Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 9 Dec 2021

Proiect de conștientizare a schimbărilor climatice în rândul tinerilor

Importanța climatică a devenit un subiect tot mai abordat atât la nivel național, cât și global. Cert este că schimbările climatice sunt o problemă tot mai arzătoare pentru societate, iar transformările prin care trec sectoarele economice, ecologice, sociale și altele se manifestă de la o zi la alta. La nivelul UE au fost alocate bugete speciale prin care se încearcă să se amelioreze din efectele negative care se repercutează asupra mediului... și a omenirii, în general. De asemenea, diferite societăți, organizații, instituții au inițiat o implicare în tot ceea ce ține de schimbările climatice și mediu.

Organizația Non-Guvernamentală de protecție a mediului TERRA Mileniul III și Asociația Reper21, ce promovează Rețeaua Europeană pentru Promovarea unei Economii Responsabile în sec. XXI, alături de Școala Națională de Studii Politice și Administrative – SNSPA, au organizat o conferință prin care au prezentat inițierea proiectului „Angajament pentru climă“. Proiectul prezintă modele și practici de conștientizare a cetățenilor în transformarea educației pentru climă.

În cadrul conferinței, reprezentantul Terra Mileniul III, Lavinia Andrei, a remarcat: „Acest program beneficiază de o finanțare în valoare de peste 200.000 de euro prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechstenstein și Norvegia. Iar scopul acestui proiect este de a crește conștientizarea implicării civice și educării cetățenilor din România în combaterea cauzelor și efectelor schimbărilor climatice pe parcursul a doi ani. Un accent deosebit în cadrul proiectului va fi pus pe populația tânără care va fi cea mai afectată de efectele generate ale schimbărilor climatice.“

Obiectivele proiectului

„Angajament prin climă“ urmărește în primul rând obiectivul de creștere a conștientizării a aproximativ 20.000 de cetățeni, dintre care 5.000 tineri. În al doilea rând, creșterea gradului de educare ecologică a unui număr de 2.000 elevi de gimnaziu și liceu și a 200 de profesori din învățământul gimnazial și liceal. Și, nu în ultimul rând, îmbunătățirea politicii publice din educație privind schimbările climatice și monitorizarea implementării politicilor privind schimbările climatice la nivelul factorilor de decizie.

Cum reacționează tinerii...

Tudor Arpad, conf. SNSPA: „Ne-am propus, alături de alți colegi, să realizăm o cercetare a felului în care tinerii cu vârste între 17-25 ani din România se raportează la problematica de mediu și în ce măsură participă la activitățile din cadrul acestui subiect. Chiar dacă chestionarul de cercetare a fost inițiat pe studenții SNSPA, am reușit să observăm că peste 60% dintre aceștia nu participă la activități în care subiectul principal este schimbarea climatică. Iar 48% consideră că este necesară studierea unor astfel de cursuri la nivel liceal. În urma acestui chestionar am putut remarca faptul că majoritatea tinerilor, chiar dacă au avut o inițiativă în participarea la activitățile schimbărilor climatice, aceștia nu au avut acces. Și doar o treime dintre aceștia conștientizează fenomenele care se pot întâmpla în urma poluării și încălzirii globale.“

De asemenea, Ana Paladuș, reprezentant Reper21, a adăugat: „Indiferent de situație, aceste schimbări climatice există și sunt evidente zilnic, începând de la simplul fapt că se evidențiază destul de mult creșterea temperaturilor climatice. De aceea este necesar să abordăm tot mai mult acest subiect și să începem chiar de la tineri... Sperăm de acum încolo la o intervenție la nivel educațional în acest sens, în școli și universități. Dorim o pregătire mult mai accentuată în legătură cu acest subiect important.“

Problemele climatice

Bogdan Gioară, reprezentant Asociația Reper21, a enumerat cele mai importante probleme cu care se confruntă mediul la nivel global: „Dacă populația nu se conectează asupra problemelor privind schimbările climatice și nu se adaptează, vom fi foarte puternic penalizați. Vom avea de suferit atât la nivel sanitar, cât și economic. Sistemul climatic este în echilibru atunci când există un echilibru reactiv. Ca exemplu, energia de la soare din sistemul climatic care intră iese la fel din sistemul climatic în aceeași cantitate. Astăzi, gazele cu efect de seră acumulate în atmosferă mențin o parte a energiei care intră în sistemul Terra și nu o lasă să iasă. Iar acea căldură suplimentară care rămâne în sistem este încorporată 91% în oceane, 1% în atmosferă, 5% în pământ, 3% în calotele glaciare. Acest 1% din atmosferă provoacă efectele de încălzirile globale. Încălzirea globală poate avea multe consecințe asupra mediului, de aceea sperăm să devenim cât mai conștienți de afectelor acestora“, a conchis Bogdan Gioară.

Liliana POSTICA