de 10 ani face parte din program pentru că, spune el, „este important să ducem aceste recipiente în medii controlate și astfel să poluăm cât mai puțin mediul“. Un exemplu de conduită care, preluat de toți fermierii mari, ar conduce la realizarea mult mai rapidă a obiectivul AIPROM, adică acela de a colecta 80% dintre ambalajele care merg în piață până în 2020.

Larissa SOFRON