Despre Dunele Marine de la Agigea și importanța acestei zone protejate am mai scris. Revin însă asupra subiectului pentru că este important să înțelegem că echilibrul dintre ecosistemele naturale trebuie menținut și că educația privind protejarea naturii începe cu informarea noastră. În rândurile următoare, vă prezentăm două dintre comorile acestei rezervații naturale.

„De-a lungul timpului, rezervația de Dune Marine de la Agigea s-a dovedit a fi o adevărată oază de biodiversitate și demonstrează încă o dată importanța zonelor verzi, fie ele și înconjurate de arii puternic modificate de către om. Prin urmare, conservarea zonelor verzi de lângă sau din localități pentru perioade lungi de timp vor asigura un refugiu pentru natură, permițând și generațiilor viitoare să se bucure de ea.

Specialiștii care se ocupă de studiul insectelor din rezervația de Dune Marine de la Agigea au avut minunata ocazie de a observa un exemplar de Utetheisa pulchella hrănindu-se pe florile ciucușoarei de nisip (Alyssum borzaeanum). Acest fluture frumos colorat, activ în special pe timpul nopții, este o prezență extrem de rară pentru România. A fost observat pentru prima dată pe teritoriul țării noastre în Transilvania și Banat. După o perioadă de mai bine de 100 de ani în care nu a mai fost observat, anul trecut, un exemplar a fost fotografiat în Dobrogea. Acum, specia a fost identificată și pe teritoriul rezervației de Dune Marine de la Agigea.

Cu toate că suntem învățați că plantele își procură hrana de la soare, prin fotosinteză, există și plante care nu au nevoie de așa ceva pentru a supraviețui. Este vorba de speciile parazite, care nu au clorofilă (nu pot face fotosinteză), procurându-și hrana de la alte plante, pe care le parazitează la nivelul rădăcinilor sau tulpinilor. Un astfel de caz e reprezentat de plantele din genul Orobanche, nume de origine grecească care s-ar traduce ca „plantă care sugrumă“. În română poartă numele de lupoaie sau verigel. Orobanche lutea este o specie ce poate fi întâlnită și în cadrul rezervației de Dune Marine de la Agigea, unde parazitează la nivelul rădăcinilor de regulă specii de trifoi (Medicago sp., Trifolium sp.).“

Laura ZMARANDA

Sursa: Stațiunea Biologică Marină „Ioan Borcea“

Din când în când, lumea noastră interferează cu lumea discretă a insectelor. Evident că ele sunt permanent acolo, doar că de puține ori înțelegem cât de importante sunt acestea în lanțul trofic și cât de bogată în diversitate este această lume a celor mai mici ființe terestre. Am scris de curând despre Rezervația Naturală Dunele Marine de la Agigea, un loc amenințat de schimbările ce se petrec în jurul lui și care reprezintă căminul unor viețuitoare foarte interesante. Natura are mare nevoie de oameni care să o prețuiască și să o protejeze, iar asta nu se poate întâmpla decât dacă există măcar o educație minimă cu privire la mediul înconjurător. Vă fac cunoștință în continuare cu câteva insecte spectaculoase care trăiesc în habitatul natural al dunelor marine de la Agigea. Informațiile de mai jos sunt oferite de biologii de la Stațiunea Biologica Marină Prof. Dr. Ioan Borcea

foto 1

Una dintre cele mai mari și mai frumoase specii de insecte ce pot fi întâlnite în cadrul rezervației Dunelor Marine de la Agigea este fluturele cap de mort (Acherontia atropos). Omida poate ajunge până la 13 cm lungime. Se hrănește atât cu frunze ale plantelor cultivate, cum ar fi cartoful, cât și cu specii sălbatice (cum ar fi lemnul câinesc – Ligustrum vulgare).

gandacul rinocer

Gândacul rinocer (Oryctes nasicornis) este o specie de gândac de dimensiuni mari ce poate fi întâlnită și în cadrul Dunelor Marine de la Agigea. Numele speciei vine de la cornul de pe capul gândacului, asemănător cornului rinocerilor, care este mai mare la masculi, la femele fiind puțin evident. Larva se hrănește cu lemn mort de foioase și poate atinge până la 10 cm lungime, dezvoltarea până la stadiul de adult putând să dureze și 4 ani.

fluture

Ophiusa tirhaca este o specie de fluture de noapte semnalată în România doar pe baza unui exemplar observat în Iași, în urmă cu aproximativ 50 de ani. Specimenul din fotografie reprezintă a doua semnalare a speciei pentru țară, observat în luna august în cadrul rezervației de Dune Marine de la Agigea. Coloritul aripilor anterioare îl ajută să se camufleze pe timpul zilei printre frunzele de pe sol. Specia preferă zonele mai calde din sudul Europei, în zona noastră ajungând doar exemplare hoinare, dar în contextul schimbărilor climatice nu este exclus ca specia să avanseze spre nordul Europei în anii ce vor urma.

calugarita

Empusa fasciata este cea de-a 5-a specie de călugăriță indentificată pe teritoriul rezervației de Dune Marine de la Agigea, în momentul de față aici coexistând toate speciile de călugărițe din România. Se recunoaște ușor după coiful caracteristic de pe cap și preferă habitatele uscate cu vegetație ierboasă.

