reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Oct 2022

18 puncte de lansare a rachetelor antigrindină amplasate în zona Suceava - Botoşani

Guvernul a aprobat, la sfârşitul lunii martie, obiectivele celei de-a XXII-a etape anuale a Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor în perioada 2010-2024, precum şi fondurile necesare pentru îndeplinirea lor. Cu suma alocată în acest an, de 75,4 milioane lei, se vor finanţa finalizarea, dotarea şi punerea în funcţiune a 12 noi puncte de lansare (în județele Timiş şi Alba), înfiinţarea a 7 noi grupuri de combatere cu 77 de puncte de lansare (în Suceava – Botoşani, Matca – Galaţi, Giurgiu, Olt, Dăbuleni – Dolj, Dâmboviţa – Argeş şi Maramureş), studiile de fezabilitate pentru înfiinţarea a două unităţi de creştere a precipitaţiilor (în Muntenia şi Moldova), achiziţia unui radar dedicat şi alte activităţi şi programe experimentale de cercetare-dezvoltare de noi tehnologii de intervenţii active în atmosferă.

În urma demersurilor iniţiate de Instituţia Prefectului – judeţul Suceava şi Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava, în cadrul Centrului Zonal de Coordonare Moldova vor fi realizate „studii, proiecte tehnice, execuţie lucrări, achiziţie echipamente şi dotări pentru înfiinţarea Grupului de combatere a căderilor de grindină Suceava – Botoşani, cu 18 puncte de lansare”, după cum a informat Prefectura Suceava.

Potrivit sursei citate, această investiţie va conduce la diminuarea vulnerabilităţii producţiei agricole şi a comunităţilor rurale faţă de fenomenele meteorologice periculoase, fiind o măsură de susţinere a producţiei de fructe, legume şi cereale şi de reducere a vulnerabilităţilor agriculturii meteo-dependente.

Racheta antigrindină este o rachetă nedirijată, cu un calibru de 82,5 mm, lungime de 1,4 m, care transportă o încărcătură utilă de 660 grame material activ pe bază de iodură de argint și îl dispersează de-a lungul traiectoriei la o altitudine de 2,5-6,5 km, timp de 40-45 de secunde. Scopul activității de combatere a grindinei este acela de a reduce semnificativ dimensiunea finală a grindinei care cade la sol, iar dacă este posibil o transformă în totalitate în picături de ploaie.

În 2021, grindina a distrus peste 100 de ha de livezi

După ce grindina căzută în timpul unei furtuni anul trecut, la sfârşitul lunii august, i-a afectat grav pe pomicultorii din Rădăşeni, Fălticeni, Cornu Luncii şi Buneşti, conducerea Direcţiei Agricole Suceava a solicitat din nou extinderea sistemului naţional antigrindină în judeţele Suceava şi Botoşani. Grindina de anul trecut a distrus producţia de mere în bazinul pomicol Fălticeni – Rădășeni în proporţii cuprinse între 80% şi 100%.

„Vorbim de aproximativ 100 de hectare, 50 de hectare pe raza comunei Rădăşeni şi 50 de hectare în zona municipiului Fălticeni. Cel puţin 50 de hectare au fost distruse în proporţie de 100%, fiind afectată atât producţia din anul 2021, cât şi o parte din producţia anului viitor, prin distrugerea mugurilor de rod. Prin afectarea ramurilor se asigură porţile de intrare pentru boli şi dăunători, fapt pentru care pomicultorii au fost nevoiţi să intervină cu tratamente specifice menite să reducă efectele negative. Afectarea masei foliare determină, de asemenea, acumularea de rezerve reduse, motiv pentru care pomii vor fi şi mai sensibili şi mai expuşi la intemperiile din anotimpul rece. Unde bate gheaţa şansele de a avea producţie în livezi sunt minime“, a precizat Elena Gogu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Suceava, în 2021, după ce grindina puternică a pus la pământ cea mai mare parte din mere, iar cele rămase în copaci au fost compromise.

Peste 2,3 mil. ha protejate în 2022

Conform informaţiilor publicate de Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (SNACP), în sezonul de combatere a căderilor de grindină de anul trecut (perioada 15 aprilie - 15 octombrie 2021), cele cinci unităţi de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) din cadrul SNACP au protejat o suprafață de cca 1.500.000 ha, prin funcționarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL), amplasate în judeţul Prahova, care au asigurat, cu 22 de PL, protecția culturilor agricole în județele Prahova, Buzău, Teleorman şi Olt; în judeţul Iași, care a asigurat, cu 12 PL, protecția culturilor agricole din județele Iaşi şi Vaslui; din Vrancea s-a asigurat, cu 10 PL, protecția culturilor agricole în județele Vrancea şi Galați; UCCG Oltenia a asigurat, cu 17 PL, protecţia culturilor agricole din judeţele Olt, Dolj, Vâlcea şi Mehedinţi; UCCG Timiş a asigurat, cu 4 PL, protecţia culturilor agricole din judeţul Timiş.

În ultimii ani, suprafaţa protejată a crescut constant, de peste zece ori, de la 116.000 ha protejate împotriva fenomenelor meteorologice periculoase, în anul 2015, la peste 1,5 mil ha în anul 2021, cu perspectiva de a depăşi 2,3 mil ha în sezonul 2022. Sistemul naţional antigrindină a devenit funcţional începând cu anul 2000, ca urmare a necesităţii adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme: grindină, ploi torenţiale, secetă ş.a.

Pe suprafeţele protejate de infrastructura SNACP nu s-au înregistrat pagube semnificative cauzate de căderile de grindină, deşi evoluţia din ultimii ani a intervenţiilor active în atmosferă pune în evidenţă intensificarea fenomenelor meteorologice periculoase la nivelul întregii ţări.

Silviu BUCULEI

Articole înrudite