update 1 Feb 2023

Dunele marine de la Agigea. O rezervație naturală în pericol

Aria naturală protejată Dunele Marine de la Agigea (statutul de rezervație de interes național a fost acordat în 1939, prin Hotărârea Biroului Științific al Comisiei „Flora României“) se întinde pe o suprafață de 10.55 ha și este singurul habitat de dune marine conservat de pe litoralul românesc al Mării Negre. Emanuel Baltag, doctor în ornitologie și cercetător în cadrul Stațiunii Biologice Marine de la Agigea, spune că protejarea acestei rezervații este extrem de importantă.

Istoria Stațiunii Biologice Marine de la Agigea

Istoria Stațiunii Biologice Marine de la Agigea este îndelungată și începe acum aproape 100 de ani. Stațiunea Biologică Marină „Prof. Dr. Ioan Borcea“ Agigea a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași a fost înființată prin Înaltul Decret Regal din 1 martie 1926, de cel căruia îi poartă numele. Profesorul Ioan Borcea a fost decanul Facultății de Biologie din Iași și directorul Muzeului de Istorie Naturală din Iași, precum și unul dintre cei mai renumiți biologi din țara noastră. Ca părinte al oceanografiei românești, prof. Ioan Borcea a adus experiența cumulată la Universitatea Sorbona din Paris, unde și-a făcut doctoratul, aici, la malul Mării Negre. Stațiunea a cunoscut o perioadă ascendentă până în 1970, când guvernul a decis unificarea celor 5 entități ce studiau la acea dată mediul marin sub un singur nume, în prezent Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ din Constanța. Pentru o perioadă de aproximativ 5 ani, acest institut ce a înglobat cercetarea marină din România a funcționat cu o secție și la Agigea. După 1975, cercetarea a dispărut aproape cu totul de la Agigea deoarece personalul a fost mutat în Constanța într-o nouă clădire construită pentru funcționarea institutului. Doar doamna dr. Maria Celan, primul algolog român la Marea Neagră, a rămas să își continue activitatea în cadrul stațiunii până în 1989, când s-a stins din viață. Din 1975 a urmat o perioadă mai neagră pentru Stațiunea de la Agigea deoarece în clădirile sale și-au făcut loc diferite companii de stat ce nu mai aveau legătură cu biologia, cu cercetarea în general. În 1990, prin eforturile Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, unde se remarcă o contribuție însemnată, cea a prof. dr. Gheorghe Mustață, stațiunea revine în proprietatea universității. Treptat, spațiile stațiunii au fost readaptate pentru cazarea și practicile studenților facultăților de biologie din țară și din străinătate, precum și reluării cercetărilor științifice.

Flora și fauna endemice

dune marine Agrigea broasca testoasa

Dunele Marine de la Agigea s-au format de-a lungul a câteva sute de ani prin depunerea nisipului adus de vânt dintr-un vechi golf marin situat la nord, unde astăzi se găsește o parte a fostului lac Agigea. De-a lungul secolelor aici au prosperat specii de plante ce se găseau în acele vremuri pe o mare parte din litoralul românesc. Astăzi, în rezervația de la Agigea se întâlnesc specii rare de plante, insecte, amfibieni, reptile și păsări, Vorbim practic despre un rezervor de biodiversitate supus în mod constant presiunii antropice. Necesitatea de a proteja această rezervație s-a făcut simțită din momentul în care portul Constanța a fost construit. Consecința directă a acestei megastructuri a fost oprirea vântului dominant dinspre mare. Acest lucru a determinat încetinirea mișcării dunelor și implicit stabilizarea lor. Astfel s-a creat un habitat prielnic pentru numeroase plante stepice și ruderale. În această rezervație se întâlnesc specii de plante de nisip precum ciucușoara de nisip (Alyssum borzeanum), Silene thymifolia, volbura de nisip (Convolvulus persicus), cârcelul de nisip (Ephedra distachya), Carex colchica, Alyssum hirsutum, orzul de nisip (Leymus sabulosus). De asemenea, ca specii de animale aici întâlnim: țestoasa dobrogeană (Testudo graeca ibera), broasca râioasă verde (Bufo viridis), precum și peste 120 de specii de păsări ce folosesc această arie ca loc de popas și hrănire în lungul lor drum spre și dinspre cartierele de iernare din Africa și Asia. De asemenea, acest rezervor de biodiversitate este important și pentru numeroase specii de insecte, multe dintre ele adaptate la supraviețuirea în habitatele de dune marine.


  • Unul dintre proiectele interne ale stațiunii, ce a devenit o inițiativă foarte cunoscută în domeniul biologiei, nu doar la nivel național, ci și în medii internaționale, este Observatorul Ornitologic de la Agigea. Acesta își propune studierea migrației păsărilor la Marea Neagră, căutând răspunsuri atât la implicațiile schimbărilor climatice, cât și la întrebări de ecotoxicologie, transmiterea zoonozelor (a virusurilor și bacteriilor) și ecomorfologie. Aceasta este prima stație de studiu a migrației păsărilor din România, precum și singura existentă în prezent.
  • Proiectul „Implementarea de măsuri active de conservare pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0073 Dunele marine de la Agigea și a ariei naturale protejate de interes național Dunele Marine de la Agigea – cod 2,366)“ are ca scop conservarea ariei naturale protejate Dunele Marine de la Agigea.

Laura ZMARANDA