Laura ZMARANDA

Aria naturală protejată Dunele Marine de la Agigea (statutul de rezervație de interes național a fost acordat în 1939, prin Hotărârea Biroului Științific al Comisiei „Flora României“) se întinde pe o suprafață de 10.55 ha și este singurul habitat de dune marine conservat de pe litoralul românesc al Mării Negre. Emanuel Baltag, doctor în ornitologie și cercetător în cadrul Stațiunii Biologice Marine de la Agigea, spune că protejarea acestei rezervații este extrem de importantă.

Istoria Stațiunii Biologice Marine de la Agigea

Istoria Stațiunii Biologice Marine de la Agigea este îndelungată și începe acum aproape 100 de ani. Stațiunea Biologică Marină „Prof. Dr. Ioan Borcea“ Agigea a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași a fost înființată prin Înaltul Decret Regal din 1 martie 1926, de cel căruia îi poartă numele. Profesorul Ioan Borcea a fost decanul Facultății de Biologie din Iași și directorul Muzeului de Istorie Naturală din Iași, precum și unul dintre cei mai renumiți biologi din țara noastră. Ca părinte al oceanografiei românești, prof. Ioan Borcea a adus experiența cumulată la Universitatea Sorbona din Paris, unde și-a făcut doctoratul, aici, la malul Mării Negre. Stațiunea a cunoscut o perioadă ascendentă până în 1970, când guvernul a decis unificarea celor 5 entități ce studiau la acea dată mediul marin sub un singur nume, în prezent Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ din Constanța. Pentru o perioadă de aproximativ 5 ani, acest institut ce a înglobat cercetarea marină din România a funcționat cu o secție și la Agigea. După 1975, cercetarea a dispărut aproape cu totul de la Agigea deoarece personalul a fost mutat în Constanța într-o nouă clădire construită pentru funcționarea institutului. Doar doamna dr. Maria Celan, primul algolog român la Marea Neagră, a rămas să își continue activitatea în cadrul stațiunii până în 1989, când s-a stins din viață. Din 1975 a urmat o perioadă mai neagră pentru Stațiunea de la Agigea deoarece în clădirile sale și-au făcut loc diferite companii de stat ce nu mai aveau legătură cu biologia, cu cercetarea în general. În 1990, prin eforturile Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, unde se remarcă o contribuție însemnată, cea a prof. dr. Gheorghe Mustață, stațiunea revine în proprietatea universității. Treptat, spațiile stațiunii au fost readaptate pentru cazarea și practicile studenților facultăților de biologie din țară și din străinătate, precum și reluării cercetărilor științifice.

Flora și fauna endemice

dune marine Agrigea broasca testoasa

Dunele Marine de la Agigea s-au format de-a lungul a câteva sute de ani prin depunerea nisipului adus de vânt dintr-un vechi golf marin situat la nord, unde astăzi se găsește o parte a fostului lac Agigea. De-a lungul secolelor aici au prosperat specii de plante ce se găseau în acele vremuri pe o mare parte din litoralul românesc. Astăzi, în rezervația de la Agigea se întâlnesc specii rare de plante, insecte, amfibieni, reptile și păsări, Vorbim practic despre un rezervor de biodiversitate supus în mod constant presiunii antropice. Necesitatea de a proteja această rezervație s-a făcut simțită din momentul în care portul Constanța a fost construit. Consecința directă a acestei megastructuri a fost oprirea vântului dominant dinspre mare. Acest lucru a determinat încetinirea mișcării dunelor și implicit stabilizarea lor. Astfel s-a creat un habitat prielnic pentru numeroase plante stepice și ruderale. În această rezervație se întâlnesc specii de plante de nisip precum ciucușoara de nisip (Alyssum borzeanum), Silene thymifolia, volbura de nisip (Convolvulus persicus), cârcelul de nisip (Ephedra distachya), Carex colchica, Alyssum hirsutum, orzul de nisip (Leymus sabulosus). De asemenea, ca specii de animale aici întâlnim: țestoasa dobrogeană (Testudo graeca ibera), broasca râioasă verde (Bufo viridis), precum și peste 120 de specii de păsări ce folosesc această arie ca loc de popas și hrănire în lungul lor drum spre și dinspre cartierele de iernare din Africa și Asia. De asemenea, acest rezervor de biodiversitate este important și pentru numeroase specii de insecte, multe dintre ele adaptate la supraviețuirea în habitatele de dune marine.


  • Unul dintre proiectele interne ale stațiunii, ce a devenit o inițiativă foarte cunoscută în domeniul biologiei, nu doar la nivel național, ci și în medii internaționale, este Observatorul Ornitologic de la Agigea. Acesta își propune studierea migrației păsărilor la Marea Neagră, căutând răspunsuri atât la implicațiile schimbărilor climatice, cât și la întrebări de ecotoxicologie, transmiterea zoonozelor (a virusurilor și bacteriilor) și ecomorfologie. Aceasta este prima stație de studiu a migrației păsărilor din România, precum și singura existentă în prezent.
  • Proiectul „Implementarea de măsuri active de conservare pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0073 Dunele marine de la Agigea și a ariei naturale protejate de interes național Dunele Marine de la Agigea – cod 2,366)“ are ca scop conservarea ariei naturale protejate Dunele Marine de la Agigea.

Laura ZMARANDA

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti