De ce să scriem despre lupi, când sunt probleme mult mai importante de dezbătut în agricultură? Pentru că, din nefericire, conflictele dintre om și prădătorii naturii au denaturat imaginea și rolul lor în sălbăticie până într-acolo încât se dorește uneori chiar eliminarea lor. Este, așadar, o problemă care trebuie dezbătută cu multă diplomație pentru beneficiul omului, dar și al prădătorilor. Silviu Chiriac, expert conservare carnivore mari de la Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea, ne-a vorbit despre evoluția populațiilor de lupi, arealul de existență și importanța lor în ecosistem.

Rolul lupilor în ecosisteme

Rep.: Din nefericire, s-a creat o imagine negativă a acestui animal magnific, un  prădător de excelență, cum îi spuneți dvs. Prin eliminarea lui se aduc prejudicii incomensurabile ecosistemelor.

Silviu Chiriac: Relațiile dintre diferite specii sunt esențiale în menținerea unor echilibre rezultate în urma mecanismelor adaptative generate de condițiile abiotice şi biotice. Prădarea, concurența, toleranța sunt relații funcționale interpopulaționale, determinante atât pentru supraviețuirea indivizilor, respectiv a speciilor, cât şi pentru ecosistemele din care fac parte. Pierderea unei singure verigi a lanțului trofic va genera schimbări la toate nivelurile, chiar dacă unele dintre ele nu se vor simți decât după perioade lungi de timp. Dependente în mod direct de existența unor resurse de hrană suficiente, carnivorele mari se situează în vârful piramidei trofice, controlând şi modificând structura şi dinamica populațiilor speciilor de ungulate erbivore. Acestea, la rândul lor, sunt dependente de existența unui optim al factorilor ecologici biotici, abiotici şi, mai nou, de natură antropică care să asigure viabilitatea populațiilor. Situat în vârful piramidei trofice, lupul este una dintre cele mai importante specii de carnivore care reglează viabilitatea populațiilor de faună sălbatică din fondurile de management cinegetic.

Munții Carpați au fost un refugiu al lupilor

Rep.: Care este arealul de existență a lupilor din România?

S.C.: De pe teritoriul cuprins între granițele actuale ale României, lupul nu a dispărut niciodată, cel mai probabil datorită refugiului reprezentat de Munții Carpați și de hățișurile luncilor marilor râuri. Cu certitudine, lupul a fost prezent în toate regiunile istorice, Gheorghe Nedici, citează în lucrarea sa Istoria Vânătoarei (prima ediție apărută în anul 1940, reeditată în 2003), numeroși diplomați și călători străini ce au descris fauna și comerțul cu piei din teritoriile istorice românești. În lucrarea sa din anul 1969, V. Cotta documenta prezența lupului „în toate pădurile de munte și dealuri; în cele de câmpie, se abate rareori în iernile grele“, semnalând prezența lupilor la cca 40 km sud-vest de București. La începutul anilor `70, arealul de distribuție a lupului a ajuns să se restrângă la regiunea Munților Carpați, mai puțin decât suprafața împădurită a României, ajungând la cca 5 mil. ha, iar mărimea populației a atins un minim istoric de cca 1.600 de lupi (Lungu, 2011). Cel mai probabil densitatea de lupi înregistrată în această perioadă (3,2 lupi la 10.000 ha) este cea mai mică din istoria populației în spațiul Carpato-Danubiano-Pontic. Populația de lupi din România este parte a populației mari din lanțul Munțiilor Carpați. În România populația de lup ocupă cca 149.500 km² în principal în Munții Carpați (bioregiunea alpină), dar și în bioregiunea continentală, în platoul Transilvaniei și pe dealurile din afara lanțului carpatic.

Rep.: Ce se întâmplă când efectivele cresc foarte mult, când există o suprapopulare?

S.C.: În anul 1973, membrii Comisiei pentru Supraviețuirea Speciilor ca parte componentă a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) au adoptat în cadrul primei reuniuni internaționale privind conservarea lupului Declarația comună privind principiile de conservare a lupilor. Acest document, întipărit în memoria specialiștilor și a publicului cu denumirea de Manifest pentru Lupi, sublinia faptul că: „Lupii, la fel ca oricare alte animale sălbatice, au dreptul de a exista într-o stare sălbatică în populații viabile. Acest drept nu este în niciun fel legat de valoarea lor cunoscută pentru omenire. În schimb, ea derivă din dreptul tuturor ființelor vii de a coexista cu omul, ca parte a ecosistemelor naturale“.

Planul de acţiune pentru lup oferă linii directoare fundamentate

Rep.: Ce statut are lupul în România?

S.C.: La nivel naţional, managementul populaţiei de lupi este reglementat de prevederile OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare şi ale  Legii nr. 407/2006 a vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic, aprobată cu modificările şi completările ulterioare. Specia Canis lupus este inclusă în Anexa 3 a OUG 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, care include specii de faună şi floră salbatică de interes comunitar, a căror conservare necesită declararea de Arii Speciale de Conservare – SAC – formând reţeaua ecologică Natura 2000. De asemenea, această specie este listată în Anexele 4A şi 4B a OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, ca specie de interes comunitar care necesită protecţie strictă şi a cărei capturare, ucidere a exemplarelor aflate în mediul lor natural, perturbare intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, precum şi deţinere, transport, vânzare sau schimb de exemplare luate din natură este interzisă. Legea nr. 407/2006, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, listează specia Canis lupus în Anexa 2, în rândul speciilor de interes cinegetic la care vânătoarea este interzisă şi stabileşte o valoare de plată în cazul unor fapte ilicite, de 1.000 euro. Existenţa  unor cerinţe legislative la nivel  naţional şi internaţional, coroborată cu faptul că lupul se află în conflict cu oamenii, a justificat pe deplin necesitatea de a se dezvolta şi pune în aplicare un plan de acţiune pentru lup în România. Planul de acţiune pentru lup, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului Mediului nr. 626/2018, este primul document oficial complet care oferă linii directoare fundamentate pentru conservarea şi gestionarea lupilor în România. 

Populația optimă estimată pentru România a fost stabilită înainte de anul 1990 la cca 2000 de indivizi. În prezent, populația de lupi din România este evaluată la 2.500-3.000 indivizi, conform estimărilor raportate către Comisia Europeană pentru anul 2019.

Distribuția haitelor monitorizate în zona de studiu Putna-Vrancea/Soveja/Oituz în cadrul proiectului WOLFLIFE.

D.Z.