De la an la an, pericolul de deșertificare a României este tot mai mare

Potrivit unui studiu realizat de Ministerul Mediului în România,  peste 11,2 milioane de hectare de teren sunt susceptibile de degradare prin aridizare din cauza temperaturilor foarte ridicate din ultimii ani. În plus, peste 7,5 milioane de hectare (66,8%) sunt amenințate de riscul unei posibile deșertificări.

Pe zone, există susceptibilitate mare și moderată de degradare pentru 13,3% din Câmpia de Vest, adică 1,5 milioane de hectare, după cum arată un studiu realizat de Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București, preluat de economica.ro. De asemenea, 6,1% din terenurile din Podișul Transilvaniei sunt în pericol moderat, în timp ce pentru 6,4 milioane de hectare din Câmpia Română, Podișul Moldovei și parțial Dobrogea există un pericol mare. Cât despre Dobrogea, specialiștii Institutului vorbesc despre această zonă ca de una „semi-aridă“. Deși ocupă o suprafață redusă (7,1% din totalul suprafețelor susceptibile), prezintă susceptibilitate extrem de mare pe o suprafață de peste 251.800 ha, susceptibilitate foarte mare pe o suprafață de 529.700 hectare, respectiv susceptibilitate moderată pe 18.500 de ha. În ceea ce privește tipurile de terenuri cu risc crescut de aridizare sau deșertificare, există risc de aridizare pe aproximativ 8 milioane de hectare de teren arabil, adică 33,7% din suprafața totală a țării. De asemenea, sunt în pericol 150.700 de hectare cu pajiști și pășiuni și 21.400 de hectare cu culturi permanente. Pe județe, cele mai afectate sunt Olt, unde 65% din terenurile arabile sunt în risc, Dolj, unde 66% din terenurile arabile sunt în risc, și Mehedinți, cu 30% dintre terenurile arabile cu risc.

Proces început de 40 de ani

În ultimii 40 de ani, Europa a fost afectată de o serie de evenimente majore de secetă, mai ales în 1976 (Europa de Nord şi de Vest), 1989 (cea mai mare din Europa), 1991 (majoritatea Europei) şi, mai recent, seceta prelungită asociată cu valul de căldură de vară care a acoperit mari părţi ale Europei în 2003. Astfel, potrivit unui document al Ministerului Mediului, România este situată într-o zonă de climă excesiv continentală, cu secete pedologice prelungite, iar creşterea în ultimii 10 ani a temperaturilor medii anuale cu 0,2 - 0,6°C şi scăderea precipitaţiilor cu 10-15 mm, faţă de mediile multianuale, pe fondul scăderii actuale a geosistemului, relevă tendinţa clară a intensificării şi extinderii fenomenelor de deşertificare şi degradare a terenurilor în special în zonele de sud şi est a ţării. O treime din teritoriul României (aproximativ 7 mil. ha) şi 40% din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare. Regiunile cele mai expuse sunt sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi sudul Moldovei.

Strategii pentru România

Obligaţiile României în cadrul CCD (Convenţia pentru Combaterea Deşertificării a Naţiunilor Unite) includ stabilirea de strategii şi priorităţi vizând politicile de dezvoltare durabilă pentru combaterea deşertificării, reducerea impactului secetei, abordarea cauzelor profunde ale deşertificării şi acordarea unei atenţii speciale factorilor economici care contribuie la deşertificare. Totodată, prin elaborarea raportului naţional, România îşi îndeplineşte obligaţiile şi ca parte a grupului de lucru pe probleme internaţionale de mediu – deşertificare în marja Consiliului Uniunii Europene.

Un alt factor interesat este Comisia Europeană, care urmăreşte îndeplinirea obligaţiilor statelor membre cu privire la obiectivele de dezvoltare durabilă prevăzute de Agenda 2030. Aceste aspecte sunt luate în considerare la elaborarea prezentei strategii, care şi-a propus corectarea, atât cât este posibil, a deficienţelor de ordin macro-managerial. Strategia naţională privind combaterea deşertificării şi degradării terenurilor s-a elaborat într-un context social caracterizat prin interes semnificativ din partea populaţiei pentru această problematică şi disponibilitate crescută de implicare a cetăţenilor, pe fondul îngrijorărilor legate de efectele schimbărilor climatice, în special a secetei asupra calităţii vieţii şi sănătăţii persoanei. Resurse sociale disponibile la nivel naţional sunt însă în declin demografic profund, cu deficit semnificativ educaţional, economic, ocupaţional şi informaţonal şi disparităţi majore din punct de vedere economic între zonele cu ariditate ridicată şi nevoi urgente de intervenţii şi restul ţării. Suplimentar, o serie de crize contextuale, pe nivel global, determină noi orientări ale tendinţelor economice şi de politici publice la nivel european, inclusiv în România, aducând provocări noi în abordarea resurselor pedologice la nivel naţional şi în diminuarea efectelor negative asupra calităţii acestora, se mai arată în studiu.

Strategia…

Potrivit Ministrului Mediului, viziunea Strategiei privind Prevenirea şi Combaterea Deşertificării şi Degradării Terenurilor 2019- 2030 este următoarea: „Având în vedere consecinţele negative ale deşertificării şi degradării terenurilor, prezenta strategie urmăreşte prevenirea şi diminuarea acestor procese prin aplicarea unor măsuri integrate care să vizeze managementul resurselor pe termen lung. Aceste măsuri vor contribui la atingerea neutralităţii din punctul de vedere al degradării terenurilor şi deşertificării prin îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Agenda 2030, pe care România s-a angajat să le implementeze la nivel naţional. Se va avea în vedere în special obiectivul 15. Viaţa terestră, ţinta.3: Până în 2030, combaterea deşertificării, restaurarea terenurilor şi a solurilor degradate, inclusiv a terenurilor afectate de deşertificare, secetă şi inundaţii şi depunerea de eforturi pentru a atinge o lume neutră din punctul de vedere al degradării solului, dar şi alte obiective interconectate.“

Bogdan PANȚURU