update 30 Jan 2023

Tu știi cât de poluantă este industria textilă?

M-a șocat fraza: „Clădim anual munți de haine, deși în acest moment există haine produse cât să ne îmbrăcăm cu toții vreme de 100 de ani.“ Oare așa să fie? Se pare că da, iar problema este mult mai mare pentru că nu doar industria produce mai mult decât noi avem nevoie, ci și calitatea produselor este din ce în ce mai proastă. Pornind de la această idee s-a dezvoltat și conceptul mondial de fast fashion, adică moda rapidă. Cât afectează moda rapidă mediul înconjurător? Enorm, spun specialiștii, iar acest lucru ar trebui să ne pună pe gânduri.

Cu ce ne îmbrăcăm…

Știm cu toții că industria modei este una dintre cele mai mari din lume și reprezintă cca 2% din Produsul Intern Brut (PIB) global. Din păcate, este, de asemenea, unul dintre cei mai mari poluatori din lume, al doilea după petrol. Mai mult decât atât, potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, industria modei generează în jur de 10% din producția globală de dioxid de carbon, adică mai mult decât zborurile internaționale și transportul maritim la un loc, iar motivul este moda rapidă. Acest termen se referă la articole de îmbrăcăminte produse la prețuri ieftine, care de obicei copiază cele mai recente stiluri expuse pe marile podiumuri și sunt trimise rapid prin magazine pentru a maximiza tendințele actuale. Este un fenomen relativ recent, dar expansiunea sa rapidă este îngrijorătoare din perspectiva durabilității. Studiile arată faptul că, la nivel global, se cumpără aproximativ 80 de miliarde de piese de îmbrăcăminte noi în fiecare an, adică cu 400% mai mult decât în urmă cu doar două decenii. Atât cumpărăm, dar de produs se produce mult mai mult și deci rezultă alți munți de haine. Pradoxal, cu cât ne place mai mult să cumpărăm, cu atât mai puțin se pare că ne place să le purtăm, iar cercetătorii britanici au arătat faptul că un cumpărător obișnuit din Marea Britanie poartă doar 70% din ceea ce are în garderobă. În cealaltă parte a lumii, în Australia, de pildă, care este cel de-al doilea mare consumator după SUA, 85% dintre hainele cumpărate ajung la groapa de gunoi.

Și acum vin întrebările: tu ce cumperi, de ce cumperi? De nevoie sau de plăcere? Nevoia este susținută de un motiv real sau este un moft? Te gândești unde și cum au fost produse hainele pe care ți le dorești? Cel mai probabil, nu! Și aș fi ipocrită să spun că eu fac acest lucru, însă, cercetând acest subiect, mi-am schimbat părerea. De exemplu, eu nu m-am gândit unde sunt produși blugii pe care îi cumpăr frecvent sau câte ore a lucrat cineva la ei, ori din ce material și cum au fost obținuți, ori cât a afectat producția acestora mediul înconjurător. Se pare că mult mai mult decât mi-aș fi putut imagina. Iar problemele încă de la obținerea materialului, modul în care au fost afectați acei oameni când l-au prelucrat ori cât de mult poluez eu când îi spăl. Am aflat cu stupoare că fibrele sintetice pe care producătorii le preferă au poate același efect negativ ca un PET aruncat în natură. Da, poliesterul, nailonul și acrilul rezistă în natură și până la o mie de ani. De fapt, cele mai multe dintre articolele de îmbrăcăminte din întreaga lume sunt realizate din poliester, o fibră sintetică derivată în principal din petrol. Acesta a depășit bumbacul ca principală fibră textilă a secolului 21, punând capăt sutelor de ani de dominație a acestuia. Piața globală pentru fire de poliester va cunoaște o creștere de 106 miliarde dolari în 2022, ajungând la 174,7 miliarde doalri până în 2032. Mai mult decât atât, se estimează că producția anuală de fibre de poliester va depăși 92 de milioane de tone în următorii 10 ani, adică va fi o creștere de 47%.

Așa că vă propun ca, în momentul citirii acestui material, să vă uitați pe etichetele hainelor pe care le purtați. Cu siguranță majoritatea veți regăsi cel puțin unul dintre materialele menționate mai sus. Bun, cu toții le avem, nu mulți dintre noi le donăm ori purtăm haine donate sau cumpărate de la magazine de tip second-hand, deci poluăm constant. Dar știți cât de mult poluăm și atunci când le spălăm? Un studiu demonstrează faptul că o singură piesă vestimentară poate genera peste 1.900 de microfibre de plastic într-un singur ciclu de spălare. Îngrijorător, nu? Poate înțelegem acum când vedem cât de limitată poate deveni apa și la noi în țară. Începem să simțim și să ne temem că acel concept conform căruia apa este resursă inepuizabilă își pierde din veridicitate.

Impact social negativ

Fast fashion ori moda rapidă este dăunătoare și din perspectivă socială. Potrivit unui raport Oxfam din aprilie 2016, peste 60 de milioane de oameni lucrează în industria confecțiilor. Dintre aceștia, peste 15 milioane au sediul în Asia. Acolo lucrează în proporție de 80% femei, adesea tinere ce provin din medii rurale sărace.

Pentru a dezvolta cantități mari de îmbrăcăminte în mod ieftin, companiile se angajează în practici degradante din punct de vedere ecologic. De exemplu, ajungem din nou la apă. Știați că producția de îmbrăcăminte este cea de-a doua practică consumatoare de apă din lume? Ei bine, da, se pare că în industrie sunt folosiți anual aproape 79 de miliarde de metri cubi de apă.

Și, fără a face reclamă sau antireclamă unui brand sau altul, cred că ar trebui ca marii producători să inițieze mult mai multe programe de susținere și reciclare. De exemplu, Zara, unul dintre cele mai cunoscute branduri mass market din lume, cu magazine aproape în orice mall, din orice oraș, a decis ca 50% din articolele pe care le vinde în 2022 să fie realizate din materiale reciclate și „bumbac cultivat ecologic”. Alte branduri cunoscute și îndrăgite și la noi, H&M, Gucci, Saint Laurent ori Alexander McQueen, au lansat rapoarte de sustenabilitate care detaliază obiectivele de a folosi mai multe materiale reciclate sau organice.

E un pas mic, ar spune unii comparativ cu impactul pe care l-au produs de-a lungul timpului asupra mediului, dar tot este mai bine decât nimic. De undeva trebuie să începem și noi, consumatorii, și ei, producătorii.


Ce ar trebui să facem cu toții?

– Să reciclăm sau să reutilizăm hainele vechi;

– Să donăm la rândul nostru hainele pe care nu le mai purtăm;

– Să alegem calitatea în detrimentul cantității;

– Să alegem haine din in, cânepă, lână, bumbac sau mătase;

– Să ne gândim la nevoia reală atunci când vrem să cumpărăm un obiect vestimentar;

– Să nu mai cedăm tendințelor și să ne cumpărăm un lucru doar pentru că este la modă.


Larissa DINU

Articole înrudite